După ce, la sfârșitul anului trecut, salariile unor asistenți personali din capitală au fost reduse, iar o parte dintre angajați au fost concediați, autoritățile locale și centrale își paseasă responsabilitatea. În timp ce municipalitatea acuză Guvernul că a lipsit chișinăuienii de finanțare din bugetul de stat pentru programele sociale, ministerul Muncii și Protecției Sociale anunță că asistenții personali angajați de municipalitate trebuie să fie remunerați din contul primăriei. Într-o postare pe o rețea de socializare, fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a venit cu explicații despre cum a fost finanțat parțial serviciul de asistență personală pentru persoanele cu dizabilități severe, care au fost piedicile dezvoltării acestui serviciu și care sunt soluțiile. 

Problema salarizării asistenților personali din capitală a apărut la sfârșitul anului trecut, atunci când municipalitatea a decis să concedieze mai mulți asistenți personali și să reducă cu 50% salariile celor rămași. Decizia a fost motivată de municipalitate prin faptul că Guvernul și ministerele de resort au lipsit într-o formă discriminatorie chișinăuienii și locuitorii UTA Găgăuzia de finanțare din bugetul de stat pentru programele sociale ce au ca scop remunerarea asistenților personali.  

De altă parte, ministerul Muncii și Protecției Sociale condamnă disponibilizările asistenților personali efectuate contrar procedurilor legale de către Primăria mun. Chișinău. Potrivit sursei citate, „primăria mun. Chișinău dispune de resursele financiare necesare pentru a asigura finanțarea deplină a asistenților personali din cadrul Serviciului „Asistență Personală””. Totodată, în contextul în care salariul brut pentru un asistent personal constituie 6500 lei, constatăm că sunt necesare 158,7 milioane lei pentru achitarea salariilor a 2034 de asistenți personali pentru 12 luni. Primăria a prevăzut un buget de 177 milioane lei pentru 2024, respectiv dispune de resurse financiare suficiente pentru achitarea completă a Serviciului „Asistență personală”.

 

Ministerul precizează în explicațiile prezentate că domeniile proprii de activitate ale mun. Chișinău se finanțează din contul veniturilor generale, ale defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, alte venituri ale bugetului local, dar nu din transferurile cu destinație specială. Iar așa cum ministerul nu are calitatea de angajator în raport cu personalul angajat de municipalitate, nu poate să și acopere aceste cheltuieli. 

Același lucru l-a menționat și secretarului de Stat, Vasile Cușca, în cadrul unei conferințe de presă cu această tematică organizată de minister. 

„Din păcate, nu putem salariza pentru că nu sunt angajați nemijlociți ai Ministerului, în Chișinău avem circa 400 de angajați care vor beneficia de spor unic. Sporul pentru unii angajați va fi de șase mii de lei, cinci mii de lei, pentru personalul auxiliar sporul va fi de 3 500 de lei”, a precizat Vasile Cușca.

 

De altfel, Inspectoratul Social de Stat a depistat mai multe nereguli în cadrul controlului inopinat efectuat la Direcția generală asistență medicală și socială (DGAMS) și Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului mun. Chișinău (DGPDC). 

„Am examinat dosarele beneficiarilor, dar şi temeiul care a stat la baza deciziilor de suspendare a contractelor de muncă. Noi am constatat că aceste contracte au fost modificate în primul rând fără a lua în considerare beneficiarul, situaţia şi părerea beneficiarului vis a vis de deciziile luate şi aceasta ne vorbeşte despre un abuz de putere”, a susținut directoarea Inspectoratului Social de Stat, Angela Chirilov. 

În ceea ce privește măsurile de susținere, ministerul a anunțat că în luna decembrie a fost inițiat un program de susținere, în cadrul căruia a fost oferită o plată unică de 5000 lei pentru 3019 familii care au la îngrijire și supraveghere copii cu dizabilități severe și 7195 familii cu persoane cu dizabilități, încadrate în Serviciul social ,,Asistență personală”. De aceste plăți au beneficiat și asistenții personali din Chișinău. 

După conferință, și municipalitatea și-a exprimat poziția, menționând că „Guvernul și ministerele de ramură sunt tot mai politizate în ultima perioadă, iar ingerința în treburile autorităților publice locale a devenit tot mai abuzivă”.

„Este discriminatorie abordarea actuală din partea autorităților centrale, dar și declarația de azi precum că doar în Chișinău nu au fost alocate surse financiare pentru acest domeniu, deoarece, așa cum spun ei, cei de la Guvern au considerat că Muncipiul Chișinău are prevăzute surse financiare. Chișinăuienii sunt cetățenii Republicii Moldova care contribuie în mare măsură la formarea bugetului de stat și au fost excluși din programele sociale. Scopul de bază a fost și rămâne de a delega cât mai multe responsabilități pe seama Primăriei Chișinău, fără alocații financiare, pentru a lăsa fără resurse bugetul local”, susține municipalitatea.

Totodată, primăria anunță că „aceste abuzuri au fost transmise în instanța de judecată, va fi pregătită și o sesizare la Curtea Constituțională și vom informa partenerii de dezvoltare despre acțiunile discriminatorii și anti-europene față de cetățeni”. 

Între timp, asistenții personali sunt în continuare în așteptare de soluții. Unii s-au adunat repetat luni, 11 martie, în fața primăriei și au cerut să rezolve problema financiară a acestora. 

 

Subiectul a fost abordat și de fostul ministrul al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spataru. Fostul funcționar menținează că serviciul de asistență personală pentru persoanele cu dizabilități severe este unul relativ nou în Moldova, iar „pentru a găsi resursele necesare dezvoltării asistenței personale, guvernările și administrațiile anterioare au legat finanțarea parțială a acestui serviciu de două taxe: * taxa pe portabilitate pe telefonia mobilă; * și taxa aeroportuară, care erau colectate în Fondul de susținere socială a populației”. 

Așa cum acoperirea era parțială, resursele necesare erau completate din contul consiliilor raionale și municipale. Numai că pandemia și războiul din Ucraina, spune Spataru, au tăiat din banii colectați în Fondul de susținere a populației din care erau parțial finanțați asistenții personali.

„În 2022 și 2023 reducerea încasărilor în Fond a generat întârzieri la plata salariilor, mai ales în raioanele care nu au fost flexibile și nu au direcționat bani către acest serviciu în perioada necesară pentru găsirea soluțiilor și rectificarea bugetului de stat. (...) Până la urmă, am găsit soluții în fiecare an, dar am rămas cu sentimentul că am tot "cârpit" un sistem care ar trebui să funcționeze fără astfel de intervenții”, a precizat fostul ministru. 

Și de această dată, precizeză Spataru, soluția e în mâinile municipalității, întrucât la începutul anului pentru asistența personală la Chișinău erau alocați 177,6 milioane de lei și era identificată sursa de finanțare, integral, iar graba cu care a fost tăiat bugetul asistenței personale la Chișinău „demonstrează că reacția administratorilor municipiului este exagerată, disproporționată și amorală”.

În context, Spataru a precizat că o soluție ar fi ca administrația municipiului Chișinău să anuleze decizia de reducere a finanțării asistenței personale; Guvernul și primăria să negocieze un mecanism de co-finanțare a asistenței personale din municipiul Chișinău și ca începând cu anul următor, să fie operate modificări la finanțarea serviciilor sociale de bază în municipiul Chișinău prin modificarea Legii privind finanțele publice locale. 

„Asistenții personali nu au timp să aștepte negocierile bugetare între administrația municipală și cea centrală, persoanele cu dizabilități severe nu au timp să aștepte creșterea economică și vremurile când se va face politică pe subiecte legate de investiții și infrastructură, nu pe soarta oamenilor. Cărucioarele persoanelor cu dizabilități nu pot și nici nu trebuie să blocheze autostrăzile. Pentru rezolvarea problemei lor nu e necesară matematică superioară. Doar un pic de moralitate obișnuită”, a conchis Marcel Spataru.