Comisia Electorală Centrală (CEC) va trebui să ofere Centrului de Investigații Jurnalistice informația despre locul de muncă și anul nașterii persoanelor care au făcut donații către partidele politice și candidații electorali, precum și să ofere acces la listele de subscripție ale candidaților electorali din campania prezidențială 2016, așa cum prevede hotărârea Judecătoriei Chișinău din februarie 2017, devenită definitivă. La sfărșitul lunii septembrie curent, aceeași instanță a respins ca neîntemeiată, cererea CEC cu privire la explicarea hotărârii Judecătoriei Chișinău din februarie 2017.

Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice subliniază cât de importantă este informația despre finanțatorii partidelor politice pentru un vot informat.

„Este foarte important să cunoaștem cine și cum finanțează partidele politice. Faptul că CEC protejează anumite partide de cetățenii cu drept de vot este evident. Investigațiile jurnalistice din anii anteriori au dovedit, în baza informațiilor din rapoartele financiare ale partidelor, că în mai multe cazuri donațiile au fost dubioase, au venit de la oameni care nu au venituri, de la funcționari care au salarii mici, nu mai zic de pensionari și șomeri care fac donații de sute de mii de lei. În astfel de cazuri sunt scheme prin care bani murdari sunt legalizați. Acest lucru trebuie să fie cunoscut de alegători. Am mai dovedit legătura dintre achizițiile publice și finanțarea partidelor politice. Realizarea tuturor acestor investigații a fost posibilă pentru că aveam informația despre locul de muncă al donatorilor și anul nașterii. Acum aceste date sunt protejate în mod abuziv și asta nu permite nici cetățeanului cu drept de vot să urmărească cine sunt donatorii anumitor partide. Este un abuz din partea CEC”, consideră Cornelia Cozonac.         

În anul 2016 Comisia Electorală Centrală a decis ca datele despre locul de muncă, data nașterii, adresa și alte informații despre dnatorii partidelor să nu mai fie accesibilă pentru publicul larg. Motivul invocat de CEC ținea de protecția datelor cu caracter personal. 

La 7 octombrie 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice a depus la CEC o solicitare prin care a cerut acces la listele de subscripție depuse de grupurile de inițiativă pentru înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. „Interesul față de acestea este determinat de polemicile din societate vizavi de corectitudinea desfășurării campaniei electorale. Considerăm că un eventual refuz nu ar putea fi motivat fiind invocate datele cu caracter personal. Ne asumăm responsabilitatea să nu divulgăm datele cu caracter personal conținute în documentele solicitate”, se arată în prima solicitare depusă acum aproape două săptămâni. 

Suplimentar la aceasta, jurnaliștii Centrului au expediat o altă solicitare prin care au confirmat din nou că-și asumă responsabilitatea să nu divulge date cu caracter personal și să nu fotografieze documentele. În acest scop, se preciza în scrisoare, la sediul CEC urmau să fie delegate jurnalistele Anastasia Nani și Mariana Rață. „Comisia este obligată ca în procesul de prelucrare a acestei categorii de date să ia măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrare și caracterul datelor prelucrate. În acest context, Comisia vă informează că a solicitat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să-și expună punctul de vedere privind posibilitatea legală de a pune la dispoziția Centrului de Investigații Jurnalistice listele de subcripție solicitate, cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale susținătorilor din liste”, este răspunsul semnat de Alina Russu, președinta CEC. 

O altă solicitare expediată recent la CEC viza accesul la rapoartele financiare ale tuturor candidaților la funcția de șef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentații Serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecție a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor în campania electorală. Până în prezent însă, atât la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cât și la cele locale din 2015, numele și prenumele donatorilor, precum și anul nașterii, locul de muncă, dar și sursa finanțării erau publice.

CIJM a inițiat un proces de judecată pe care l-a câștigat în instanța de fond. Atunci instituţia de stat a fost obligată să ofere acces la listele de subscripţie depuse de grupurile de iniţiativă pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, precum şi la rapoartele financiare ale celor înscrişi în cursa electorală, cu indicarea datelor privind locul de muncă al donatorilor. La campaniile electorale anterioare informaţia despre locul de muncă al donatorilor era publică, fapt ce a permis Centrului de Investigaţii Jurnalistice să realizeze mai multe anchete prin care, bunăoară, să scoată la iveală conexiuni între oameni de afaceri şi partidele politice. 

„Instanţa reţine şi faptul că din momentul în care candidaţii la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi-au dat acordul de a candida la o funcţie publică şi din momentul includerii în listele electorale, prin urmare aceştia şi-au dat şi acordul de a le fi cunoscute şi datele despre aceştia, or cetăţenii urmează să cunoască pentru cine îşi dau votul. Astfel se prezumă că aceştia şi-au dat acordul şi la furnizarea informaţiilor solicitate de reclamant”, se arată în hotărârea motivată.

Instanţa face trimitere la un răspuns al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal adresat CEC potrivit căruia, jurnaliştii pot avea acces la informaţiile solicitate. Cu toate acestea, reprezentanţii Comisiei ezită în continuare să ofere acces liber la documente. Angajaţii CEC au propus reporterilor să semneze o declaraţie de confidenţialitate potrivit căreia, încălcarea obligaţiilor asumate atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală. Doar după semnarea acestei declaraţii, jurnaliştii vor putea avea acces la documente, dar fără să le fotografieze, ci să le studieze la sediul CEC, având la îndemână doar pixuri şi hârtie pentru notiţe.

„Dacă este interesul societăţii vizavi de acest aspect, cred că este o etapă nouă şi trebuie să discutăm, inclusiv prin prisma experienţei altor state. Să venim cu o abordare vizavi de necesitatea schimbării legislaţiei, aşa încât aceste date să fie considerate date publice şi să nu fie protejate prin prisma Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, a propus ulterior preşedinta CEC, Alina Russu, în cadrul unui Club al Jurnaliștilor de Investigație. 

În cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice privind sponsorizarea formațiunilor politice în anul 2016, Elena Prohnițchi, expert al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, a comentat că ascunderea informațiilor privind domeniul de activitate al donatorilor limitează nivelul de transparență financiară a partidelor și reduce posibilitatea de supraveghere a corectitudinii acesteia de către jurnaliștii de investigație și societatea civilă. „Continuarea restrângerii accesului la informație, în paralel cu menținerea plafoanelor generoase pentru donații și a capacității reduse a CEC de verificare a corectitudinii finanțării partidelor politice doar va favoriza și mai mult utilizarea unor mecanisme mai puțin transparente de finanțare a partidelor. Iar aceasta reprezintă un risc serios în adresa echității și integrității viitoarelor procese electorale”, este de părere experta.