Patru opinii separate au fost formulate de judecătorul Ion Malanciuc, care a făcut parte din completul Curții Supreme de Justiție (CSJ) care a decis, în data de 1 august, reevaluarea a 21 judecători și procurori de către Comisia Pre-Vetting. Conform magistratului, în două cazuri urmau să fie respinse contestațiile, iar în alte două concluzia că „procedura a fost fundamental viciată prin erori grave de procedură admise de Comisie, este vădit nefondată și nu poate fi acceptată ca temei pentru contestare”.

Opiniile separate ale magistratului au fost formulate în cazul a 3 judecători și un procuror. Este vorba de Aliona Miron, Sergiu Osoianu, Angela Bostan și Cristina Gladcov.

În cazul procurorei Cristina Gladcov, magisratul a opinat că „reclamanta a beneficiat de dreptul de a prezenta probe pentru a desființa dubiile Comisiei cu privire la conformitatea candidatei cu criteriile de integritate financiară, apărute în urma studierii materialelor ce privește candidatura lui Miron Aliona la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, atât în cadrul audierii la Comisia de evaluare, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată (fapt pe care l-a reușit cu succes, ținând cont de soluția adoptată pe prezenta cauză). Respectiv, orice concluzie în acest sens, precum că procedura a fost fundamental viciată prin erori grave de procedură admise de Comisie, este vădit nefondată și nu poate fi acceptată ca temei pentru contestare”.

În ceea ce o privește pe judecătoarea Aliona Miron, magistratul Ion Malanciuc a exprimat aceeași opinie.

Magistratul și-a exprimat dezacrodul cu soluția adoptată în cazul judecătorilor Sergiu Osoianu și Angela Bostan.

„… concluzionez că din argumentele reclamantei, formulate în contestație, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în faţa Comisiei şi care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare cu privire la respectarea de către Bostan Angela a criteriilor de integritate financiară stabilite de art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, în ceea ce privește - modul de dobândire al averii, apartamentul amplasat în mun.Chișinău și care este înscris pe mama reclamantei, dar ea având un drept de abitație în el (ce ține de implicarea reclamantei în desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor din 20 septembrie 2019 am rezerve mari dacă constatările Comisiei sunt destule pentru apariția unui dubiu serios). Nu pot fi reținute obiecțiile reclamantei, precum că Comisia este lipsită de bună-credință și de legitimitate, nu a executat obligația de a o evalua pozitiv și că a exercitat discreția sa cu rea-credință și disproporționat, deoarece sunt neîntemeiate și lipsite de suport probator”, se arată în opinia separată în cazul contestației Angelei Bostan.

Conform magistratului, și contestația depusă de Sergiu Osoianu urma să fie respinsă.

„…relev că, în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Sergiu Osoianu”, susține Ion Malanciuc.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 1 august 2023, s-a decis admiterea contestațiilor depuse de 21 procurori și judecători împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Amintim că, în data de 6 aprilie, Curtea Constituțională  a confirmat dreptul de veto al Curții Supreme de Justiție (CSJ) pentru a da ultima opinie în privința magistraților care nu au trecut testul de intergritate al Comisiei Pre-Vetting.