Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat nouă decizii ale Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Pre-Vetting), după ce judecătorii și procurorii care nu au fost promovați au contestat rezultatele. Magistrații instanței supreme au dispus reevaluarea candidaților. Decizia este irevocabilă.

CSJ a publicat deciziile în cazul a 9 contestații depuse de judecătorii și procurorii care nu au fost promovați de membrii Comisiei Pre-Vetting.  Este vorba despre Anatolie Gîrbu, Angela Popil, Veronica Cupcea, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisîn, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie  Stratan și Vladislv Holban. În privința tuturor celor nouă justițiari a fost anulată decizia de nepromovare luată de Comisia Pre-Vetting. 

În data de 6 aprilie, Curtea Constituțională  a confirmat dreptul de veto al Curții Supreme de Justiție (CSJ) pentru a da ultima opinie în privința magistraților care nu au trecut testul de intergritate al Comisiei Pre-Vetting.

Anatolie Gârbu  a fost unicul candidat care a refuzat să participle la audiereile publice, din acest motiv a și fost exclus din concurs de Comisia Pre-Vetting. Gârbu şi-a început cariera la 5 decembrie 2005 în calitate de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ungheni. În primăvara anului 2021, Alexandr Stoianoglo l-a numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Călărași. Anul trecut, a candidat, fără succes, la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Strășeni. Gîrbu şi-a încercat norocul şi la şefia Procuraturii raionului Ungheni, dar a fost respins de către CSP în iunie 2022. În 2016, a fost decorat cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2018, cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III. Anticoruptie.md a prezentat o anchetă în care a prezentat dosarele pe care le-a gestionat, acțiunile controversate ale acestuia, dar și detalii despre averea procurorului. 

Angela Popil este avocat și face parte din candidații non-judecători pentru funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii. Avocata, Angela Popil a fost întrebată în timpul interviului despre vânzarea unei case de locuit din Durlești, municipiul Chișinău, a cărei valoare era de 2 ori mai mică în contract, decât prețul real de vânzare. Vânzarea a avut loc în 2007, iar prețul real negociat a fost de 70 de mii de euro, a menționat Popil. La direct, din vânzarea casei ar fi rămas doar cu 50 de mii de euro, restul banilor fiind acoperiți de automobilul pe care l-a primit din partea cumpărătorului casei. În cele din urmă, avocata a recunoscut că nu s-a procedat etic în raport cu faptul că nu a prezentat informațiile reale referitor la vânzarea bunului imobil, dar „situația economică și socială din Republica Moldova la acea perioadă era cea care era”, a menționat Popil.

Aceeași problemă a fost semnalată de membrii comisiei și în raport cu vânzarea unui alt bun imobil, și anume un apartament de 71,6 m² din capitală. Și în acest caz prețul de piață nu corespundea cu prețul stipulat în contractul de vânzare cumpărare. Explicația a fost ca și în celălalt caz.

Veronica Cupcea este judecător din 2007, iar din 19 ianuarie 2021 a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Judecătoriei Orhei. Magistrata Veronica Cupcea face parte din lista candidaților pentru funcția la CSM care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Aceasta a acceptat publicarea deciziei motivate a Comisiei.  Din această sursă aflăm că principalele elemente care au dus la nepromovare au legătură cu faptul că judecătoarea Veronica Cupcea nu a putut dovedi din ce surse financiare a reușit să facă câteva achiziții imobiliare și să ramburseze un împrumut.    

În 2012, familia Cupcea a procurat: un apartament de 92 m.p. în Chișinău,cu 602.338 MDL și un teren de 0,0799 ha, o construcție auxiliară de 22.3 mp și o casă individuală de 149,1 m.p. în raionul Criuleni, achiziționată cu 300.000 MDL. Pentru bunurile imobile din Criuleni plata a fost efectuată în două rate: 30.000 MDL, la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, și 270.000 MDL o lună mai târziu. La sfârșitul anului soții Cupcea au contractat un împrumut în valoare de 270.000 MDL pentru perioada 2012- 2030, la o dobândă de 13%, de la o bancă din Republica Moldova. Scopul împrumutului a fost achitarea celei de-a doua rate aferente procurării terenului și construcției nefinalizate din raionul Criuleni. Împrumutul a fost rambursat la mai puțin de doi ani mai târziu, în iunie 2014, cu o plată de 246.250 MDL.

Veronica Cupcea a declarat în fața membrilor comisiei că aceste surse au parvenit din economiile personale, dar și anumite mijloace bănești primite de la rude, părinți și o rudă apropiată de-a soțului. Unica sursă pe care a putut să o dovedească a fost împrumutul bancar pe care l-a făcut. Comisia a cerut explicații și în privința unui alt împrumut bancar în sumă de 540 de mii de lei contractat în 2018, cu o perioadă de rambursare la o dobândă de 7% până în 2028. Magistrata a reușit  în 2 ani să ramburseze toată suma împrumutată.  Potrivit ei, sursele s-au dovedit a fi la fel economiile propria, salariul și pensia soțului, dar și un ajutor de 150.000 lei din partea fiului. Contribuția financiară a fiului nu a fost inclusă în declarația de avere din 2020.

Din cauza acestor scăpări, magistrata nu a întrunit criteriile de integritate și nu a promovat evaluarea. De-a lungul carierei, Veronica Cupcea a trecut de 5 ori prin filtrul Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, doar o singură dată a obținut calificativul „Foarte bine”, în celelalte - „Excelent”. Deși în ultimii ani s-a înscris de mai multe ori la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CSJ, iar Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura, Veronica Cupcea a rămas totuși în funcția de președinte interimar a Judecătoriei Orhei. Una dintre încercări a fost și în 2019.

În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

În privința Veronicăi Cupcea au fost depuse 2 petiții, acestea însă au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Același lucru s-a întâmplat și în cazul unei proceduri disciplinare intentate pe numele magistratei Veronica Cupcea în octombrie 2014. Procedura a fost clasată.

Stanislav Sorbalo este judecător în cadrul Judecătoriei Bălți, sediul central. În cazul judecătorului Stanislav Sorbalo, motivarea, care a fost publicată, s-a referit la „constatarea dubiilor serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică”. Bila neagră din cariera de judecător a lui Stanislav Sorbalo a fost legată de faptul că în 2008 a emis o încheiere prin care a declarat ilegale perchezițiile efectuate la biroul și fostul domiciliu al avocatului care anterior îi reprezentase interesele în instanță.

„Un judecător care a fost reprezentat cu mai puțin de un an înainte de un avocat, nu poate decât să genereze dubii cu privire la imparțialitatea sa atunci când examinează orice cauze legate de acel avocat. Comisia a ridicat această problemă candidatului în comunicare scrisă și în timpul audierilor în ședință publică.”, se arăta în motivarea Comsiei Pre-Vetting.

Valentin Caisîn este avocat de profesie. În cadrul probei de interviu, membrii comisiei au fost interesați de modul în care avocatul de star a făcut rost de 21.500 de dolari în numerar pentru a achita o parte din valoarea unui apartament cu o suprafață de 43,7 m². Valoarea declarată a acestuia fiind de 33 mii dolari. Caisîn a menționat că nu-și dorea să achiziționeze acest apartament, doar că era al vecinei sale de peste 70 de ani, care planifica să se mute de acolo, ceea ce a și făcut în cele din urmă. Cât despre bani, acesta spune că sursele financiare au fost obținute de pe urma salariului său în calitate de avocat de stat prin contract și al soției, cât și un împrumut din partea unei cunoscute.

De asemenea, Caisîn a fost rugat să confirme că nu a achitat impozitul pe venit în perioada 2018-2021, dar mult mai târziu, în februarie 2022. Avocatul a răspuns că toate informațiile la acest capitol au fost stocate la biroul personal, doar că a uitat și l-a achitat mai târziu, recunoscându-și vina.

Întrebările nu s-au limitat doar la capitolul material, dar și la cel profesional. În special la avertismentul disciplinar pe care Caisîn l-a primit în 2019. Avertismentul l-a primit după ce mama unui client de-al său s-a plâns că avocatul nu și-a îndeplinit corect atribuțiile. Caisîn a spus că acela a fost un caz complicat, care a avut loc la începutul experienței, era al doilea client. Avocatul a menționat că a făcut tot posibilul să-și apere clientul, doar că cel din urmă fie întârzia la ședințe, fie lipsea, iar la apeluri nu răspundea. În cele din urmă a ajuns după gratii.

Magistratul Ion Chirtoacă nu a promovat evaluarea pentru că au existat bănuieli că ar ascunde anumite venituri, întrucât  nu a declarant un card bancar pe care primea bani de la părinții săi aflați în străinătate. Faptul că banii au fost transferați anume prin bancă, reflectă că aceste surse financiare au fost căpătate transparent, precizează Vitalie Miron în opinia sa separată. O altă abatere ar fi fost comisă de Chirtoacă în privința achiziționării unui apartament la preț preferential. Membrii comisiei i-au imputat candiatului că cererea a fost depusă în momentul în care acesta deținea deja un apartament. Vitalie Miron consideră însă că aceasta nu reprezintă o încălcare, atât timp cât în textul solicitării către CSM, Chirtoacă a punctact că solicită apartament la preț preferential „în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai”. Este de menționat faptul că, membrul Comisiei Pre-Vetting, Vitalie Miron și-a exprimat dezacordul față de decizia propusă  cu precizarea că Ion Chirtoacă întrunește criteriile de integritate și urma să promoveze evaluare.

Vitalie Codreanu și-a început cariera la Procuratura sectorului Râșcani al Capitalei. În 2011, este numit procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal a Procuraturii Generale. Cinci ani mai tîrziu, din 2016 până în prezent activează în cadrul Procuraturii Anticorupție. 

De-a lungul carierei s-a ales cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, oferită în 2015, cu ocazia Zilei lucrătorului procuraturii, iar în 2019 a primit un cadou simbolic cu ocazia Zilei Independenței. 

Vitalie Codreanu a ajuns în vizorul public nu datorită dosarelor pe care le-a gestionat în calitate de acuzator de stat, dar din cauza unui litigiu în care a fost implicat, prin care a obținut dreptul de proprietate a unui apartament, deși solicitase initial obținerea unei locuințe de serviciu. Subiectul a fost dezvoltat și de jurnaliștii anticoruptie.md în cadrul unei investigații. Jurnaliștii au descoperit că, pentru că fondul de locuințe libere din Capitală s-ar fi epuizat, unii oameni ai legii au recurs la diferite scheme ca să obţină un apartament gratuit. În unele cazuri în spatele acestor acţuni au stat persoane care riscă să ajungă în stradă fiind scoase forţat din apartamentele râvnite de procurori.

Întrebări la acest capitol au venit și din partea membrilor comisiei Pre-Vetting. Codreanu a menționat că despre apartamentul „liber” a aflat de la un avocat, numele căruia nici măcar nu-l cunoaște pe deplin. Cu această informație a mers la avocatul personal, iar cel din urmă l-a îndrumat să meargă în instanță și să solicite dreptul de asupra apartamentullui, proprietara câruia a decedat.

„În cadrul cercetărilor judecătorești a fost sesizat Ministerul Justiției pentru a verifica în registrul de moștenitori dacă este înregistrat vreun successor. În cadrul procesului s-a constatat că decedata nu avea moșternitori și nici nu avea un testament pentru o anumită persoană”, a specificat Codreanu.

Totodată, acesta a menționat în fața comisiei că dacă ar fi fost vreun moștenitor, ar fi renunțat din start la procedura de solicitare în instanță a apartamentului. Mai mult, prin înaintarea solicitării de a privatiza bunul imobil către comisia de privatizare consideră că nu a încălcat codul de etică și deontologic al procurorilor.

Procurorul a mai spus comisiei că a procedat etic când a făcut uz și de dreptul de a achiziționa un apartament la preț preferential, întrucât acesta era prevăzut din start pentru sora sa care trecuse printr-un divorț și a rămas singură împreună cu un copil.

De altfel, apartamentul privatizat prin intermediul litigiilor în instanță se regăsește și în ultima declarație de avere anuală pentru anul 2022. Acuzatorul declară că deține în proprietate apatamentul de 49,1 metri pătrați, pe care l-a privatizat în 2016, și a patra parte dintr-un apartament de 72 metri pătrați. În aceeași sursă indică că pe parcursul anului 2022 a încasat venituri din salariu de 351.147 lei, iar soția acestuia 40.000 lei. De asemenea, declară că a primit o donație de 4.300 de euro la un eveniment de familie (cumetrie), dar și indemnizații pentru nașterea și îngrijirea copilului. La capitolul bunuri mobile se regăsesc în listă două automobile, un Nissan Patrol de 10.500 euro și un Hyundai i20 de 7.200 euro, ambele achiziționate în 2013. 

Vitalie Stratan este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, începând cu 27 mai 2021. Și-a început cariera în funcția de judecător în anul 2008, activând la Judecătoria sectorului Botanica.

Pe parcurusl anului în care a fost numit în funcția de videpreședinte al Judecătoriei Chișinău,  magistratul a declarat venituri de peste 333 mii de lei la locul de muncă de bază, salariul soției de puțin peste 78 mii lei, dar și bani din alte surse – peste 36 mii de lei și 2500 RON.
Familia Stratan locuiește într-o casă cu suprafața de 116,9 metri pătrați, trecută în declarația de avere cu valoarea de 120 mii de lei. Magistratul deține și două apartamente, unul cu suprafața de 50,2 metri pătrați, dobândit în anul 2000, și altul de  61,4 metri pătrați, în care îi aparține 1/3 cotă-parte, cumpărat  în anul 2003. Judecătorul are în proprietate un garaj cu suprafața de peste 32 de metri pătrați, dar și un teren extravilan. Vitalie Stratan declară unul și același automobile mai mulți ani la rând. Este vorba de un Renault din anul 2009. Magistratul a intrat în 2022 cu o datorie în sumă de 960 mii de lei, contractată în anul 2018, cu rata dobânzii 7%, scadentă în anul 2023.

Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și a notificat Comisia Pre-Vetting despre refuzul de a publica decizia motivată.