Gaura neagră a finanțării electorale – banii „părților terțe”

Mihaela Cibotaru
06/05/2023
Promo-Lex

Minim 17,1 mln de lei au fost cheltuiți pentru promovare politică, sub diverse forme, în perioada 2016-2021, de către fundații sau asociații de binefacere, companii private, organizații necomerciale etc. Suma a fost estimată de Asociația Promo-LEX în urma observării evenimentelor organizate de aceste entități, dar volumul real al surselor financiare și cheltuielilor nu este cunoscut, acestea nefiind raportate la vreo autoritate. Alte peste 82 de mii de euro (cca 1,6 mln de lei) au fost cheltuiți în perioada 4 august 2020 – 15 aprilie 2023 pentru promovarea politică și electorală pe rețele sociale, sumă calculată în baza raportului META. În plus, cifra se referă doar la paginile de Facebook pentru promovarea cărora au fost cheltuite sume mai mari de 100 de euro.

În ambele cazuri, este vorba de implicarea „părților terțe” în activități cu caracter politic sau electoral, fenomen raportat de Promo-LEX începând cu 2016. Organizația include în noțiunea de „părțile terțe” persoane juridice asociate cu partide politice/concurenți electorali (fundații sau asociații de binefacere, companii private, organizații necomerciale) și persoanele fizice și juridice care nu pot fi asociate direct cu partidele politice, dar care desfășoară activități de promovare politică sau electorală a partidelor politice sau denigrare a concurenților electorali sau de promovare/denigrare a anumitor subiecte promovate de aceștia.

În cazul primei categorii de „terți”, nu sunt publicate rapoarte de activitate a acestora, iar de cele mai multe ori, ele „dispar” din vizorul public odată cu plecarea de la putere sau retragerea din politică a beneficiarilor efectivi. Astfel, Fundaţia lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss”, nu are vreun raport de activitate sau financiar publicat pe pagina web, iar ultima activitate a acesteia a avut loc în iunie 2019, când PDM s-a retras în opoziție, iar liderul Vlad Plahotniuc a plecat din țară.

Fundația de Binefacere „Din Suflet”, creată în 2016 și asociată cu PSRM, nu are o pagină web și nu a publicat vreun raport de activitate.

Încă un exemplu este „Magazine Sociale” SRL, asociată cu Partidul Șor. Potrivit Promo-LEX, compania nu este donator direct al partidului, dar activitatea magazinelor sociale este asociată cu el și liderul acestuia, Ilan Șor, fiind o modalitate de promovare a fostului deputat fugar. „Sursele de finanțare ale acestui SRL sunt necunoscute, iar situațiile financiare reflectă datorii mari ale comerciantului”, precizează Promo-LEX.

 

În cazul celei de-a doua categorii, Promo-LEX a identificat cazuri în care suma cheltuielilor a depășit cu mult  limita legală stabilită pentru donațiile ce pot fi făcute partidelor politice, inclusiv cazuri de finanțare de peste hotare, ceea ce contravine legislației în vigoare.

Exemplele aduse de Promo-LEX privind cheltuielile „terților” persoane fizice și juridice care nu sunt asociate direct cu partidele politice țin de activitatea acestora pe rețele sociale. Astfel, pe pagina „Вячеслав Платон: за свободную Молдову” (utilizată în mare parte pentru denigrarea PAS și a guvernării actuale), în mai puțin de 2 ani au fost efectuate cheltuieli de aproximativ 29 mii euro (cca 585 mii lei), pe când legea stabilește că pe parcursul unui an bugetar o persoană fizică poate dona până la 6 salarii medii lunare pe economie (în anul 2022 – maxim 59.400 de lei). „Totodată, potrivit META, plătitorul postărilor cu plată plasate pe pagina menționată ar fi TrigerMedia – o companie înregistrată în Federația Rusă, cu adresa în Sankt Petersburg. Cadrul legal național interzice finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale de către persoanele juridice cu capital străin sau mixt, precum și de persoanele fizice și juridice din străinătate”, scrie Promo-LEX.

Paginile „Moldova Reunion” și „Moldova Noastra”, care în octombrie și noiembrie 2022 au finanțat promovarea protestelor organizate de Partidul Șor (17,971 de euro), o au drept plătitor pe Tinca Balan, potrivit informației publicate de META. Totodată, Promo-LEX nu a putut identifica pagina oficială a acestei persoane pe rețelele de socializare, aceasta fiind aparent creată exclusiv pentru promovarea protestelor organizate de partidul respectiv.

Promo-LEX aduce și exemplul actorului și prezentatorului TV Emilian Crețu, care în contextul alegerilor prezidențiale din 2020 a lansat piesa muzicală și videoclipul „Durdom Pa Pa”, pentru care a cheltuit circa 5 mii de euro și care îl avea ca obiect al denigrării pe concurentul Igor Dodon. Peste un an, în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 2021, actorul a lansat piesa „Înc-un PAS”.

Promo-LEX apreciază activitatea politică și electorală a „părților terțe” drept un instrument avantajos pentru ocolirea prevederilor cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale și consideră necesară reglementarea clară și exhaustivă a procesului de finanțare politică și electorală, care să includă atât partidele și concurenții electorali, cât și „părțile terțe”.

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat în mai multe investigații jurnalistice la ce scheme recurg partidele politice și candidații electorali pentru a nu declara toate cheltuielile. Mai multe detalii în anchetele: „Angajați ai firmelor abonate la bani publici, sponsori ai partidelor în campania electorală”,  „Cum „otkat-urile” din achizițiile publice ajung în bugetele partidelor politice în campaniile electorale”, Caritate „electorală” Fundațiile și asociațiile afiliate politicienilor devin mai generoase ca niciodată în preajma alegerilor”, „Buletine de vot, tipărite în afara unui concurs de achiziții publice. Cine profită de pe urma acestei excepții?”, „Cum au „plimbat” unii candidați la prezidențiale banii electorali dintr-un buzunar în altul”, „De ce Plahotniuc, Dodon, Şor şi Usatîi pompează milioane în acţiuni de caritate”, „Sponsori Partidelor: Cum și-au adunat banii 9 partide parlamentare și din opoziție, în 2016”, „ANCHETĂ VIDEO// Finanțarea partidelor politice: bani obscuri și lipsă de transparență”.   

Mihaela Cibotaru
06/05/2023




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii