Letonia este deschisă să ajute autoritățile moldovenești să îmbunătățească legislația națională privind protecția datelor cu caracter personal. Promisiuni în acest sens a făcut, la Chișinău, directoarea Inspectoratului de Stat al Datelor din Letonia, Jekaterina Macuka, care s-a întâlnit marți cu secretarii de stat ai Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și Iulian Rusu. În ultimii ani, autoritățile utilizau abuziv legislația privind protecția datelor cu caracter personal, folosind-o mai mult ca un instrument de tăinuire a informației de interes public sporit.    

În cadrul discuției, părțile au vorbit despre proiectul de modificare a Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal și proiectul Legii privind Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Ambele documente au fost votate în Parlament în prima lectură încă în anul 2018. În context, secretara de stat Veronica Mihailov-Moraru a menționat despre importanța revizuirii acestor documente și amendarea lor, astfel încât să avem un cadru legal funcțional.

La rândul său, Jekaterina Macuka a vorbit despre experiența Republicii Letonia la acest capitol, și și-a exprimat disponibilitatea de a oferi suport și asistență Ministerului Justiției pentru revizuirea legislației în domeniu. Totodată, directoarea Inspectoratului de Stat al Datelor din Letonia a reiterat necesitatea armonizării legislației Republicii Moldova în domeniul protecției datelor cu caracter personal la standardele Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Justiției.

Portalul Anticorupție a scris de mai multe ori despre cazuri în care autoritățile au refuzat să ofere informații de interes public, făcând trimitere la protecția datelor cu caracter personal.

Centrul de Investigații Jurnalistice a mers în câteva procese de judecată împotriva unor instituții de stat care au refuzat să ofere infromația de interes public, pe motiv că ar fi date cu caracter personal. Bunăoară, un caz al Centrului de Investigaţii Jurnalistice împotriva Preşedinţiei Republicii Moldova privind îngrădirea accesului la informaţie a ajuns la CEDO. Decizia de a apela la Curtea de la Strasbourg a fost luată după ce, în iunie 2016, Centrul a pierdut şi la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva instituţiei prezidenţiale prin care erau solicitate informații despre persoanele decorate cu distincții de stat de către președinții țării, precum și actele prin care șefii statului au respins candidaturile judecătorilor propuși să fie promovați sau numiți în funcție. În ambele cazuri, Președinția a refuzat să ofere această informație, făcând referire la protecția datelor cu caracter personal.

Într-un alt proces, împotriva Comisiei Electorale Centrale, CIJM  a obținut câștig de cauză în instanță, după ce această instituție a refuzat să facă publice mai multe date despre donatorii partidelor politice. Motivul, la fel, a fost legat de protecția datelor personale.