Persoane apropiate PSRM şi PD, noii ambasadori ai Republicii Moldova în Rusia, Belarus şi Austria

Anticoruptie.md
03/05/2017
De la stânga la dreapta: Victor Sorocea, Victor Osipov, Andrei Neguţa. Captură video: privesc.eu

Cabinetul de miniştri a aprobat miercuri, 3 mai, candidaturile a trei noi ambasadori. Victor Osipov, apropiat Partidului Democrat, va fi noul ambasador al Republicii Moldova în Austria. Deputatul socialist Victor Sorocean va merge în calitate de reprezentant al ţării în Belarus, iar consilierul prezidenţial Andrei Neguţa în Federaţia Rusă, unde a fost ambsador şi anterior. 

Victor Osipov, de la AMN la PD

Victor Osipov a ocupat anterior funcţia de viceprim-ministru. Din 2009 până în 2010, acesta a ocupat acelaşi post în Guvernul Filat1, fiind înaintat de Alianţa Moldova Noastră (AMN). După ce a plecat de la AMN, în 2011, în presă a apărut informaţia că Osipov ar fi consilierul democratului Vlad Plahotniuc. La alegerile parlamentare din 2014, Osipov a fost managerul de campanie al PD. Funcţionarul, împreună cu soţia sa, Dorina Osipov, a fondat Odoraşul SRL, care deţine o revistă pentru copii, administrată de soţia fostului demnitar.

Victor Osipov mai este fondatorul Agenţiei de Publicitate şi Comerţ „Promo şi Punctum”, care a fondat postul DTV (Democraţie şi Transparenţă în Televiziune). Acesta era difuzat prin cablu, fiind finanţat de Departamentul Românilor de Pretutindeni. Anterior, Ion Terguţă, unul dintre directorii acestui post, declara jurnaliştilor că Osipov nu deţinea controlul asupra companiei publicitare, respectiv asupra postului DTV, fiind doar unul dintre proprietari, şi „nu a primit niciun dividend sau alt beneficiu financiar, postul fiind practic falimentat de comunişti în 2008”. 

Victor Sorocean, prins în „capcana” creditelor bancare şi condamnat anterior de două ori

În luna martie, Guvernul l-a rechemat pe Gheorghe Hioară din funcția de ambasador al Republicii Moldova în Belarus. În loc a fost propus deputatul socialist Victor Sorocean, vizat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice care scotea la iveală problemele acestuia cu Banca Socială, de la care a contractat un credit în 2007. 

Ancheta Centrului de Investigaţii Jurnalistice a arătat că familia lui Victor Sorocean risca să ajungă în stradă. Banca de la care a luat mai demult un credit în valoare de 1,5 milioane de lei cerea toți banii înapoi. Pentru că între timp crescuseră penalitățile, familia Sorocean era obligată să dea tot ce are, până și locuința în care stătea. Banca a câștigat procesul în judecată și nu mai voia amânare, în timp ce soția parlamentarului, Svetlana Lagodenco, care conducea firma ce a luat împrumutul, spunea că nu a semnat niciun contract pentru garantarea creditului. Astfel, la rândul ei, femeia a acţionat banca în judecată, pentru fals în acte.

Atunci când a luat creditul de la Banca Socială, Sorocean nu era deputat. În declarația depusă la CEC pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, el arăta că, între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2013, împreună cu familia au trăit dintr-un salariu de 8.584 lei ca administrator al firmei Europromex, din pensia de 47.772 și alte 36.506 lei prin cumul. El nu a indicat datorii la bancă. Ulterior, în declarația de avere depusă imediat ce a devenit parlamentar, Sorocean arată un împrumut (ipotecă) luat pe o perioadă de zece ani (2007-2017), iar suma indicată era de 250.000 de lei. Portalul Moldova Curată scria atunci că Victor Sorocean, în calitate de fondator al SRL Nord Complex, o întreprindere din domeniul construcţiilor, a cotizat cu 95.200 lei în fondul electoral al PSRM, pe listele căruia a candidat. 

Declaraţia de avere a deputatului pentru anul 2015, ultima făcută publică, arată în continuare că familia lui Victor Sorocean a contractat în 2007 un credit, scadent în 2017, rata dobânzii fiind de 16%. Suma inițială cu care s-au împrumutat soţii a fost de de 250.000 de lei.  

Moldova Curată a mai scris că, după trei ani de activitate în funcţia de viceprimar de Bălţi, în 1998, a fost ales deputat pe lista Partidului Comuniştilor (nr.10 pe lista electorală), dar a activat în Parlament doar un an. În octombrie 1999, în urma unor disensiuni cu PCRM, şi-a depus mandatul de parlamentar, fiind desemnat şef al Direcţiei  Generale  Finanţe a judeţului Bălţi. Tot în 1999 a candidat la funcţia de primar al orașului Bălţi, dar s-a situat doar pe locul al treilea, pe primul fiind socialistul Victor Morev. La parlamentarele din februarie 2001 numele lui Victor Sorocean figura deja pe lista Blocului Electoral Edinstvo, care nu a trecut pragul electoral.

Ziarul de Gardă a relatat anterior că Victor Sorocean a fost de două ori condamnat. Prima dată, pe 21 februarie 1973, Judecătoria Bălţi l-a condamnat la închisoare cu suspendare, pe un termen de doi ani. Peste doi ani, pe 4 iunie 1975, Judecătoria din Krivorojsk, Ucraina, i-a dat cinci ani privaţiune de libertate, cu executare. În 2005, numele lui Sorocean a figurat într-un dosar penal iniţiat de CCCEC, actualul Centru Naţional Anticorupţie, pentru „abuz de putere sau abuz de serviciu”. Sorocean a recunoscut problemele din trecut. „Dosarul cu CNA este încheiat şi că în anii '70 a fost un accident rutier, iar dosarul din 2005 e legat de activitatea mea din judeţ. Au fost nişte probleme, dar nu s-a găsit nimic”, a precizat el, potrivit ZdG.

Andrei Neguța a lăsat nereguli grave la Paris și Moscova 

Consilier prezidențial pe politică externă din decembrie 2016, Andrei Neguța are în spate o carieră diplomatică construită pe timpul guvernării comuniste. El a fost ambasador al Republicii Moldova în Franța și Spania, în perioada 2003-2006, și ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, între 2009 și 2012. În 2010, Mihai Ghimpu, pe atunci președinte interimar al statului, a propus rechemarea lui Neguţa pe motiv că ar fi fost loial Partidului Comuniştilor şi nu intereselor țării. Ambasadorul a fost însă rechemat din funcţie doi ani mai târziu, în aprilie 2012, după ce a declarat într-un interviu că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din regiunea transnistreană „ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune”.

Neguța a fost vizat într-un raport al Curții de Conturi din anul 2007, potrivit căruia, pe durata mandatului său de șef la Ambasada Republicii Moldova în Franța, au fost comise mai multe nereguli legate de gestionarea banilor. Astfel, circa opt mii de lei au fost folosite pentru deplasările private ale unui membru al familiei ex-ambasadorului la Madrid și Barcelona, pentru plata convorbirilor telefonice personale ale administratorului-şef al Ambasadei, pentru cadouri şi obiecte de uz casnic. De asemenea, ambasadorul ar fi retras de la bancă semnătura contabilului-şef pentru a putea ridica sume de bani necondiţionat. În total, pe parcursul ultimului an de mandat, Ambasada ar fi gestionat fraudulos 375.000 de lei.

Nu s-a trecut fără nereguli nici în timpul misiunii diplomatice de la Moscova. În 2012, Curtea de Conturi a depistat grave încălcări și la Ambasada Republicii Moldova din Federația Rusă. Pe lângă gestionarea frauduloasă a resurselor financiare, din inventarul Ambasadei ar fi dispărut patru picturi care fac parte din Patrimoniul Naţional. Un an mai târziu, în 2013, jurnaliștii au scos la iveală cazul automobilelor de lux cu numere de înmatriculare diplomatice atribuite Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Era vorba de circa 60 de mașini de marca Bentley, BMW, Mercedes sau Skoda, atribuite Ambasadei, preţul total al acestora fiind de milioane de euro. Reporterii au mai scris că printre cei care foloseau maşinile era şi omul de afaceri Ilan Shor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Unele numere diplomatice ar fi fost atribuite unor businessmani în schimbul a 30.000 de dolari, iar altele - în schimbul unor favoruri. Numerele de înmatriculare diplomatice ar fi fost eliberate anume pe durata mandatului de ambasador al lui Andrei Neguța.

Procurorii de la Chişinău au pornit o cauză penală pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, dar cazul a rămas neelucidat. În toamna anului trecut, oamenii legii precizau că au trimis Poliţiei din Federaţia Rusă o interpelare prin care au cerut să fie informaţi cine a solicitat numere diplomatice. Autorităţile Federaţiei Ruse au refuzat să acorde asistenţă juridică colegilor din Moldova. La mai bine de un an de atunci, dosarul bate pasul pe loc. 

„Nu am primit niciun răspuns la comisia rogatorie, alte acțiuni în ultimele câteva luni nu s-au întâmplat. Uneori ne este dificil să colaborăm cu Federația Rusă, dar fără o reacție din partea lor nu putem avansa în investigarea cazului”, ne-a declarat Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticoruptie. 

Odată rechemat, Neguța a ajuns consilier la Mitropolia Moldovei, responsabil de relațiile Bisericii cu misiunile diplomatice acreditate în Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente. Mitropolitul Vladimir i-a acordat ordinul „Cuviosul Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”. Pe de altă parte, diplomatul a fost membru PCRM până în septembrie 2014, iar o lună mai târziu, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, a candidat deja pe listele PSRM, fiind pe poziția a cincea. Și-a păstrat fotoliul de deputat până în prezent. El a mai fost deputat pe listele PCRM și între anii 1998-2001, pe când era secretarul Comitetului Central al formațiunii. Tot Neguța i-a fost contracandidat Zinaidei Greceanîi la funcția de șef al statului în cea de-a doua tentativă eșuată de alegere a președintelui, din iunie 2009.

În 2015, Neguța a avut un venit de 188.484 de lei din salariul de deputat și o pensie totală de 57.000 de lei. El nu a trecut în declarație niciun teren, casă sau mașină. În schimb, a declarat mai multe conturi bancare și acțiuni în șapte companii, de la care nu ar fi primit nicio dobândă: SA Răut din Bălți, SA Nord Mobilă din Drochia, SA Unita și SA Zidcalten din Hâncești, SA Nord Zahăr din Briceni, SA Provit de la Cahul și SA Fond din Capitală. În campania electorală pentru prezidențiale, Neguța a donat 74.200 de lei candidatului Igor Dodon.  

În octombrie 2015, deputatul a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, fiind bănuit că nu a înscris mai multe informații în declarația de venituri pentru anul 2014. Mai exact, el nu a declarat niciun bun imobil, deși avea viză de reședință pe teritoriul Republicii Moldova, nici faptul că deținea cote-părţi sau acţiuni, pe când bazele de date arătau calitatea de fondator a acestuia la Hînceşti Privat SRL şi SA „FOND – Administrator Fiduciar”. De asemenea, Neguţa a indicat zero informaţii la capitolul active financiare şi niciun venit obținut de către soţia sa. Fiind audiat de către membrii Comisiei, Neguța a explicat printre altele că apartamentul pe care îl deținea în Moldova a fost vândut în anul 2004, în timp ce familia era stabilită peste hotarele țării. În 2012, și-a stabilit viză de domiciliu pentru a putea primi pensia, iar după revenirea acasă, în 2014, soții Neguța au trăit în apartamentul fiului lor. El a dat explicații și vizavi de celelalte neclarități din declarație, iar cauza a fost clasată.

Anticoruptie.md
03/05/2017

Comentarii