Șase magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Anatolie Țurcan, Dumitru Mardari, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Cel din urmă candidează și la funcția de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ. La funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretinde judecătorul Iurie Bejenaru. O parte din candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a sute de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

Anatolie Țurcan și-a început cariera de magistrat în 1992, la Judecătoria Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Râșcani din Chișinău. În 2003 a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău, iar în aprilie 2016 - la CSJ. În noiembrie 2013, Țurcan a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan au fost obiect de examinare la CEDO.

Dumitru Mardari a fost numit judecător în aprilie 1994, la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău. Între 2002 și 2010 a fost președintele acestei instanțe. În 2014 a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Dumitru Mardari a fost obiect de examinare la CtEDO.

Victor Micu a ajuns judecător în 1998. În prezent este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, aflat la al doilea mandat. Micu a fost propus pentru primul mandat de fosta Judecătorie Râșcani din municipul Chișinău, acolo fiind magistrat și președinte de instanță. Pentru al doilea mandat în Consiliu a fost propus de colectivul Curții Supreme de Justiție, instanţă în care a fost promovat de CSM în iunie 2017, contrar criticilor societății civile și ale presei care au semnalat probleme de moralitate în acest caz. 

În iunie 2017, Victor Micu a fost desemnat câștigător al concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiției. Întrebat ce crede despre faptul că va rămâne în CSM reprezentând Curtea Supremă de Justiție, şi nu instanțele de fond care l-au delegat în Consiliu, Micu a declarat că nu există nicio incompatibilitate în acest sens.

Victor Micu a ocupat funcţia de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii în primul său mandat, după care a fost reales în acest post. În iulie 2019, Micu a fost revocat din funcție cu votul a nouă membri CSM.

În perioada primului mandat de președinte al CSM al lui Victor Micu, circa 110 judecători au demisionat sau au fost demiși din funcție, iar în privința a circa 40 de judecători și foști magistrați, Consiliul a dispus pornirea urmăririi penale.

În perioada în care Victor Micu a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, în această instanță s-au produs mai multe încălcări grave. În 2009, câțiva magistraţi de la Râșcani au participat la examinarea demersurilor de arest în privința protestatarilor din 7 aprilie, iar ședințele de judecată au fost ținute la sediile comisariatelor de poliție.

Victor Micu este beneficiarul unui apartament cumpărat la preț preferențial, într-un bloc construit pentru magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice se arată că Victor Micu a fost președinte al Grupului de lucru care a selectat beneficiarii de aparatmente la prețuri preferențiale. „„Domnul Micu a fost ales de către colectivul Judecătoriei ca membru al grupului de lucru nu pentru că este președinte al CSM, ci pentru că este judecător al Judecătoriei sectorului Râșcani. El nu a depus solicitare, a fost propunerea mea, pe care am coordonat-o cu el, l-am întrebat dacă dorește sau nu, pentru că eu știu care este situația, el are două fete”, a declarat Oleg Melniciuc. 

Pentru a decide repartizarea unui apartament lui Victor Micu, grupul de lucru s-a întâlnit într-o ședință separată, la care a examinat o singură chestiune, în lipsa președintelui CSM. „Oleg Melniciuc propune asigurarea posibilității de a contracta un apartament la preț preferențial, care constituie un garant al asigurării integrității și posibilității asigurării pe viitor a celor doi copii cu spațiu locativ, or, conform datelor prezentate, Victor Micu are în proprietate un apartament cu suprafața de 109 metri pătrați și doi copii la întreținere, are o vechime în calitate de judecător mai mare de 16 ani”, se arată în procesul-verbal al ședinței din 27 iulie 2015 a grupului de lucru”, se arată în investigație.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Micu Victor a fost obiect de examinare la CEDO.

Liliana Catan este judecătoare din 1995, când a fost numită în funcţie la instanţa din Bălţi. Peste zece ani a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. 

Liliana Catan este membră a Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM din octombrie 2016. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. 

Liliana Catan se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Ea a făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

Liliana Catan a fost judecător raportor în cauza penală a lui Valeriu Pasat, fost şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru al Apărării în perioada guvernării comuniste, condamnat la zece ani de închisoare pentru că pe când era ministru al apărării ar fi vândut ilegal 21 de avioane MIG-29 din dotarea armatei naţionale. La timpul respectiv condamnarea sa a fost calificată drept una politic.Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.

Liliana Catan și Anatolie Țurcan au participat și la concursul pentru funcția de președinte al CSJ organizat în iulie 2020, dar niciunul dintre ei nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. 

Petru Moraru este magistrat din 2003. Timp de 11 ani a activat la Judecătoria Cahul, fiind în ultimii patru ani preşedintele instanţei. De acolo a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiţie. În 2015, magistratul a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009.

Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI.

Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI. 

Moraru a fost vizat într-o anchetă CIJM despre afacerea magistraților cu apartamente. „În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților lor. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Petru Moraru, care a donat fiului său, care are același nume și prenume, un apartament de 74,2 metri pătrați. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013 și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său”, scriau jurnaliștii.

Ion Guzun a fost numit judecător în 1993. Timp de zece ani a fost magistrat la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău. În 2012 a fost numit judecător la Curtea de Apel Bender, iar doi ani mai târziu a fost promovat la CSJ, chiar dacă a avut cel mai slab punctaj dintre candidaţii care au participat la acel concurs.

Ion Guzun a făcut parte din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Filat, în decembrie 2017. Atunci completul a respins recursul în anulare, o cale extraordinară de atac, depus de avocaţii fostului prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare pentru acte de corupţie. Plenul Colegiului Penal al CSJ a declarat solicitarea drept vădit neîntemeiată. 

Doi ani mai devreme, Guzun a făcut parte din completul de judecată care a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care fostul polițist Ion Perju, care i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc în timpul protestelor de acum șase ani, a fost condamnat la zece ani de închisoare. 

Într-o anchetă din decembrie 2018, Ziarul de Gardă scria că Ion Guzun locuiește într-o casă de lux amplasată în Dumbrava, o localitate de la marginea Chişinăului. „Terenul cu o suprafaţă de 11 ari, pe care este construit imobilul, a fost cumpărat de familia Guzun în 2012, an în care a fost obţinută şi autorizaţia de construcţie a casei. Deşi imobilul este finalizat, iar în el locuieşte familia Guzun, în declaraţia de avere depusă de magistrat se precizează că acesta nu ar fi dat în exploatare, respectiv, nici nu este înregistrat la Agenţia Servicii Publice (Cadastru)”, scriau jurnaliștii. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului, o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ion Guzun, a fost obiect de examinare la CtEDO.

Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

În iulie 2019, Bejenaru a concurat pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ însă nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi promovat.

Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.