Mai multe organizații neguvernamentale de media și din societatea civilă, jurnaliști și reprezentanți importanți din Parlamentul Republicii Moldova și Ministerul Justiției s-au solidarizat cu reporterii Centrului de investigații Jurnalistice după ce săptămâna trecută organizația a anunțat că autorii unei investigații jurnalistice despre averea nedeclarată a unui procuror riscă să fie urmăriți penal pentru că au accesat datele cu caracter personal ale membrilor familiei acestuia.    

Centrul de Investigații Jurnalistice a făcut public un apel în care a anunțat cu îngrijorare că un magistrat de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a anulat, la 27 ianuarie, ordonanța procurorului privind refuzul de a iniția urmărirea penală la cererea soției procurorului vizat în anchetă pentru pretinsul fapt de culegere ilegală a datelor despre averea celor doi foști soți, Igor și Ala Popa, în cadrul investigației jurnalistice „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, publicată la 22 iulie 2020.

Printre primii a reacționat Transparency International Moldova, care, într-o declarație publică a menționat că „acțiunile de presiune asupra jurnaliștilor de investigație prin intermediul procedurilor penale constituie un atac grav la libertatea presei și un precedent periculos pentru democrația unui stat”.

„Folosirea tendențioasă a legislației privind protecția datelor cu caracter personal împotriva dreptului la informare și libertatea de exprimare pe cazuri de interes publi, reprezintă un abuz, iar intimidarea presei pentru cazurile de corupție și îmbogățire ilicită scoase la iveală în investigațiile jurnalistice urmează a fi pedepsite conform art. 180¹ din Codul penal”,  se arată în Declarația Transparency International Moldova.   

Declarația TI Moldova a fost semnată de mai multe organizații neguvernamentale, instituții media și jurnaliști, printre care jurnaliștii Andrei Dumbrăveanu, doctor în sociologie, conferențiar universitar, Facultea Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova, și Pavel Păduraru, jurnalist de investigație, organizațiile ARIM, Asociația Eco-Titas, UOI RM, IDIS Viitorul, BPW Moldova, IPRE, Institutul de Politici Publice, Gazeta de Chișinău și Asociația Media Alternativă.  

Și reacțiile autorităților au fost promte. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a calificat drept „inacceptabilă hărțuirea jurnaliștilor care au realizat investigații jurnalistice despre averea funcționarilor de stat prin intermediul procedurilor penale”. Oficialul a spus, într-o postare pe pagina sa de Facebook faptul că „ar reieși că justiția protejează funcționarii în raport cu care există bănuieli rezonabile că nu-și pot justifica averile în detrimentul dreptului presei de a relata despre aceste fapte, fapt care este inadmisibil”. 

CSM-ului i se cere investigarea cazului 

Președinta Comisiei parlamentrae Cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să investigheze de urgență legalitatea deciziei magistratului care a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale în cazul jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Jurnalistice care au realizat ancheta de presă despre procurorul Popa care și-a tăinut averea. 

„Am solicitat Consiliului Superior al Magistraturii investigarea de urgență a legalității deciziei judecătorului Victor Rațoi, care și-a permis un atac la libertatea presei. Or, asemenea ilegalități nu pot fi tolerate”, a scris deputata pe pagina sa de Facebook.

ONG-urile de media condamnă „tentativele de intimidare a jurnaliștilor prin intentarea neîntemeiată a dosarelor penale”

Într-un apel public, mai multe ONG-uri de media au condamnat „tentativele de intimidare a jurnaliștilor prin intentarea neîntemeiată a dosarelor penale”. ONG-urile de media consideră că practica inițierii dosarelor penale împotriva jurnaliștilor care și-au exercitat misiunea de informare a cetățenilor asupra problemelor de interes public „constituie un atac la libertatea de exprimare a mass-mediei și libertății presei”.

În acest context, organizațiile semnatare solicită persoanelor care se consideră prejudiciate în drepturi prin activitatea mass-mediei să renunțe „la utilizarea abuzivă a pârghiilor prevăzute de lege drept mijloace de intimidare a jurnaliștilor și cer organelor de drept să soluționeze cauzele penale sau contravenționale în care sunt vizați jurnaliștii cu respectarea garanțiilor speciale, diferite prin lege”. Printre semnatarii declarației sunt Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Media-Guard, Centrul  „Acces-Info”, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Presei Electronice și RISE Moldova.  

Echipa de jurnaliști de investigație CU SENS la fel a condamnat public atacurile asupra jurnaliștilor de la CIJM. CU SENS consideră că, astfel, se creează un precedent periculos, care pune în dificultate jurnalismul de investigație și rolul presei în societate, ceea ce este INADMISIBIL într-un stat de drept și democratic cum se vrea a fi Republica Moldova, se menționează într-o postarea pe pagina de Facebook.

 

„Un judecător a obligat procurorii să deschidă dosar penal împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice și a unor jurnaliști de investigație. „Se urmărește împiedicarea jurnaliștilor în a-și face munca și reducerea lor la tăcere”, consideră jurnaliștii vizați”, scrie și Asociația Media Guard.

„Ăsta e cel mai ticălos atac la libertatea presei probabil în toată istoria R. Moldova. 

  

 

Adică acum, când ni se dau toate asigurările că justiția va fi în sfârșit reformată, în această bucată de țară are loc o odioasă premieră, care stârnește doar râsul, dar râsul trist... Pentru prima dată, un judecător obligă procurorii să intenteze un dosar penal unui grup de jurnaliști, pentru că și-au făcut corect meseria. E rușinos, băi, e de râsul găinilor!”, a scris jurnalistul de investigație Pavel Păduraru: 

 

 

 

 

 

Și societatea civilă, solidară cu jurnaliștii de investigație  

Centrul pentru Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) s-e alăturat organizațiilor societății civile care au atenționat asupra caracterului inacceptabil de intimidare asupra jurnaliștilor de investigație realizat pe fundalul intensificării procesului de verificare a averilor procurorilor și judecătorilor. „Orice atacuri și intimidări ale jurnaliștilor de investigație sunt inadmisibile și condamnăm aceste fapte. Rolul presei este de a informa societatea, inclusiv despre activitățile, averile și interesele judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici, deputaților etc. Considerăm că orice fel de ingerință în activitatea jurnaliștilor este o încălcare a dreptului la libera exprimare și a dreptului privind accesul la informație”, se arată într-un mesaj al organizației.

Mesajul CAPC a fost susținut de experta anticorupție Crista Țărnă. 

Și organizația IDIS a declarat public că împărtășește îngrijorările jurnaliștilor de investigație. Într-o declarație publicată pe pagina sa web, IDIS „Viitorul” atenționează instituțiile statului, cele din domeniul media, responsabile de buna gestionare a situației, instituțiile de drept, și nu în ultimul rând partenerii de dezvoltare, că astfel de situații nu sunt admisibile într-o societate care tinde spre democrație și le cere să intervină de urgență. Investigațiile jurnalistice despre averile nejustificate ale funcționarilor de rang înalt prezintă interes public, iar societatea are nevoie de informații verifice, documentate, pentru a-și crea impresia despre cei care se pretind că le apără drepturile și interesele.

„IDIS „Viitorul” opinează că acest caz este un precedent periculos, un atentat grav asupra libertății presei și asupra libertății de exprimare, care și așa „șchiopătează” la ziua de astăzi în Republica Moldova, mai ales că, potrivit jurnalistelor de investigație, a fost accesată și colectată în mod legal, utilizând metode legale de documentare, informația despre averea nedeclarată a procurorului Igor Popa și a fostei sale soții Ala Popa, iar pentru aceste fapte jurnaliștii nu pot fi trași la răspundere penală”, se arată în mesajul publicat. 

Cazul jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Jurnalistice a fost mediatizat de TVR Moldova, TV 8, Jurnal TV, Gazeta de Chișinău și alte medii de informare.      

Aminti că 27 ianuarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător Victor Rațoi, a anulat ordonanța procurorului privind refuzul de a iniția urmărirea penală la cererea Alei Popa pentru pretinsul fapt de culegere ILEGALĂ a datelor despre averea celor doi foști soți, Igor și Ala Popa, în cadrul investigației jurnalistice „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, publicată la 22 iulie 2020 .

Investigația jurnalistică scoate la inveală faptul că procurorul Igor Popa, șef al oficiului Ciocana al Procuraturii municipiului Chișinău, anterior fost procuror general adjunct, nu a indicat în declarația pe avere imobilele pe care le utilizează. El a recurs la un divorț cu soția sa, după care pe numele ei au fost înscrise imobilele respective. Jurnaliștii au arătat în ancheta jurnalistică că procurorul locuiește împreună cu soția sa și copiii în acel imobil, unul de lux din centrul Chișinăului. La sfârșitul anului 2021, procurorii au pornit două dosare penale pe numele lui Igor Popa, pentru fals în declarații și îmbogățire ilicită, ambele dosare având la bază informațile din investigația jurnalistică.    

Centrul de Investigații Jurnalistice își exprimă îngrijorarea că echipa redacțională și autorii investigației sunt supuși din 2019, chiar de la începutul procesului de documentare la investigație, când a fost accesat Registrul datelor imobiliare Cadastru, până în prezent unui șir de acțiuni de intimidare și hărțuire din partea fostei soții a procurorului, Ala Popa, avocată de profesie. Cu atât mai îngrijorător este faptul că pentru atingerea scopului de intimidare și reducerea la tăcere a jurnaliștilor sunt utilizate instituții ale statului. Bunăoară, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a emis pe unul și același caz 2 decizii contradictorii în cazul CIJM, una de încălcare a legii și alta de lipsa încălcării – decizii care au stat la baza motivării judecătorului Rațoi de a anula ordonanța procurorului. Întregul proces de hărțire a jurnaliștilor de investigație este documentat într-un alt material jurnlaistic „STUDIU DE CAZ Cum a încercat soția unui procuror să reducă la tăcere jurnaliștii”, publicat în octombrie 2021.   

Echipa CIJM considră că acest caz e o încercare de intimidare a jurnaliștilor, pentru că în acest moment există două dosare penale pornite pe numele procurorului Igor Popa, vizat în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice. Jurnaliștii au semnalat  că intimidările au început de la momentul documentării investigației, încă în 2019.

CIJM a depus recurs împotriva deciziei instanței, precum și o plângere la Poliție împotriva avocatei Ala Popa pentru împiedicarea jurnaliștilor să-și facă munca.