După ce săptămâna trecută șase judecători au decis să plece din sistem, în ședința de marți, 13 noiembrie, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au fost aprobate cererile de demisie ale altor cinci magistrați. Toți cinci au activat până în prezent în cadrul Curților de Apel din țară, iar unii dintre ei au figurat în anchetele jurnaliștilor de investigație.

Doi dintre magistrații care au decis să plece din sistem activează la Curtea de Apel Chișinău. Ludmila Ouș a devenit judecătoare în 2002, iar acum patru ani a fost transferată la Curtea de Apel Chișinău. Recent ea a fost reținută într-un dosar de corupție. „Urmărirea penală în dosar a fost pornită în august curent pentru trafic de influență, la dosar fiind conectate alte câteva cauze privind coruperea activă și pasivă. Schema infracțională are mai multe episoade, în care sunt implicați cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar.

Potrivit procurorilor Anticorupție, judecătorii de la Curtea de Apel, precum și cei de la Judecătoria Centru, au pretins și au primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare.” Tot Ludmila Ouș a făcut parte din completul de judecători care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat. 

Maria Moraru este magistrată de 31 de ani. Acum șase ani a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Ziarul de Gardă a scris că Moraru deţine în proprietate un imobil de lux, în Capitală, a cărui valoare reală depăşeşte suma de șase mln. de lei. „Casa judecătoarei Maria Moraru se observă de la orice capăt al străzii Bulboaca, acolo unde este amplasată.

La câţiva metri de casă, trecătorii pot observa o cruce, care îi are ctitori pe Ion, Maria, Eduard şi Viorel Moraru. Printre altele, pe acea cruce este scris: «Ne iartă nouă greşalele noastre». Imobilul familiei Moraru este de departe cel mai impunător din regiune. Împrejmuit cu un gard de peste doi metri înălţime, din piatră, care nu îţi permite să vezi curtea cu tot ce se află în ea, casa cu trei niveluri şi cu mansardă, construită din piatră, la fel ca şi gardul, are pe acoperiş trei turnuri, care-ţi amintesc mai degrabă de un castel, decât de o casă de locuit”, scriau jurnaliștii. 

Marina Galupa de la Curtea de Apel Comrat, care a depus cerere de demisie, a fost numită judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă în iulie 2014, după ce a lucrat o perioadă în calitate de juristă la Primăria Cahul, iar apoi în avocatură. Galupa a mai fost judecătoare și în perioada 1991–2002 la Judecătoria Cahul. Acum doi ani a fost promovată la Curtea de Apel Comrat. La sfârșitul lui 2015 magistrata a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, care arăta că datele din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor indică asupra existenței mai multor probleme.

„Am făcut rost de informațiile Centrului de Telecomunicații Speciale (CTS) despre manipulările admise în procesul de distribuire a dosarelor, iar datele de acolo contrastează cu cele prezentate de Inspecția Judiciară. Judecătoarea în favoarea căreia s-au făcut cele mai multe manipulări este Maria Galupa. Potrivit datelor CTS, magistrata a primit prin prima repartizare 51 de dosare, după două încercări de distribuire– 288 de dosare, dintr-a treia încercare la ea au ajuns 75 de adresări în judecată, iar alte 19 - după și mai multe încercări”, scriau jurnaliștii.

Tudor Berdilă este judecător de 12 ani, promovat la Curtea de Apel Cahul acum un an. El a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice despre interesele din spatele reparației sediilor judecătoriilor din țară. Jurnaliștii scriau că Judecătoria Cantemir, al cărei președinte era Tudor Berdilă la acea vreme, a fost reparată de firma unei rude a colegului său, președinte al Judecătoriei Cahul. „Berdilă, care de altfel este domiciliat în Cahul, a negat vehement că la desemnarea câștigătorului licitației ar fi vorba despre anumite influențe din partea colegului său de la Cahul”, se mai arată în anchetă.

Ana Albu a devenit magistrată în 2003. După șapte ani a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi. Acum doi ani, alături de mai mulți magistrați a mai depus o cerere de demisie, însă și-a retras-o ulterior.

Și Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău a scris cerere de demisie, însă a retras-o. Recent, portalul Anticoruptie.md a scris că examinarea dosarului în care sunt învinuiți luptătorii K-1 Aurel Ignat și Mihai Pârgaru că au omorât în bătăi un bărbat de 30 de ani la Discoteca „Edgo”, de care e responsabilă Olga Bejenari, a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată. Grefiera a anunțat că ședința de judecată nu va avea loc, invocând că magistrata are motive personale pentru a nu se prezenta la ședință. 

De la începutul lui noiembrie curent, alți opt judecători, cinci dintre care de la Curtea Supremă de Justiție, au depus cereri de demisie în ultima săptămână. Șapte cereri au fost aprobate, iar una a fost retrasă pe ultima sută de metri. Reforma salarizării în sistemul bugetar și atitudinea negativă față de magistrați sunt principalele motive care i-au determinat pe cei cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) să plece din sistem. Declarația a fost făcută de magistrata Iulia Sîrcu pentru portalul Anticoruptie.md. De partea cealaltă, experții susțin că demisia în serie a judecătorilor are legătură cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Și Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a argumentat plecările din sistem prin reformele în domeniul salarizării bugetarilor, în urma căreia judecătorii ar pierde aproximativ două mii de lei pe an.

La sfârșitul lui 2016 zeci de magistrați au renunțat la funcțiile lor. Unii dintre ei susțineau că au luat această decizie în urma ultimelor modificări legislative prin care pensiile judecătorilor ar urma să se micșoreze considerabil, fiindu-le majorată și vârsta de pensionare. La începutul lui decembrie 2016 Consiliul a emis un aviz negativ la proiectul de lege privind reformarea sistemului de pensionare.