Demisii în serie în sistemul judiciar. Cine sunt magistrații care vor să plece

Mariana Colun
06/11/2018

Șase judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie analizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de marți, 6 noiembrie. Printre judecătorii care vor să părăsească sistemul se numără patru magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Dumitru Visternicean, Tatiana Vieru, Iulia Sîrcu și Valeriu Doagă. În afară de aceștia și-au anunțat demisia doi judecători de la instanțele de fond – Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău și Ion Cojocari de la Judecătoria Comrat.

UPDATE: A depus cerere de demisie și judecătoarea Elena Covalenco de la CSJ. Vedeți aici cum și-au motivat magistrații alegerea de a pleca din sistem.

Experții susțin că demisia în serie a judecătorilor are legătură cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Avizarea acestuia va fi de asemenea pusă în discuție în cadrul ședinței de astăzi.

În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în cazul demisiilor magistraților e vorba de pragmatism. „E o chestie ciclică. De fiecare dată când se modifică condițiile de salarizare sau de pensionare, asistăm la valuri de demisii. S-ar putea ca unii judecători să piardă unele beneficii pecuniare și asta i-a motivat să plece. E supoziția mea, dar cred că se confirmă și prin experiențele mai vechi”, susține experta.

Ionița atenționează că demisiile în serie vor avea impact în timp. „O bună parte din cei care și-au anunțat demisia sunt din garda veche a sistemului și sunt judecători buni, cu experiență și bună reputație printre colegi. Sper că nu vor fi demisii în lanț, dar în același timp schimbarea corpului de judecători la CSJ trebuie să fie una calitativă, să vină persoane integre și profesioniste.” 

Patru din cei șase magistrați care au semnat cereri de demisie, cei care activează la CSJ, mai aveau un an sau doi până la pensie.

Tatiana Vieru. Foto: magistrat.md

Judecătoarea Tatiana Vieru a fost propusă Parlamentului pentru numire în funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție pe un termen de patru ani, la sfârșitul lunii decembrie 2016. Ea a fost implicată în luarea unor decizii controversate. Anticoruptie.md a scris despre faptul că Tatiana Vieru este una dintre judecătoarele din Republica Moldova în privința căreia au fost depuse mai multe sesizări la CSM. Vieru se regăsește printre cei șapte judecători care au judecat dosarul Registru, obligând întreprinderea de stat să îi achite despăgubiri de 7,8 milioane de dolari unei companii dubioase, Intercomsoft LTD.

În 2013, ministrul de atunci al Justiției, Oleg Efrim, a cerut cercetarea disciplinară a magistraților pentru implicare în dosarul Registru. Judecătorilor li se imputau grave ilegalități admise la examinarea dosarului menționat, precum încălcarea normelor materiale.

De asemenea, Tatiana Vieru a fost președintă a completului de judecată care a examinat dosarul referendumului, dând câștig de cauză Comisiei Electorale Centrale, care a respins solicitarea a peste 400 de mii de cetățeni care au semnat pentru organizarea unui plebiscit în vederea modificării procedurii de alegere a șefului statului. În 2016, Tatiana Vieru a condus completul de judecată care a examinat dosarul diasporei, care a contestat încălcarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din această toamnă. 

Dumitru Visternicean. Foto: csm.md

Dumitru Visternicean, membru al CSM, este cunoscut pentru opinii separate în cazuri de rezonanță. În octombrie 2016 el a fost singurul magistrat care s-a pronunțat împotriva eliberării acordului de către CSM pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința mai multor judecători bănuiți că ar fi fost implicați în „Spălătoria rusească”. 

„Art. 307 din Codul Penal stabilește componența de infracțiune «pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri contrare legii». Dispoziția alin. (1) este: «Pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe decizii sau încheieri contrar legii». Judecătorii vizați în sesizare sunt bănuiți de «pronunțarea unei hotărâri contrar legii». Niciunul dintre ei nu a «pronunțat» o hotărâre.”

„Toți au eliberat ordonanțe judecătorești în conformitate cu procedura în ordonanță. Iar ordonanța judecătorească nu este obiectul material al componentei de infracțiune prevăzută de art. 307 Cod Penal”, a argumentat Visternicean. 

Tot el este unul dintre membrii CSM care a avut o opinie separată în iunie 2015, atunci când colegii săi au hotărât casarea deciziei Colegiului Disciplinar de a-i aplica mustrare magistratului Ion Druţă.

Iulia Sîrcu. Foto: inj.md

Iulia Sîrcu se număra printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunciCorneliu Gurin. 

Cazul Aroma Floris îşi are rădăcinile în 2010, când completul de judecătă din care făceau parte Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă pe seama bugetului de stat.

Valeriu Doagă. Foto: inj.md

Valeriu Doagă se numără printre judecătorii acționați în judecată de Ministerul Justiției în februarie 2016 pentru a achita 111.000 de lei în folosul Ministerului Finanțelor. La 18 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a pus punct procesului de judecată, dându-le dreptate judecătorilor. În motivarea deciziei CSJ se precizează că „argumentele invocate în cererea de recurs de Ministerul Justiției sunt similare argumentelor invocate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare”.

Ion Cojocari a fost numit în funcția de judecător la sfârșitul lui 2017. Deși lucrează de mai puțin de un an, este pentru a doua oară când vrea să iasă din sistem. În vara anului curent, judecătorul de la Comrat a mai depus o cerere de demisie, examinarea acesteia în ședința CSM din 3 iulie însă a fost amânată.

Victoria Sanduța a devenit judecătoare acum un an și jumătate, la 21 martie 2017.

La sfârșitul lui 2016 zeci de magistrați au renunțat la funcțiile lor. Unii dintre ei susțineau că au luat această decizie în urma ultimelor modificări legislative prin care pensiile judecătorilor ar urma să se micșoreze considerabil, fiindu-le majorată și vârsta de pensionare. La începutul lui decembrie 2016 Consiliul a emis un aviz negativ la proiectul de lege privind reformarea sistemului de pensionare. 

Atunci Dumitru Visternicean a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că starea de lucruri în comunitatea judecătorilor este critică. „Rezerva de candidați la funcția de judecător este insuficientă, nu ajung oameni. Observați că pleacă persoane din primele instanțe, din curțile de apel și din Curtea Supremă de Justiție. Completarea locurilor vacante la instanțele ierarhic superioare este mai serioasă, mai complicată”, a explicat Visternicean.

Întrebat dacă și el ar urma să se retragă din sistem, judecătorul ne-a spus că nu exclude o astfel de posibilitate: „Dacă se face o ruptură bruscă, nu știu dacă stă cineva și analizează care ar putea fi consecințele. Noi vorbim despre calitatea actului de justiție, de reforme, dar atunci când persoanele care lucrează sunt ținute într-o stare de stres și suspans, rezultatul va fi pe măsură”.

Mariana Colun
06/11/2018

Comentarii