Video // Pornirea urmăririi penale în privinţa magistraţilor, între respectarea legii şi abuz. Viorel Morari: „Dacă un judecător nu are încredere în propriii colegi, ce să spună un simplu cetăţean?”

Anastasia Nani
23/02/2017
Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie. Foto: CIJM

În ultimii trei ani, actualul procuror general, dar şi predecesorii săi au depus la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) 50 de sesizări, cerând tragerea la răspundere penală a 64 de judecători. 37 dintre solicitările procurorilor au fost admise. În vizorul opiniei publice au ajuns însă cazuri numărate. Societatea civilă a reacţionat după ce CSM a permis ca magistrata Domnica Manole de la Curtea de Apel Chişinău şi judecătorul de instrucţie Dorin Munteanu să fie urmăriţi penal. În cazul lor, procurorii au invocat articolul 307 din Codul penal - „Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii”. Reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care monitorizează situaţia din Justiţie au pus la îndoială corectitudinea luării unei astfel de decizii în privinţa lui Dorin Munteanu, pentru că, după ce cazul Domnicăi Manole a ajuns în vizorul CSJ, instanţa a ridicat excepţie de neconstituţionalitate în cazul articolului 307. Subiectul a fost pus în discuţie miercuri, 22 februarie, la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie. 

„În ambele cazuri, şi cel al Domnicăi Manole, şi cel al lui Dorin Munteanu, vorbim despre hotărâri judecătoreşti luate de magistraţi, iar procurorii intentează dosare pentru că acestea nu sunt corecte din punctual lor de vedere. În al doilea caz, cel al lui Dorin Munteanu, apar şi mai multe semne de întrebare în special cu privire la acordul dat de CSM deoarece articolul în baza căruia s-a pornit urmărirea penală – articolul 307 din Codul penal - în decembrie a fost contestat de colegiul CSJ la Curtea Constituţională. Cum poţi să accepţi ca un judecător să fie urmărit penal în baza unui articol contestat de către instanţa supremă? Articolul 307 este un articol controversat şi încă urmează să vedem care este soluţia Curţii Constituţionale”, a declarat Nadejda Hriptievschi, experă din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

În ultimii trei ani, procurorii au cerut acordul pentru pornirea urmăririi penale în privinţa a zeci de judecători, fiind invocat acelaşi articol 307 din Codul penal, doar că în vizorul opiniei publice au ajuns doar câteva, a precizat Teo Cârnaţ, membru CSM. Potrivit lui, în perioada 2013-2016, în şedinţele Consiliului au fost examinate 50 de sesizări ale procurorilor generali în privinţa a 64 de magistraţi. Au fost admise 37 de sesizări. Potrivit membrului CSM, în baza articolului 307 a fost permisă pornirea urmăririi penale în privinţa mult multor judecători, cum ar fi cei 15 magistraţi vizaţi în „Spălătoria rusească”. „În baza aceluiaşi articol avem judecători care ş-au recunoscut vinovăţia, cum ar fi judecătorul de la Rezina care a recunoscut că l-a eliberat ilegal pe Vitalie Proca. În cazul judecătorului Sergiu Balaban, care a mimat un proces, a fost aplicată o pedeapsă cu închisoare reală, ulterior a fost graţiat de fostul preşedinte Nicolae Timofti”, a precizat el.  

Teo Cârnaţ a lăsat să se înţeleagă că anumite dosare, cum ar fi cel al Domnicăi Manole sau al lui Dorin Munteanu, nu ar trebui dezbătute în spaţiul public atâta timp cât are loc ancheta. „Atâta timp cât există un sistem judecătoresc, organele de procuratură au obligaţia constituţională să investigheze şi să demonstreze vinovăţia. Orice intervenţie din partea altor persoane la comandă sau la rugămintea cuiva reprezintă o ingerinţă în urmărirea penală. (...) În fața legii penale, toți trebuie să fim egali. Chiar dacă ai statut de judecător, trebuie să fii deferit justiției. Eu, personal am votat pentru toate sesizările depuse de către procurorul general, fiindcă Consiliul Superior al Magistraturii nu este organ de justiție, el nu face justiție”, a punctat membrul CSM.

„În condiţiile în care aţi acceptat să veniţi în CSM, sunteţi obligat să garantaţi independenţa puterii judecătoreşti. Aveţi obligaţia, în baza Constituţiei, ca în fiecare caz să analizaţi minuţios sesizarea procurorului general şi să vedeţi dacă există măcar un început de probă care susţine învinuirea sau bănuiala rezonabilă. Obligaţia pozitivă a statului este de a garanta cetăţenilor săi un sistem judecătoresc independent. Asta a şi făcut ca acest caz al meu să fie de rezonanţă”, i-a reproşat Domnica Manole membrului CSM.

În context, avocata Veronica Mihailov-Moraru care o reprezintă pe Domnica Manole a declarat că examinarea sesizărilor în privinţa judecătorilor ar trebui să aibă loc în şedinţe deschise, lucru care nu se întâmplă. Astfel societatea ar afla despre mai multe dosare şi ar putea reaţiona, iar CSM ar putea câştiga încrederea societăţii. „Comisia de la Veneţia spune că orice procedură disciplinară intentată în privinţa unui judecător trebuie să fie publică, transparentă, fiindcă este de interes public major. În anumite situaţii, când se atentează la viaţa privată, poate fi închisă. Noi avem Legea cu privire la CSM care prevede transparenţa sau publicitatea examinării unei astfel de sesizări, avem standarde internaţionale. Şi totuşi CSM examinează aceste sesizări în şedinţe închise motivând printr-un regulament de organizare internă a CSM, care este un act inferior Legii cu privire la CSM, dar şi în raport cu standardele internaţionale. (...) CSM ar trebui să câştige încrederea societăţii prin a-şi motiva deciziile”, a sugerat apărătoarea. 

Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a spus că până dosarul în privinţa unui judecător ajunge la finalitate, acesta trece prin mai multe filtre. „Dezbaterile sociale nu întotdeauna au la bază toate chestiunile luate în calcul când este vorba despre ridicarea imunităţii unui magistrat. În cazul unui judecător, dacă este vorba despre articolul 307, el are câteva filtre de protecţie. Primul este acordul CSM. Consilul înainte de luarea unei decizii trebuie să iniţieze o anchetă de serviciu. Un alt filtru este pornirea urmăririi penale de către procurorul general. Apoi, dosarul de acuzare a unui judecător merge în instanţa de judecată, fiind judecat de proprii colegi. Dacă un judecător nu are încredere în propriii colegi, ce să spună un simplu cetăţean?”, a întrebat retoric Viorel Morari.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie s-a desfăşurat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sistemul judecătoresc în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Anastasia Nani
23/02/2017



Become a Patron!

Comentarii