Practica prin care mai mulți agenți economici stabilesc înțelegeri între ei pentru a-și dezavantaja concurenții și a simula concursul pare a fi pe larg răspândită în domeniul achizițiilor din Educație la nivel municipal. Faptul reiese dintr-un raport lansat miercuri, 14 septembrie, de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, care a monitorizat achizițiile publice desfășurate în perioada 2012 – 2016 în cadrul sistemului educațional din municipiul Chișinău. 

Experții au analizat în special achizițiile ce vizează reparațiile în școlile și grădinițele municipale, și cele de produse și servicii de alimentație. Pentru ambele domenii se cheltuie circa 20% din bugetul municipal pentru Educație cu o valoare de până la 1,3 miliarde de lei. În primul caz, experții au identificat un grup de zece companii cu anumite legături între ele (fondatori comuni sau adresă juridică comună) care câștigă un procent mare din numărul contractelor de lucrări de reparație. Datele arată că firmele au participat în comun la rundele de achiziții și relevă elemente de mimare a competiției între ele, printre care depunerea ofertelor fictive sau refuzul contractului câștigat în favoarea companiei înrudite. 

În ceea ce ține de procurarea alimentelor, experții au identificat că, în multe cazuri, invitațiile de participare la tendere sunt transmise unor companii înregistrate recent, dar care câștigă o parte semnificativă din volumul contractelor. „În cazul procurărilor de servicii de alimentație s-a observat o divizare clară a cotelor de piață între principalii jucători, aproape exclusiv companii publice. Analiza dosarelor de achiziții au arătat că aceste companii pregătesc ofertele lor cu anumite erori simple pentru a fi descalificate, deci are loc o coordonare și mimare a competiției între ele", se concluzionează în raport. Mai mult, în unele cazuri, oferta comercială este aproape identică cu suma stipulată în pla nul de achiziții. 

Autorii studiului au accentuat că Direcția Educație a sectorului Râșcani a Capitalei a refuzat să coopereze și să ofere contractele de achiziții pentru a fi analizate. 

Tatiana Naghibeda-Tverdohleb, șefa Direcției educație a Capitalei, a declarat că municipalitatea încearcă să elimine lacunele existente în domeniul achizițiilor din sistemul educațional. „Este vorba și de cauze obiective, care nu țin doar de direcția noastră, dar și subiective, pe care ne asumăm responsabilitatea să le revedem, lichidăm și să îmbunătățim întregul proces. Ne-am bucura mult ca de aceste probleme - și de achizițiile de alimente, și de reparații - să se ocupe niște structuri speciale, separate de Direcția educație. Dar avem ceea ce avem și ne-am pomenit cu mai multe competențe decât ar fi cazul: alimentație, instruire, asistență socială etc., care pe alocuri pot genera restanțe", a spus funcționara în cadrul evenimentului. 

Cei de la Expert-Grup s-a referit și la calitatea alimentației copiilor din școli și grădinițe, care nu corespunde în totalitate standardelor. „Deși situația în ultimii ani s-a schimbat, instituțiile noastre de învățământ nu sunt pregătite în ceea ce ține de instalațiile tehnologice se prelucrare separată a cărnii de legume, utilajul învechit, asigurarea cu apă caldă etc. Conform calculelor, ar trebui să cheltuim circa 8.700 de lei anual pentru alimentația unui copil în grădiniță, adică vreo 35 de lei pe zi, pe când azi se cheltuie puțin peste 17 lei. În școli cheltuim 10 lei per elev, pe când ar fi necesar circa 35 de lei", a explicat experta Tatiana Savva.

Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris despre tonele de crenvurști care ajung pe mesele celor mici în ciuda nemulțumirii unor părinți, dar și a unui ordin al Ministerului Sănătății care interzice mezelurile prea grase încă din anul 2012.