Noua lege privind achizițiile publice, care va intra în vigoare la 1 mai, curent vine cu mai multe mecanisme eficiente care ar urma să îngrădească posibilitatea de corupere. Declarația îi aparține lui Viorel Moșneaga, directorul Agenției Achiziții Publice (AAP), solicitat de portalul Anticorupție.

Legea privind achizițiile publice a fost aprobată în a doua lectură în iulie 2015 și vine să transpună directivele europene privind achizițiile publice și soluționarea contestațiilor, fiind un document mai complex și mai aplicabil, a spus oficialul. Una dintre noutățile pe care aduce legea  ține de procesul de atribuire a contractelor de achiziții, astfel încât pe viitor se va ține cont nu doar de prețul cel mai mic, dar de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, luându-se în considerație coraportul preț-calitate. Totodată, va fi majorat termenul de depunere a ofertelor, astfel încât operatorii economici să dispună de timp suficient pentru pregătirea dosarelor de concurs.  

„Această lege va fi pusă în aplicare de mai multe acte normative, așa numita legislație secundară, care va fi aprobată prin hotărâre de Guvern și prin ordinul Ministerului Finanțelor. Acum suntem la faza de elaborare a acestor reglementări. În total, estimăm că vom avea 18 sau 20 de regulamente și 6-7 documentații standard”, punctează Viorel Moșneaga.

Potrivit directorului AAP, legea  va asigura transparența întregului proces de achiziții. „Achizițiile publice sunt foarte vulnerabile la corupție. Pentru asta se fac mecanisme eficiente care să îngrădească posibilitatea de corupere. Primul și cel mai important instrument este transparentizarea procesului. Astfel, în conformitate cu noua lege este schimbat formatul invitației de participare la procedură. Dacă anterior era pe o pagină și conținea doar câteva date generale despre achiziție, acum avem invitații de participare pe care agenții economici au informații foarte  clare despre achiziția care urmează a fi făcută – specificări tehnice, cantități, bunul sau produsul sau serviciul este expus foarte larg. Astfel, agentul economic poate să ia decizia de a participa sau nu la licitație”, a conchis șeful de la Achiziții.

Un studiu efectuat de experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul”, publicat în 2015, relevă un şir de nereguli în domeniul achizițiilor, între care corupţia şi conflictele de interese, care duc la prejudicierea bugetului public. Potrivit autorilor analizei, Diana Enachi și Valentin Lozovanu, printre cele mai frecvente abateri în procedura de achiziţii se numără lipsa transparenţei (nepublicarea planurilor anuale de achiziții, a anunțurilor de intenție, a rezultatelor licitațiilor), lipsa informaţiilor ce ţin de achiziţiile publice pe paginile web ale autorităţilor contractante, selectarea neconformă a procedurilor de achiziție, ceea ce limitează concurența, nepublicarea informațiilor despre procedura de achiziție şi criteriile utilizate la evaluarea ofertelor.