Una dintre părțile vătămate în „Dosarul magistratelor” a contestat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) sentința pronunțată de instanța de apel, care a constatat inexistența faptei infracțiunii în acțiunile magistratelor Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza. O cerere de recurs a fost depusă luni, 9 octombrie. Anticoruptie.md a analizat cariera și dosarele de rezonanță examinate de cele cinci judecătoare, care au fost în mijlocul unui scandal de luare de mită pentru pronunțarea unor decizii favorabile.

„Dosarul magistratelor”, în care au fost implicate zece persoane, cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019.  Potrivit procurorilor Anticorupție, cele cinci judecătoare ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare.

În același dosar a figurat medicul obstetrician de la Institutul Mamei și Copilului, Vadim Scarlat, din cauza căruia ar fi decedat un bebeluș la naștere. Acesta a fost învinuit că, prin intermediul unui grefier, a transmis 2.000 de euro unui magistrat pentru a fi absolvit de pedeapsă într-un dosar de malpraxis. Medicul Vadim Scarlat și-a recunoscut vina privind coruperea magistraților și a fost judecat în procedură simplificată, fiindu-i aplicată o amendă de 115.000 de lei.

La 17 martie 2021, toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au fost achitate, după ce s-a constatat inexistența faptei infracțiunii, iar în luna iunie 2021, Curtea de Apel Comrat a menținut hotărârea instanței de fond. 

În luna august curent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis parțial repunerea în funcție și în toate drepturile avute anterior a judecătoarei Liubovi Brînza. Deși magistrata a solicitat ca examinarea să fie amânată, întrucât nu se află în țară, membrii CSM au respins solicitarea, în acest fel au obligat-o pe magistrată să revină în țară și să se apuce de lucru. De altă parte, examinarea cererii de repunere în funcție a Svetlanei Tizu în cadrul judecătoriei Chișinău a fost amânată pentru o altă ședință.   

În 2012, o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală că judecătoarea Liubovi Brînza de la Curtea de Apel a obţinut diplomă de studii de la o academie-fantomă - „Omega Lux“ din Bucureşti. Potrivit carnetului de note din dosarul personal, la care fac trimitere autorii investigaţiei, magistrata de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei a studiat doi ani la Bucureşti, din 1993 până în 1995. Într-un răspuns oficial al Ministerului Educaţiei de peste Prut, adresat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (actualul CNA - n.r.) se arată că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată". Totodată, datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România relevă că Academia „Omega Lux“ avea ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul, respectiv, nu era o instituţie de învăţământ. Procurorii au dispus însă neînceperea urmăririi penale, iar CSM a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. La 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat magistratei calificativul „foarte bine“. Mai mult, Colegiul a constatat că Liuba Brânză are o reputaţie ireproşabilă. Acum câţiva ani, la o şedinţă a Colegiului Disciplinar al CSM, magistrata a fost acuzată că a primit indicaţii prin telefon. Totodată, Colegiul a pus în discuţii şi faptul că Liubei Brânză i-ar fi fost distribuite anumite dosare spre examinare prin altă metodă decât cea aleatorie, prevăzută de lege. Acum trei ani, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au propus-o pe Liuba Brânză la funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată în pofida faptului că, anterior, CSM a respins candidatura ei motivând, între altele, prin faptul că magistrata a fost în centrul unui scandal mediatic privind diploma de studii pe care a obţinut-o de la o instituţie inexistentă. Președintele Nicolae Timofti a acceptat candidatura. În decembrie 2017, un complet de judecată condus de Liubovi Brînza, a menținut sentința magistraților Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, care l-au condamnat la 18 ani de închisoare cu executare pe omul de afaceri Veaceslav Platon, pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Portalul Anticoruptie.md a scris anterior și despre Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel. Ea a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. Şedinţele s-au desfăşurat cu uşile închise, deşi societatea civilă a cerut în repetate rânduri examinarea publică a cazului. Totodată, în decembrie 2013, ea l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia. Totodată, magistrata a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care sunt amplasate televiziunile sale. Tot Moscalciuc a fost vizată și de fosta ministră a Educației, Maia Sandu, care a acuzat-o că ar fi emis o hotărâre prin care i-a interzis să îl concedieze pe un director de școală profesională, ajuns la pensie.

Ludmila Ouș a făcut parte din completul de judecători care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.