Judecătăria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Victoria Furtună împotriva Procuraturii Generale (PG) și Serviciului de Informație și Securitate (SIS). Fosta procuroră, care a intrat în politica mare după plecarea din sistem, cere în instanță anularea dispoziției PG din 29 februarie 2024, dar și a avizului/concluziei SIS, după ce nu i s-a prelungit autorizația de acces la secretul de stat. Hotărârea poate fi atacată  Curtea de Apel Centru în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, 3 iunie.

În luna martie 2024, Procuratura Anticorupție, condusă la acea vreme de Veronica Dragalin, oferea detalii despre cazul procurorei Victoria Furtună în urma acuzațiilor acesteia la adresa Serviciului de Informații și Securitate, Președinției și Procuraturii Generale precum că „ar fabrica dosare la comandă judecătorilor neloiali guvernării”.

Procuratura Anticorupție anunța că pe 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale prin înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false în interesul unui grup criminal organizat.

„Acest procuror [Victoria Furtună – n.r.] a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care îl avea în gestiune a ieșit în concediu anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constatat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz să aibă acces la secretul de stat. Procurorul care a pornit urmărirea penală pe 11 ianuarie 2024 nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat acest drept în 2022 și refuzată acordarea prerogativei respective în 2022 și, mai nou, în 2024”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii respective.

Două săptămâni mai târziu, pe 26 ianuarie 2024, deoarece procurorul responsabil de procesul penal nu avea acces la secret de stat, prin ordonanța procurorului ierarhic superior, a fost schimbat procurorul conducător al grupului de urmărire penală, fiind desemnat procurorul care a avut inițial în gestiune procesul penal și revenise din concediu.

Pe 19 februarie, Procuratura Anticorupție a informat că a pornit urmărirea penală în urma unei plângeri a judecătorului Alexei Paniș pe factorii de decizie ai Centrului Național Anticorupție, care ar fi falsificat acte în privința sa cu scopul de a influența soluția președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la candidatura magistratului pentru a fi numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Procuratura Anticorupție a precizat atunci că urmărirea penală a fost pornită pe fapt și, pe moment, nu există persoane cu statut de bănuit sau învinuit. În același timp, Procuratura Anticorupție a indicat că dosarul penal nu vizează acțiunile persoanelor din cadrul Președinției.

Procuratura Anticorupțue mai preciza că, pe 16 februarie 2024, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, verificând ordonanța din 11 ianuarie 2024 privind începerea urmăririi penale, precum și materialele acumulate în cadrul acesteia, a dispus modificarea ordonanței de începere emisă de procuror.

Mai exact, el a schimbat calificarea din articolul 332, alineatul 2 – „Aceleaşi acţiuni săvîrşite: a) – exclusă, b) de o persoană cu funcţie de demnitate publică; c) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale” - în articolul 332, alineatul 1 Cod penal – „Falsul în acte publice (1) Înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite din interes material sau din alte interese personale, din motiv că probele acumulate până în acel moment nu au stabilit nicio bănuială rezonabilă cu privire la existența unui grup criminal organizat”.

Procuratura Anticorupție susținea că urmărirea penală în această cauză va continua și procurorii vor determina dacă persoane publice din cadrul Centrului Național Anticorupție au inclus date vădit false în documentele oficiale emise de CNA și transmise către Președintele Republicii Moldova în conexiune cu procedura de evaluare a candidaturii judecătorului vizat.

În același timp, sursa citată a precizat că pe 29 februarie 2024 a apărut în spațiul public, pe un canal Telegram și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale ale urmăririi penale – ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024.

„Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal). Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici. A doua zi, la 1 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat procurorul general despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiției comise de angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte”, se mai arăta în comunicat.

Furtună a negat implicarea sa în divulgarea informațiilor din anchetă.

După plecarea din sistem,  Victoria Furtună a anunțat crearea unei asociații dedicată combaterii și prevenirii corupției și chiar a candidat la funcția de președinte, iar, mai nou, și-a creat propriul partid. Fosta acuzatoare a chemat-o în instanță și pe președnta Maia Sandu.

În luna septembrie 2024, Curtea de Apel Centru a respins însă recursul său. Furtună a cerut prejudicii morale de un milion de lei pentru comentariile făcute de Sandu în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Președinție, în luna martie.

În timpul conferinței, Maia Sandu a fost întrebată dacă declarațiile Victoriei Furtună despre o eventuală fabricare de dosare de către SIS și CNA ar fi adevărate, dar și despre decizia sa de a nu-l numi în funcție pe judecătorul Alexei Paniș. Fără a pronunța numele acuzatoarei, Sandu a dat de înțeles că răspunsurile trebuie căutate la instituțiile menționate și nu la Președinție.

„Vedem procurori care au comis abuzuri pe timpul lui Plahotniuc… acum nu au altă treabă, nu se preocupă de dosare, de corupție mare prin care a fost prejudiciat statul și cetățenii, în schimb se ocupă de judecători în raport cu care există întrebări. Să răspundă SIS și CNA, eu am dreptul legal să întorc la CSM dosarele judecătorilor în raport cu care am întrebări. Și eu am întrebări în raport cu integritatea unor judecători”, a răspuns președinta Maia Sandu.

Deși nu i-a pronunțat numele, ex-acuzatoare Victoria Furtună consideră că Sandu a făcut aluzie la ea, în contextul presupusei colaborări Vlad Plahotniuc.

„Cu cât este mai înaltă poziția în stat – cu atât mai mare trebuie să fie responsabilitatea pentru tot ceea ce faci și ce spui. Funcția de președinte a țării nu conferă permisiunea de a face declarații false, lipsite de dovezi pentru a denigra intenționat pe cineva. Nu este prima dată când o face în raport cu diferite persoane, dar cu mine asta nu va trece. 1 000 000 de lei am solicitat în calitate de daune morale în cererea prealabilă expediată astăzi pe numele Maiei Sandu pentru defăimare intenționată”, a comentat Furtună.

În luna martie 2025, fosta candidată la funcția de președinte și ex-acuzatoarea Victoria Furtună s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov. Întâlnirea a fost folosită ca prilej pentru a promova ideea că „Rusia rămâne un jucător-cheie în politica și economia mondială”, atunci când „vechile ordine” se destramă. Nu este clară însă poziția sa în această ecuație diplomatică, așa cum Furtună nu mai deține nicio funcție oficială, iar scorul său la scrutin a fost de 4,45 la sută din sufragii. Fosta procuroră a apărut în centrul atenției publice după ce a plecat cu scandal din Procuratura Anticorupție. Deși s-a declarat  independentă în campanie, au existat mai multe indicii că ar fi susținută de oligarhul Ilan Șor. Mesajele sale electorale s-au bazat pe narațiuni pro-rusești.

„Sunt sigură că doar prin eforturi comune putem construi un parteneriat solid și benefic pentru ambele țări. Lumea e prea mică pentru noi bariere. Moldova și Rusia trebuie să privească spre viitor, nu să trăiască în trecut. Moldova nu caută dușmani. Neutralitatea și independența nu înseamnă alegerea între Est și Vest. Înseamnă dreptul de a lua decizii fără presiuni, fără amenințări, fără scenarii impuse din exterior”, se arată în mesajul scris de Furtună.

În timpul campaniei prezidențiale, portalul Anticoruptie.md a studiat biografia Victoriei Furtună.  Aceasta s-a lansat în campania electorală din zona separatistă. Cu un porumbel în mână, având pe plan secund imaginea Tiraspolului, fosta acuzatoare s-a declarat independent. Deși a etalat o tonalitate împăciuitoare, aceasta a folosit utilizat subiectul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina în scopuri nu tocmai pașnice.

„Am aflat că al doilea mandat prezidențial al Maiei Sandu va începe cu un război, al doilea front în Transnistria, războiul împotriva păcii este în pregătire activă. Tot ajutorul extern în bani, cadre arme, tehnică, pe parcursul ultimilor doi ani, a fost doar pregătirea evenimentelor din toamna care vine”, a spus Furtună.

O înregistrare audio, expediată jurnaliștilor de la Deschide.md, dezvăluia cum lidera organizației teritoriale a partidului „Șansă” din Dondușeni, Cristina Crudu, dădea instrucțiuni ca la alegeri să fie votată Victoria Furtună. Crudu se adresa și partenerilor din blocul „Pobeda”.

„Candidatul pe care îl susținem ne-a fost prezentat ieri, e doamna Victoria Furtună. Noi suntem în blocul electoral „Pobeda” (Victorie). Doamna Victoria Furtună e candidat independent. Ea tot are electoratul ei. Ea este jurist, a activat 18 ani în Procuratura Generală. Dacă bateți pe Google, o să vedeți situația, adică problema, că Maia Sandu a dat-o afară din Procuratura Generală”, ar fi declarat Crudu, conform surselor Deschide.md.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.