Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spătari, a acordat un interviu pentru Buletinul de politică externă FES/APE, în cadrul căruia am discutat despre evoluția procesului de integrare europeană. Am vorbit pe larg despre prioritățile anului 2026 ale autorităților de la Chișinău, precum și despre planurile de reformă.

Nu în ultimul rând, am abordat subiecte legate de investiții, fonduri europene și demersurile autorităților pe lângă statele membre ale Uniunii Europene pentru a asigura continuarea acestui drum european al Republicii Moldova. Vă invităm să citiți interviul integral în rândurile de mai jos:

Care este situația actuală privind parcursul european al Republicii Moldova și în ce moment ne aflăm în relația cu Uniunea Europeană, având în vedere că 2025 a fost primul an de implementare a Programului Național de Aderare la UE pentru perioada 2025–2029?

Suntem în faza de negocieri tehnice cu Comisia Europeană. Acest lucru presupune un dialog direct cu Comisia privind transpunerea acquis ului comunitar pe trei clustere: Clusterul 1 – Valori fundamentale, Clusterul 2 – Piața internă și Clusterul 6 – Relații externe. În cadrul acestora sunt abordate mai multe capitole.

La capitolul „Valori fundamentale” este vorba despre statistici, sistemul judiciar și stat de drept. În cadrul „Pieței interne” discutăm despre control financiar, achiziții publice, piața internă, libera circulație a bunurilor și a capitalului, dreptul societăților comerciale, drepturile de proprietate intelectuală, politica în domeniul concurenței, serviciile financiare, protecția consumatorului și a sănătății, etc.

În ceea ce privește capitolul privind relațiile externe, este vorba despre politică externă, securitate și apărare.

Așadar, pe aceste domenii, discuțiile cu Comisia Europeană sunt foarte avansate la nivel tehnic. Acest lucru înseamnă că au fost transmise proiecte de legi care transpun legislația europeană. Vorbim despre directive și regulamente care au fost transpuse în legislația Republicii Moldova și incluse în Programul Național de Aderare (PNA).

Pentru celelalte trei clustere avem, de asemenea, un program de implementare a acquis-ului comunitar (totalitatea drepturilor și obligațiilor care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene – n.r.). Așteptăm deschiderea negocierilor politice pe toate cele șase clustere pentru a putea finaliza mai rapid procesul de transpunere a acquis-ului.

În același timp, este important de subliniat că volumul de muncă pentru instituțiile noastre rămâne același. Fie că vorbim despre negocieri tehnice sau politice, diferența ține mai degrabă de avansarea pe palierul politic, unde există, într-adevăr, un blocaj în cazul Ucrainei, din partea Ungariei. Atâta timp cât Uniunea Europeană identifică o soluție pentru Republica Moldova, noi trebuie să continuăm să avansăm și să implementăm acquis-ul comunitar, pentru a putea accelera procesul de aderare.

Reforme prioritare

Care sunt prioritățile în ceea ce privește reformele pe care le avem de realizat în 2026 și asupra căror aspecte ar trebui să insistăm?

Trebuie să închidem cât mai multe capitole din clusterele pe care le-am enumerat. Există capitole mai complexe, la care va trebui să lucrăm pe o perioadă mai lungă. De exemplu, în domeniul serviciilor financiare, doar pentru acest an avem în jur de 40 de legi de adoptat, ceea ce este foarte complicat.

Pe de altă parte, sunt și capitole unde putem avansa mult mai rapid, deoarece avem mai puține acte normative de implementat. Am avansat foarte mult pe capitolul uniunii vamale cu Uniunea Europeană, iar gradul de progres este deja vizibil. Mai avem doar două legi de adoptat în acest an pe acest subiect. Totodată, există capitole în care nu este vorba despre legi, ci mai degrabă despre hotărâri de guvern sau ordine care trebuie implementate, deci nu țin exclusiv de transpunerea legislației europene. Pe aceste capitole cred că putem închide negocierile mai rapid.

Există aproximativ șapte capitole pe care guvernul le-a identificat drept prioritare pentru acest an, iar efortul de implementare va fi concentrat în mod special asupra acestora.

Cum este apreciată reforma justiției de către Bruxelles, în special desfășurarea procesului de vetting, această evaluare extraordinară a magistraților? Vă întreb acest lucru deoarece, în spațiul public, au existat reacții legate de anumiți judecători care, deși aveau probleme vizibile de integritate, au trecut acest proces. Cum se vede reforma justiției din perspectiva Bruxelles-ului?

Până la sfârșitul acestui an trebuie să finalizăm vettingul judecătorilor. Vettingul procurorilor a început mai târziu, motiv pentru care a avansat mai puțin, însă și acest proces trebuie finalizat la un moment dat.

Ambele procese sunt necesare, însă ele trebuie să fie limitate în timp și nu pot dura la nesfârșit. Calendarul reformei justiției este, în acest sens, aliniat cu calendarul de aderare.

Reforma justiției face parte din Clusterul 1 – Valori fundamentale – și este monitorizată de Bruxelles. Aceasta va fi evaluată în următorul raport de extindere, care urmează să fie publicat la sfârșitul acestui an.

Ministerul Justiției va raporta indicatorii de progres către Bruxelles. Aceasta este, bineînțeles, o prioritate pentru guvern. În același timp, sistemul judecătoresc trebuie să rămână o putere separată în stat, așa cum este firesc într-o democrație, și să se autoreglementeze, având toate instrumentele necesare pentru a promova și apăra integritatea în interiorul sistemului. După finalizarea vettingului, aceste instrumente trebuie să funcționeze autonom în cadrul sistemului de justiție, cu intervenții minime sau chiar fără intervenția politicului.

Modernizare administrativă

Dacă rămânem în zona reformelor, cât de importantă este reforma administrativ teritorială în 2026, având în vedere că anul viitor vor avea loc alegeri locale? Este sau nu important ca viitoarele alegeri locale din 2027 să fie desfășurate în baza unei legi noi, care să redeseneze raioanele și primăriile, să treacă la o formă modernă, europeană, de administrare locală și să depășească actualele structuri de inspirație sovietică, precum raioanele?

Este foarte importantă. Reforma administrației publice face parte dintr-un criteriu separat, analizat de Bruxelles în cadrul Clusterului 1 – Valori fundamentale.

În prezent ne aflăm în faza consultărilor publice lansate de guvern. În urma acestora va trebui să ne mișcăm foarte rapid, deoarece reforma trebuie implementată cu cel puțin un an înainte de desfășurarea alegerilor locale de anul viitor. Codul electoral prevede că circumscripțiile trebuie definite cu minimum un an înainte de desfășurarea scrutinului propriu-zis.

Reforma administrativ-teritorială este importantă nu atât din perspectiva alegerilor, cât mai ales pentru consolidarea capacității autorităților locale de a atrage și implementa proiecte finanțate din fonduri europene. Unitățile administrativ-teritoriale trebuie să dispună de capacitățile necesare, iar pentru aceasta avem nevoie de primării mai puternice și mai mari.

De asemenea, este necesară consolidarea unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi, precum raioanele de astăzi, astfel încât acestea să fie mai puternice, cu o capacitate administrativă mai mare și cu o acoperire geografică extinsă, pentru a putea gestiona proiecte complexe.

În prezent, finanțările din fonduri europene ajung prioritar, aproape exclusiv, prin intermediul guvernului sau al societății civile. Autoritățile locale au, desigur, acces la finanțări europene, însă acestea nu provin direct de la Bruxelles, ci sunt intermediate de Guvernul Republicii Moldova sau de alți parteneri de dezvoltare.

Pe viitor, pentru a putea accesa direct fonduri europene, autoritățile locale trebuie să dispună de competențele și expertiza necesare, iar aceste capacități trebuie consolidate. Acesta este scopul principal al reformei administrativ-teritoriale.

În prezent, Republica Moldova are aproximativ 900 de primării, multe dintre ele mai mici decât prevede legea. Conform legislației, o unitate administrativ-teritorială poate fi înființată începând de la 1.500 de locuitori, însă există numeroase localități cu un număr mai mic de 1.500 de locuitori.

Bani cheltuiți strategic

Intrăm deja în cel de-al doilea an în care Republica Moldova va primi noi tranșe din suma totală de 1,9 miliarde de euro pusă la dispoziție de Uniunea Europeană. Care este planul de investiții pentru utilizarea acestor fonduri în 2026, care sunt domeniile prioritare și când am putea vedea efectele și beneficiile generate de aceste investiții?

Planul de Creștere pentru Moldova este strâns legat de un concept mai larg de reforme și de Agenda de reforme. Sunt, așadar, două documente care trebuie privite împreună.

Agenda de reforme include peste 50 de reforme și mai mult de 150 de măsuri concrete, structurate pe șapte piloni. Vorbim, în primul rând, despre competitivitatea economică, respectiv dezvoltarea companiilor. Vor fi finanțate proiecte de digitalizare, infrastructură și inovație destinate companiilor și sectorului privat.

De asemenea, sunt vizate investiții în infrastructura digitală, guvernanța economică, eficiența energetică, capitalul social, precum și în sistemele de educație și sănătate. Aici includem și construcția celor două spitale regionale. Totodată, Planul de Creștere prevede investiții pentru consolidarea democrației și a valorilor fundamentale, precum statul de drept și drepturile omului.

Prin urmare, mai multe domenii sunt finanțate din Planul de Creștere, iar obiectivul său este clar încă din titlu: stimularea creșterii economice.

Este important să înțelegem că o creștere economică sustenabilă este posibilă doar dacă instituțiile statului funcționează eficient, dacă mediul privat se simte în siguranță și dacă are acces la o forță de muncă calificată și competentă. De aceea, investițiile trebuie să vizeze nu doar mediul de afaceri, ci și serviciile publice, în special sistemul de educație, care trebuie să furnizeze competențele de care are nevoie sectorul privat.

Se discută frecvent despre varianta menținerii acestui tandem cu Ucraina, dar și despre o posibilă decuplare, la un moment dat, a celor două țări. Care ar fi planul sau strategia pentru 2026, în condițiile în care avem o Ungarie nemulțumită de Ucraina în ceea ce privește avansarea relației cu UE, și există riscul ca și alte state să își schimbe poziția pe acest subiect? Care ar fi varianta optimă pentru Chișinău?

Strategia noastră este să accelerăm implementarea acquis-ului comunitar, pentru a avea argumente convingătoare în fața statelor europene. În acest context, diplomația parlamentară joacă un rol important. La nivel parlamentar, avem interacțiuni regulate cu parlamentele statelor membre.

Am fost, recent, într-o vizită în Cipru, stat care deține președinția Uniunii Europene în acest semestru, unde am avut o întâlnire bilaterală cu președintele Parlamentului cipriot. De asemenea, am invitat în Republica Moldova președinții comisiilor pentru afaceri europene din statele baltice, din țările nordice, din Polonia și Germania. În același timp, vom avea vizite din Grecia și România și vom invita și statele francofone.

Încercăm să menținem Republica Moldova pe agenda parlamentarilor europeni, deoarece aceștia reprezintă vocea politică la nivelul statelor membre. În cele din urmă, decizia de deschidere a negocierilor politice și decizia de aderare sunt luate de șefii de stat și de guvern, în cadrul Consiliului European, care se întrunește de două ori pe an.

Este important să fim prezenți în toate discuțiile și la toate forumurile relevante. Din această perspectivă, este vorba mai degrabă de tactică decât de strategie. Așa cum se poate observa, suntem foarte activi din punct de vedere diplomatic.

Mesajul nostru este că atât aderarea, cât și deschiderea negocierilor politice trebuie să fie bazate pe merit, iar statele trebuie să avanseze în funcție de livrabilele oferite Uniunii Europene, de nivelul de implementare a acquis ului comunitar și de gradul de pregătire pentru aderare.

Integrare digitală

Cum vedeți integrarea digitală a Republicii Moldova în raport cu sistemele europene?

Una dintre provocările majore este integrarea Republicii Moldova în infrastructura digitală a Uniunii Europene. De exemplu, în domeniul asigurărilor sociale, integrarea europeană presupune conectarea sistemelor informaționale de asigurări sociale ale statelor membre, pentru a permite schimbul de informații privind contribuțiile cetățenilor europeni în diferite țări.

Pentru acest lucru este necesară o perioadă de implementare, care presupune dezvoltare IT, costuri și eforturi pe mai multe domenii, în condițiile în care astfel de integrări sunt necesare în numeroase sectoare.

Este clar că procesele au început și că se negociază cu Uniunea Europeană inclusiv perioade tranzitorii, acesta fiind rolul negocierilor. Există elemente care nu pot fi negociate, în special în ceea ce privește aplicarea regulamentelor europene, dar și aspecte care pot face obiectul unor perioade tranzitorii.

Implementarea interconectărilor dintre sistemele informaționale poate fi, în anumite cazuri, negociată, însă acest lucru depinde de sector. Pentru unele domenii nu există marjă de negociere, în timp ce pentru altele există. În orice caz, procesul este unul complex și deloc simplu.

Vă mulțumim!