Am stat de vorbă cu doi analiști din România, Mihai Isac și Angela Grămadă, directoarea think-tank ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA), despre care ar trebui să fie prioritățile mandatului noului președinte al României, Nicușor Dan, în special în partea ce ține de Republica Moldova și Ucraina. Am mai discutat și despre impactul alegerilor prezidențiale din România asupra Republicii Moldova, care se pregătește și ea de alegeri parlamentare în această toamnă. Vă invităm să citiți interviurile publicate în buletinul de politică externă al FES/APE:

Angela Grămadă, directoarea Experts for Security and Global Affairs (ESGA)

Care vedeți că sunt primele măsuri pe care noul președinte al României, Nicușor Dan, trebuie să le ia în calitate de șef al statului? Care sunt prioritățile mandatului său?

Cred că pe interior are două priorități. Prima se referă la modul în care va gestiona discuțiile cu partidele politice privind crearea unui nou guvern. Nu cred că va fi o misiune ușoară știind modul în care se poziționează fracțiunile din diferite partide care au depășit pragul electoral în noiembrie 2024 și cunoscând care au fost prioritățile acestor formațiuni politice în privința alegerilor prezidențiale, adică modul în care au oferit susținerea unui sau altui candidat.

Nu e neapărat problema la Nicușor Dan, problema este la aceste formațiuni politice care au o istorie destul de lungă în viața politică de la București, dar care acum par să fi intrat într-o degringoladă în sensul că nu mai pot gestiona relația cu votantul, cu cel care le oferă această susținere sau o parte din suveranitatea.

Cea de-a doua provocare mare va fi modul în care va reuși să gestioneze situația social-economică din țară, pentru că aici știm foarte bine că există anumite probleme și dificultăți. Există o scădere a încrederii în capacitatea instituțiilor de resort din România de a face față crizelor, în special unei crize economice.

Acest lucru a fost menționat și de Nicușor Dan în mai multe dezbateri publice la diferite televiziuni. Noul președinte își dă foarte bine seama că va fi o provocare pentru el să convingă partidele politice că România are nevoie de stabilitate, de un guvern care să facă față acestor crize și provocări împreună cu el.

Mandatul președintelui nu este egal cu al unui prim ministru, dar el totuși poate să influențeze anumite tendințe sau discuții dacă va fi un mediator bun în ceea ce privește aceste două priorități. Deci stabilitatea politică, într-o formă sau alta, și gestionarea problemelor din domeniul social-economic vor fi cele mai mari provocări.

La pachet mai vin și justiția, afacerile interne, administrația centrală și locală, adică reformele pe care Dan le-a anunțat în campania electorală că va încerca să le propună și să le promoveze. Dar cele două menționate mai devreme rămân a fi prioritățile mandatului său prezidențial în ceea ce privește situația internă, adică afacerile interne ale statului.

Impact asupra Republicii Moldova

Cum vedeți relația cu Republica Moldova și mai ales ce fel de semnal este alegerile prezidențiale câștigate de un candidat pro-european în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă de la Chișinău?

Impactul cred că poate fi apreciat și din modul în care Rusia a reacționat după anunțarea primelor rezultatelor în seara alegerilor, atunci când purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Rusă a spus că democrația românească este o mocirlă și ar trebui să ieșim singuri din ea.

Noi de altfel ne-am bucura dacă Federația Rusă nu ne-ar ajuta să ieșim din această mocirlă, așa cum o face deja. Acesta este de altfel și semnalul Bucureștiul și anume că putem ieși din mocirlă fără ca să fim asistați așa cum Rusia a încercat să o facă în ultimele șase luni de zile.

Pe de altă parte, eu nu aș privi mesajul transmis de București, ci mesajul transmit de Republica Moldova prin votul pe care l-a dat. Acele 88 de procente de vot date lui Nicușor Dan din Republica Moldova au fost și o demonstrație a faptului că suntem parte a unui trecut și prezent comun, cu aceeași istorie, identitate și limbă. În același timp, a fost și un mesaj în care Republica Moldova, adică cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova, au spus foarte clar că noi avem nevoie de București, iar Bucureștiul are nevoie de noi, adică ne putem ajuta reciproc și nu trebuie să renunțăm unii la ceilalți. Este adevărat că alte forțe politice au încercat să transmită un alt fel de mesaj, unul destul de agresiv și mă refer aici la amenințarea cu retragerea cetățeniei. Acest lucru nu s-a întâmplat doar în Republica Moldova, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, acolo unde moldovenii cu drept de vot la alegerile din România au votat împotriva unui discurs agresiv, unui discurs care s-a întors la retorica aceea de nedreptate istorică și care practic a arătat că există o Românie care, indiferent de realități, poate să recurgă la niște măsuri foarte urâte, mesaje care să dezbine și nu să unească, și să arate cu degetul spre niște cetățeni care au avut un alt curs istoric.

Nu a fost corect din partea acestor forțe politice să folosească mesajul cetățeniei române pe post de sperietoare. Acesta a fost mesajul pe care l-au transmis locuitorii din Republica Moldova cu drept de vot către o anumită forță politică de la București.

Moldovenii au mai spus că atunci când vorbim despre integrare europeană nu vorbim doar despre un proces, o procedură, ci inclusiv despre o reunificare pe care toți o trâmbițează, dar prea puțini încearcă să o atingă prin măsuri concrete.

Am apreciat și mesajul lui Nicușor Dan, care a menționat, deja după obținerea victoriei clare, faptul că va rămâne un partener pentru Republica Moldova și pentru parcursul ei european.

Acest lucru a fost important, dar sper că nu se va limita doar la vizite ale Republicii Moldova în campanii electorale și că va descoperi ceva mai mult decât Chișinăul și împrejurimile sale. Eu aștept de la el mult mai multă acțiune.

Sprijin pentru Ucraina

Cum vedeți că ar putea evolua relația dintre București și Kiev din această perspectivă a alegerii unui nou președinte?

Dacă o să vă uitați pe programul lui Nicușor Dan pentru mandatul său prezidențial, o să observați că Ucraina nu este amintită acolo. În schimb, este amintit parteneriatul strategic cu Statele Unite, relația cu Uniunea Europeană, prioritatea strategică numărul unu fiind Republica Moldova.

Ucraina a fost cumva omisă. Totuși, în discursurile sale din dezbaterile publice, Dan a menționat de mai multe ori că România trebuie să rămână alături de Ucraina și că trebuie să facem tot posibilul ca și în continuare să prezervăm securitatea în regiune, inclusiv prin creșterea cheltuielilor pentru domeniul apărării până la 3,5% din PIB.

Așadar, din această perspectivă, putem să spunem că asistența României pentru Ucraina va avea continuitate. Am văzut și mesajul lui Volodimir Zelenski, care a mulțumit încă o dată României pentru tot ce a făcut, deși a ales să nu facă public sprijinul său.

Noul președinte a vorbit și despre deschiderea Kievului pentru a lucra asupra problemelor, adică de a le găsi o soluție și nu de a le menține pentru a obține voturi în anumite momente electorale.

Eu cred că va exista continuitate, dar aici depinde foarte mult și de oamenii cu care se va înconjura noul președinte al României, consilierii în domeniul securității și apărării. Sper totuși că va alege ce e mai bun pentru România.

Mihai Isac, analist politic și de securitate

Care sunt prioritățile pe care le vedeți la începutul acestui mandat prezidențial pentru Republica Moldova?

România are drept prioritate asigurarea unei stabilități politice și economice. În acest scop, Nicușor Dan anunța deja că va declanșa negocieri cu partidele pro-europene în încercarea de a forma o coaliție de unitate națională care să formeze un cordon sanitar în jurul partidelor așa zis suveraniste din Parlamentul de la București, pentru a asigura o majoritate stabilă.

O parte din partide – Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) sau Partidul Național Liberal (PNL) – a transmis semnale că sunt pregătiți să participe la discuții. Partidul Social Democrat (PSD) nu a avut încă o poziție clară în acest sens. Modul în care Partidul Social Democrat se va raporta la aceste negocieri va determina dacă aceste negocieri vor avea sau nu rezultatul dorit. Nicușor Dan dorește să evite declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Aceste alegeri parlamentare anticipate ar putea să fie folosite de partidele așa- zis suveraniste pentru a încerca să-și ia revanșa. S-ar putea atunci să avem un parlament dominat de forțele suveraniste, care în alianță cu anumite elemente din Partidul Social Democrat, să formeze chiar o coaliție.

Domnul Ilie Bolojan [președintele Senatului] este, până în acest moment, numele pus în discuție pentru ocuparea funcției de premier, dar, după cum spuneam, contează foarte mult ce va decide PSD în perioada următoare.

Urmează câteva săptămâni ale „cuțitelor lungi” în toate partidele, inclusiv în USR, PSD, PNL, din cauza războiului intern pentru preluarea funcțiilor de conducere în aceste formațiuni.

În acest context, Nicușor Dan are sarcina dificilă de a asigura un guvern stabil. Guvernul stabil este necesar pentru a putea redresa situația economică a României. Sunt probleme grave la nivel bugetar, la nivel de investiții. Au fost suspendate proiecte importante, cum este construcția de autostrăzi spre Republica Moldova. Rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va avea capacitatea să-și aleagă înțelept colaboratorii pentru a-și implementa strategia.

Faptul că Nicușor Dan nu are în spate un partid puternic este în acest moment un handicap și foarte probabil vor exista încercări ale PNL sau USR de a-l atrage pe actualul președinte de partea lor pentru a deveni un partid prezidențial și pentru a se folosi de imaginea de salvator pe care o are în acest moment Nicușor Dan.

Aliat vital pentru Republica Moldova

Ținând cont că România este principalul partener economic al Republicii Moldova, ce ar însemna o redresare a economiei României pentru țara vecină și cum vedeți acest aspect?

O Românie puternică este un aliat de nădejde al Republicii Moldova. Orice creștere economică a României are urmări imediate și benefice pentru Republica Moldova. Aici vorbim despre creșterea capacității de sprijin din partea României pentru Republica Moldova, creșterea capacității de investiții a mediilor de afaceri din România care doresc să se implice în Republica Moldova. În același timp, o economie stabilă înseamnă un mediu politic stabil, ceea ce ar facilita instituțiilor statului român o mai mare implicare în susținerea Republicii Moldova. Desigur, acest lucru a avut loc și se va realiza în limitele impuse de Constituția Republicii Moldova, fără a încălca neutralitatea acestui stat.

Semnal pozitiv

Ce înseamnă alegerea unui nou președinte aici la București pentru votul la alegerile parlamentare din toamnă din Republica Moldova? Este acesta un semnal pozitiv pentru forțele pro-europene?

Da, este un semnal pozitiv pentru forțele pro-europene. Alegerea lui Nicușor Dan în funcție de președinte al României este o înfrângere a Federației Ruse în lungul război hibrid pe care aceasta l-a declanșat împotriva democrațiilor din Uniunea Europeană și statele partenere.

Alegerea lui Nicușor Dan ca nou președinte al României nu trebuie să fie folosită de actuala conducere de la Chișinău pentru a stopa efortul să facă reforme în ideea că victoria lui Nicușor Dan asigură automat victoria Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare din toamnă din Republica Moldova.

Este nevoie ca clasa politică de la Chișinău să îngroape securea războiului și să facă cu adevărat demersuri pentru a crea un pol pro-european la aceste alegeri parlamentare. Chiar dacă victoria lui Nicușor Dan oprește deocamdată aceste demersuri ale Federației Ruse în România, apropierea alegerilor parlamentare din Republica Moldova va duce la intensificarea eforturilor Moscovei de a stopa parcursul european al Chișinăului.

Ce înseamnă alegerea lui Nicușor Dan pentru Ucraina și sprijinul de care are nevoie Ucraina în aceste vremuri grele de război, ținând cont că România este una dintre principalele rute de logistică pentru ajutorul pentru Ucraina?

După vizita obișnuită pe care președintele Nicușor Dan o va efectua cu siguranță la Chișinău în perioada imediat următoare, ne așteptăm ca una din următoarele sale vizite să fie la Kiev. Nicușor Dan s-a remarcat ca un susținător al Ucrainei.

Este important să înțelegem faptul că sprijinul românesc pentru Ucraina se va intensifica atât în format bilateral, cât și la nivelul instituțiilor europene. În același timp, trebuie să ne uităm cu înțelegere la faptul că și Nicușor Dan are nevoie de o perioadă de timp pentru a se acomoda în noul său rol și pentru a-și selecta echipa care va gestiona aceste dosare grele.

Dar Nicușor Dan are o susținere importantă la nivelul Uniunii Europene, inclusiv din partea președintelui francez Emmanuel Macron, iar acest lucru va permite României să joace pe un rol important în arhitectura relațiilor dintre Ucraina și blocul comunitar.

Cooperare euro-atlantică

Cum vedeți relația cu Uniunea Europeană și SUA pe care vrea să o aibă noua administrație prezidențială de la București? Cum se va raporta noul președinte la cei doi aliați strategici ai României?

Alegerea lui Nicușor Dan în fruntea României și actuala criză politică neoficială provocată de decizia premierului Ciolacu de a-și depune demisia și demersurile de nominalizare a unui nou premier oferă un respiro Bucureștiului care ar putea să identifice noi modalități de a convinge Uniunea Europeană să permită implementarea anumitor derogări de la regulile UE pentru a permite absorbția mai multor fonduri europene.

Este un semnal transmis clar statelor partenere că România rămâne ferm ancorată în spațiul euroatlantic. Dar în același timp, această imagine a lui Nicușor Dan de salvator al democrației din România se poate întoarce împotriva lui și împotriva României dacă acest stat nu va ști să gestioneze bine relațiile cu partidele politice.

În acest moment, România se bucură de un respiro iar statele partenere din Uniunea Europeană au demonstrat în mod clar disponibilitatea lor de a participa la relansarea economiei din România.

Referitor la relația dintre România și Statele Unite, în acest moment, aceasta este în stand-by. Din fericire, am văzut că discursul pro american a fost monopolizat de către George Simion, iar când mă refer la discursul pro-american, am în vedere de fapt discursul pro-Trump, dar cu siguranță, cu sprijinul factorilor de decizie de la nivelul Uniunii Europene, se va identifica o modalitate ca administrația Nicușor Dan, cimentată de victoria clară obținută la alegerile prezidențiale, să intre în relații directe cu administrația Trump.

Având în vedere modul tranzacțional în care Donald Trump înțelege să implementeze politica externă a Statelor Unite, este bine ca și Nicușor Dan și oamenii din jurul său să ia niște lecții în arta de a face lobby.

Ce lecție este pentru Chișinău, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă din Republica Moldova, faptul că România totuși a rezistat populismului și dezbinării promovate și încurajate de Rusia în timpul campaniei prezidențiale din România?

Un astfel de episod a avut loc deja în Republica Moldova și mă refer aici la faptul că în toamna anului trecut foarte multe persoane au votat cu Maia Sandu, care a răspuns la încercările Federației Ruse de a deturna alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană.

Concomitent, trebuie să înțelegem că ceea ce s-a întâmplat la 3 noiembrie 2024 în Republica Moldova sau ceea ce s-a întâmplat pe 18 mai 2025 în România nu se va întâmpla neapărat la alegerile de pe 28 septembrie în Republica Moldova. Este nevoie ca autoritățile de la Chișinău să îngroape securea războiului și să poarte discuții clare cu factorii politici pro-europeni din Republica Moldova.

Una din lecțiile importante din toate aceste experiențe pentru Republica Moldova trebuie să fie aplicarea legii. Faptul că în România s-a aplicat o legislație electorală clară, care a prevenit sau cel puțin a limitat influența Rusiei, s-a văzut în mod clar inclusiv în timpul zilei alegerilor prezidențiale propriu-zise. Autoritățile române au reclamat atacuri cibernetice care au afectat infrastructura electorală a statului român.

Vă mulțumim!