Afacerea păguboasă a Capitalei

Autor: Mariana Raţă, Anastasia Nani

09/08/2016 26141

Terenurile și spațiile nelocative aflate în proprietatea publică a municipiului Chișinău au devenit un adevărat chilipir pentru diferiți agenți economici sau persoane apropiate de autoritatea publică locală. Unii au reușit să închirieze spații de sute de metri pătrați la un preț de doar şapte lei pentru metru pătrat, alții - să privatizeze clădiri întregi cu suma cerută pentru o cameră de cămin. Deși legea prevede expres organizarea licitațiilor publice pentru darea în locațiune și privatizarea spațiilor și terenurilor din Capitală, autorităţile evită procedura. Astfel, administrarea patrimoniului public, în special a spațiilor nelocative și a terenurilor, reprezintă cea mai păguboasă activitate a municipalității, cu risc înalt de corupție. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată cum ajung bunurile municipale de milioane să fie închiriate, iar apoi trecute în proprietate privată la prețuri derizorii.

Spaţiu la preţ preferenţial pentru liberali

Liderii PL, în faţa sediului formaţiunii. Foto: Facebook/Mihai Ghimpu

În august 2013, Partidul Liberal s-a mutat într-o clădire a municipalităţii cu o suprafaţă de aproape 300 de metri pătraţi de pe strada Nicolae Iorga, 15. Imobilul, inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat, a fost renovat din bugetul public înainte ca liberalii să-şi schimbe sediul. Formaţiunea s-a ales cu un loc nou după ce, pe 27 iunie, Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a adoptat o decizie prin care le-a oferit liberalilor imobilul în locaţiune pentru zece ani cu o plată anuală de 109.277 de lei, cam 9.000 de lei pe lună (30 de lei pentru metru pătrat – n.r.). Până atunci, în clădirea de pe strada Nicolae Iorga se afla Direcţia privatizarea fondului de locuinţe din cadrul Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Primăriei Chişinău. Astfel, 33 de aleşi locali, în mare parte liberali și comuniști, au decis rezilierea contractului de comodat dintre CMC şi Direcţie, încheiat în 2007 pentru o perioadă de zece ani, şi au dat curs solicitării depuse în februarie 2013 de liderul PL, Mihai Ghimpu, care cerea autorităţilor locale alocarea unui spaţiu cu o suprafaţă de vreo 200 de metri pătraţi. Politicianul invoca faptul că sediului pe care îl folosea formaţiunea pe atunci a devenit neîncăpător pentru activitatea partidului. Un an mai târziu, Realitatea.md relata că fostul sediu al PL, de pe str. București, 88, avea 500 de metri pătrați, iar pentru închirierea lui, partidul plătea lunar 5.000 de euro, atât cât plătesc liberalii acum anual pentru sediul închiriat de la Primărie. În prezent, agenţiile imobiliare propun în chirie imobilul de pe strada București, cu o capacitate totală de 1.300 de metri pătrați, contra sumei de 7.000 de euro lunar.

La aceeași ședință a CMC, tot cu votul aleșilor locali liberali și comuniști a fost adoptată şi decizia prin care PCRM a avut dreptul să privatizeze terenul aferent sediului formaţiunii, aflat de asemenea pe strada Nicolae Iorga. Consilierul liberal-democrat Ghenadie Dumanschi îşi acuza atunci colegii liberali şi comunişti de „atac raider asupra proprietăților municipale” şi înţelegeri ascunse „privind susținerea reciprocă pentru acapararea unor imobile foarte importante pentru municipiul Chișinău”. „Noi observăm de ceva timp aceste înțelegeri pe sub masă, care au culminat astăzi. PCRM va susține ca liberalii să obțină un imobil foarte important în centrul istoric al municipiului Chișinău, o clădire care a fost reconstruită capital din banii municipalității”, a declarat Ghenadie Dumanschi, în timpul ședinței CMC.

„Este vorba despre schimbarea sediului. Nu este nimic ieșit din comun”, a replicat atunci primarul Dorin Chirtoacă.

Decizii judecătoreşti, în favoarea PL

După ce liberalii s-au mutat la casă nouă, reprezentanţii Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat au contestat decizia CMC în instanţa de judecată, solicitând anularea documentului. Juriştii au invocat că autorităţile publice locale au dat clădirea în locaţiune fără organizarea unei licitaţii publice, aşa cum prevede legea. „Organizarea şi desfăşurarea licitaţiei este condiţionată de prioritatea preţului maxim propus. Procesul presupune liberul acces şi egalitatea tuturor doritorilor de a obţine dreptul la locaţiune a bunului imobil situat în strada Nicolae Iorga, 15”, au afirmat juriştii în instanţă.

Sediul pe care PL l-a obţinut în 2008 de la autorităţile publice locale din Chişinău. Foto: CIJM

În plus, în 2008, tot în lipsa unei licitaţii, PL a mai obţinut un sediu de 53 de metri pătraţi din partea municipalităţii pe strada Bucureşti, 87. Deşi liberalii spuneau că nu mai folosesc spaţiul, decizia Consiliului nu a fost abrogată. „Din momentul în care au beneficiat de un spaţiu de la municipalitate fără organizarea unei licitaţii, nu mai aveau dreptul să mai solicite un sediu. La câte partide avem care, teoretic, sunt egale în drepturi, patrimoniul municipal s-ar subţia... S-a motivat că a fost un schimb de încăperi, dar ce fel de schimb: un spaţiu de 50 de metri pătraţi, pe un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Decizia nu a fost abrogată şi atâta timp cât acest lucru nu s-a întâmplat, ea poate produce efecte juridice", explică Maria Arhir, juristă la Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

În clădirea de pe str. București, 87, au fost, între timp, înregistrate adresele juridice ale unor companii ale partenerilor de afaceri ale liderului liberalilor, Mihai Ghimpu, scrie Ziarul de Gardă într-o anchetă realizată în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Reprezentanţii CMC au argumentat în instanţă că în adresa autorităţilor publice locale a parvenit doar cererea PL privind închirierea sediului de pe strada Nicolae Iorga şi că legea nu le-a interzis să ofere în arendă acel spaţiu în baza negocierilor directe. Juriştii Consiliului au prezentat în judecată copiile unor decizii prin care consilierii locali au acordat încăperi în arendă şi altor formaţiuni: Partidului Popular Creştin, Partidului Socialist, Partidului Uniunea Muncii, Partidului Popular Creştin Democrat, Partidului Democrat-Agrar, Partidului Comuniştilor, Alianţei „Moldova Noastră”, Mişcării Social-Politice pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă. Majoritatea au dispărut însă de pe eşicherul politic încă acum mulţi ani, până la venirea lui Dorin Chirtoacă la şefia Capitalei.

La rândul lor, juriştii PL au declarat că prin adoptarea deciziei, aleşii locali nu au făcut altceva decât să susţină partidul. Atât Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, la 9 martie 2016, cât şi Curtea de Apel Chişinău, la 25 iunie 2016, au respins argumentele Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, dând dreptate CMC. „Consiliul municipal Chişinău, în vederea sprijinirii dezvoltării partidelor politice, inclusiv a Partidului Liberal, în scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, a transmis în locaţiune încăperile nelocuibile din strada Nicolae Iorga, 15”, au motivat magistraţii instanţei de apel.

Contract cu lacune, calea spre privatizare?

Juriştii Cancelariei au atras atenţia şi la faptul că în contract nu a fost inclusă prevederea „fără drept de privatizare”. „Neincluderea acestei sintagme în conţinutul deciziei manifestă acordul de voinţă al CMC la înstrăinarea acestui bun imobil. (...) Ulterior, nu există mecanisme juridice de împiedicare şi stopare a procedurii de privatizare”, au argumentat reprezentanţii Cancelariei. Astfel, juriştii au cerut instanţei să aplice o măsură de asigurare şi anume să interzică PL să privatizeze sau să ofere în sublocaţiune spaţiul pe care l-au primit de la municipalitate. În mai 2014, instanţa de fond a dat curs cererii şi a aplicat sechestru pe imobil. Reprezentanţii partidului au cerut casarea deciziei, pretenţiile fiind însă respinse de Curtea de Apel Chișinău.

Dosarul sediului PL urmează să fie examinat şi la Curtea Supremă de Justiţie. Dacă magistraţii vor da dreptate Consiliului, atunci sechestrul va fi scos, iar beneficiarul va putea să gestioneze imobilul aşa cum va vrea. Deşi legea interzice privatizarea clădirilor cu statut de monument, experții nu exclud că acest imobil ar putea ajunge în proprietatea liberalilor. „Există acest risc, deși două legi interzic privatizarea acestui tip de clădiri. S-ar putea întâmpla doar prin hotărâre de Guvern. Avem două precedente din octombrie 2010: clădirea Ambasadei Germaniei la Chișinău și un alt imobil vândut comunității evreiești”, a declarat consilierul local Ion Ştefăniţă, director al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova.

Acum un an, decizia CMC privind sediul PL a fost în vizorul membrilor Comisiei Naţionale de Integritate pentru a stabili dacă primarul, prim-vicepreşedinte al formaţiunii, a admis un conflict de interese. CNI a decis însă clasarea cazului. „Dorin Chirtoacă nu a luat decizia de dare în chirie a încăperilor din strada Nicolae Iorga, 15, Partidului Liberal și nu a participat la luarea acesteia sau la executarea deciziei Consiliului Municipal Chișinău, întrucât executarea a fost pusă în sarcina viceprimarului Nistor Grozavu”, se arată în actul de constatare al instituţiei.

Clădire istorică, pentru asociația lui Golovin

În cadrul aceleiași ședințe a CMC din 27 iunie 2013, tot fără organizarea unei licitaţii, aleșii locali urmau să voteze pentru transmiterea în locațiune Asociației obștești Societatea Diabeticilor „Prodiab” a 230 de metri pătrați de la primul și al doilea etaj al clădirii de pe strada Vlaicu Pârcălab, 55. Spațiile urmau să fie cedate asociației fondate și conduse de liderul de atunci al fracțiunii comuniștilor în CMC, Boris Golovin, ulterior deputat PCRM, la un preț simbolic de 12 lei pe lună pentru un metru pătrat, sau 34.000 de lei pe an pentru tot spațiul închiriat. În ultimul moment, aleșii locali au decis însă să amâne examinarea proiectului pentru o altă ședință.

Clădirea de pe str. V. Alecsandri, închiriată din 2013 de „Prodiab”, iar apoi cumpărată. Foto: CIJM

Trei luni mai târziu, „Prodiab” și-a mai încercat o dată norocul la CMC, solicitând drept de locațiune a unor încăperi de data aceasta din clădirea de pe str. V. Alecsandri, 103. La ședința din 5 septembrie 2013, la care au fost adoptate mai multe decizii scandaloase de dare în locațiune și privatizare a unor terenuri și încăperi, din nou cu votul consilierilor liberali și comuniști, asociația lui Golovin a obținut drept de locațiune în clădirea aflată la intersecția străzilor Vasile Alecsandri și 31 August.

Contractul de arendă a fost semnat pentru cinci ani, iar pentru chiria a 179,1 metri pătrați din subsolul și parterul clădirii, „Prodiab” s-a angajat să achite 45.000 de lei pe an, sau câte 20 de lei pe lună pentru fiecare metru pătrat. Întâmplător sau nu, ca și în cazul sediului PL, contractul de locațiune nu prevedea restricții de privatizare a spațiilor după expirarea celor cinci ani de chirie.

Astfel, peste doar un an și jumătate, „Prodiab” a cumpărat întreaga clădire de pe str. V. Alecsandri, 103. Potrivit datelor de la Cadastru, contractul de vânzare - cumpărare a fost semnat pe 11 iunie 2015, cu trei zile înainte de alegerile locale din 14 iunie 2015. În acel moment, Golovin era deja deputat în fracțiunea PCRM. Astăzi, clădirea este nepopulată, iar ușa de la intrare mai păstrează sigiliul rupt al Primăriei Chișinău. Asociația „Prodiab” de ani buni își are sediul într-un bloc de pe str. Ion și Doina Aldea-Teodorovici, 8.

Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Boris Golovin a confirmat că „Prodiab” a privatizat imobilul de pe str. V. Alecsandri. „Am urmat procedurile legale. Primăria a evaluat clădirea și a stabilit prețul. Noi am cumpărat-o cu vreo 860 de mii de lei. Acum ne pregătim să ne adresăm unor organizații internaționale ca să ne ajute să facem reparație în clădire. Până acum nu am reușit pentru că am fost purtați prin judecată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Am câștigat în toate instanțele”, ne-a declarat Golovin. Potrivit evaluării făcute de Cadastru, clădirea cumpărată de „Prodiab” ar costa 1,4 milioane de lei. Golovin neagă faptul că „Prodiab” ar fi solicitat vreodată drept de locațiune în clădirea de pe str. V. Pârcălab, 55. „Noi am cerut să ne fie oferit un spațiu pentru sediul asociației, fără a preciza vreo adresă. Noi acum stăm cu chirie la privați. Cu imobilul de pe str. V. Pârcălab, 55, nu am avut nicio legătură” , ne-a asigurat Golovin.

Verdictul judecătorilor, de neexecutat

Un alt fost consilier, alte bunuri. La intersecția străzilor N. Testemițanu și C. Vârnav, din sectorul Centru al Capitalei, chiar în coasta Spitalului Clinic Republican, firma D&D Companie, despre care Anticoruptie.md a scris anterior că ar fi afiliată deputatului liberal Iurie Dîrda (în perioada 2011-2015, consilier municipal - n.r), lucrează de zor la construcția unui spațios centru comercial. Viitoarele spații comerciale au și fost vândute sau închiriate. Asta în pofida unei hotărâri a Judecătoriei sectorului Centru din 30 mai 2016, prin care construcția a fost practic declarată ilegală.

În plin proces de judecată care vizează soarta terenului, D&D Companie a finalizat construcția viitorului mall. Foto: CIJM

Magistrații, sesizați de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, au examinat o decizie a Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 17 martie 2015 prin care CMC a schimbat destinația terenului oferit în chirie firmei de construcții. Inițial, terenul de opt ari pe care este ridicat centrul comercial a fost transmis în locațiune, pe un termen de cinci ani, firmei D&D Companie pentru „amenajarea complexă și deservirea obiectivului preconizat”. „Obiectivul” la care s-au referit aleșii locali este o mega-parcare supraetajată, cu 836 de locuri și spații comerciale, pe care aceeași firmă a construit-o, tot acolo, pe un teren alăturat. Acest teren a fost cumpărat la un concurs public organizat de Primărie încă în 2014. Pentru 48 de ari de pământ în unul dintre cele mai aglomerate locuri din Capitală, compania a plătit 1,350 de milioane de lei, sau circa 28.000 de lei pentru un ar. Prețul, cu mult sub cel de piața în această regiune, a fost justificat prin faptul că firma își propune să ridice o construcție cu menire socială. În realitate, D&D Companie a construit însă un mall, cu mai multe locuri de parcare. Clădirea se află peste drum de un mare complex rezidențial construit de firma-soră a D&D Companie, Dansicons.

Profiturile de milioane în urma unei „modificări tehnice”

În cererea depusă la CMC în octombrie 2014, D&D Companie solicita Primăriei să îi ofere fâșia de teren de opt ari de lângă viitoarea mega-parcare „pentru deservirea ei și amenajarea terenului adiacent”. Îndată ce a fost semnat contractul de arendă, în lipsa unei licitații sau a unui concurs public, cum prevede legea, D&D Companie a venit cu o altă cerere, de schimbare a destinației terenului în unul „pentru construcția unui obiectiv comercial de menire social-culturală cu parcare auto”. CMC a acceptat solicitarea fără obiecții, sub pretextul că este vorba doar despre „modificări de ordin tehnic”.

„Această modificare a destinației este ilegală pentru că în acest fel Primăria nu va mai putea dispune de terenul oferit în arendă pentru alte utilități, urmând să se afle sub o construcție”, au conchis judecătorii care au examinat dosarul și care au dispus anularea deciziei de schimbare a destinației lotului. Hotărârea a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău. Între timp, viitoarele magazine din noul centru comercial se vând ca pâinea caldă. Managerul de vânzări al D&D Companie, pe care l-am contactat dându-ne drept potențiali clienți, ne-a anunțat că spațiile comerciale se oferă în chirie contra unui preț de la 15 – la 18 euro pentru metru pătrat, pe lună. Astfel, chiria lunară a unui spațiu comercial care măsoară în medie 70 de metri pătrați ar urma să coste cel puțin 1.000 de euro, cam atât cât plătește compania pentru chiria anuală a terenului pe care este ridicată construcția.

Curios este că decizia CMC prin care cei opt ari de pământ au fost transmiși în locațiune D&D Companie nu a fost publicată pe pagina web a Primăriei Chișinău, așa cum ar fi trebuit. Juriștii susțin că, cel mai probabil, în viitorul apropiat D&D Companie va depune cerere de procurare a terenului, iar CMC va trebui să o accepte.

Contactat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, reprezentantul D&D Companie, spre care am fost redirecționați pentru a ne răspunde la întrebări și care s-a prezentat drept Ion, ne-a comunicat că nu știe nimic despre decizia de judecată prin care a fost declarată ilegală hotărârea de schimbare a destinației terenului. „Juristul companiei este în concediu, dar noi nu știm nimic. Lucrările de construcție continuă. Avem semnate deja precontracte de închiriere a spațiilor în această clădire”, ne-a comunicat el.

„Afacerea grădinița”

Acest perete este tot ce a rămas din vechea grădiniță de pe str. N. Costin. Foto: CIJM

Temerile experților nu sunt lipsite de temei. În 2009, printr-o decizie a CMC, a fost transmisă în locațiunea unei companii necunoscute, proaspăt înființate, Novaeurolux, grădinița nr. 178 de pe str. N. Costin 48 din Capitală. Instituția de învățământ a fost închisă încă în 1992, din cauza riscurilor de alunecări de teren. Firma, fondată și condusă de Svetlana Cojuhari, promitea să deschidă acolo o nouă grădiniță și, sub acest pretext, în lipsa unei licitații, a primit clădirea în arendă pe un termen de zece ani, cu amânarea achitării plății pentru locațiune până pe 1 ianuarie 2012. Doar că, pe 12 aprilie 2012, Novaeurolux a bătut din nou la ușa Primăriei, de această dată cu o decizie judecătorească prin care autoritatea publică locală era obligată să-i vândă firmei imobilul de peste 3.000 de metri pătrați contra sumei de 1,8 milioane de lei. Pentru că avocații Primăriei nu au contestat în termen hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a fost dispusă înstrăinarea grădiniței la prețul pe care și l-a ales tot compania, decizia judecătorilor a devenit definitivă și irevocabilă.

În 2010, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat în judecată decizia CMC de transmitere în locațiune a grădiniței, pe motiv că nu a fost organizată o licitație în acest sens. Curtea de Apel Chișinău a dispus atunci rezilierea contractului de locațiune, dar CMC a contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție care a stabilit că în această situație organizarea licitației nu era obligatorie.

Un nou proprietar cu acte în regulă

În 2013, Novaeurolux, specializată în vânzarea produselor alimentare, alcoolice și a produselor de tutun, a mai venit cu o decizie a Judecătoriei sectorului Centru prin care Primăria a fost obligată să îi vândă și terenul din curtea grădiniței. Într-un raport recent al Curții de Conturi se remarcă faptul că în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, suprafața spațiului aferent grădiniței este de un hectar, dar în mod dubios, în Registrul terenurilor și imobilelor, lotul de pământ a fost înregistrat cu suprafața de 1,65 de hectare. Fosta instituție de învățământ se află într-o zonă pitorească, de lângă Parcul Buiucani al Capitalei.

În septembrie 2015, Novaeurolux a obținut autorizație de la Primărie pentru demolarea clădirii fostei grădinițe, iar terenul curățat de construcții a fost vândut în această primăvară unor cetățeni străini (Arssan Necmettin și Kocabuk Nedim Ihsan), care în februarie 2016 au fondat compania de construcții M.N.K. United. În acest moment, în baza de date de la Cadastru este înregistrat un antecontract care confirmă tranzacția.

Înainte de a fi transmisă în locațiune firmei Novaeurolux, în grădinița 178 își avea sediul un centru de creație tehnică și o stație a Centrului Național Științifico-Practic de Medicină Urgentă, angajaţii căreia au fost siliţi să plece. Încercările noastre de a găsi reprezentanții companiei Novaeurolux au eșuat. Compania își avea sediul în grădinița demolată, iar fondatoarea firmei și-a schimbat domiciliul.

Reprezentanții firmei M.N.K. United ne-au comunicat că intenționează să construiască pe acel teren o grădiniță nouă, un centru comercial și spații locative. „Noi am depus documentele la Primărie. Așteptăm să vedem dacă vor fi acceptate propunerile noastre de proiect. Dacă nu vor fi acceptate, nu vom semna contractul de cumpărare a terenului. Noi vrem să ne asigurăm că totul este bine și nu ne vom trezi mai târziu cu procese în judecată. Nu știm ce a fost mai înainte cu acest teren, dar acum noi vrem să efectuăm construcțiile în strictă conformitate cu Planul Urbanistic”, ne-a comunicat juristul companiei, refuzând să ne ofere detalii despre prețul la care ar urma să fie cumpărat terenul.

Ultimul audit al Curții de Conturi cu privire la conformitatea gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din mun. Chișinău pe anii 2014-2015 a stabilit că în această perioadă, Primăria Chișinău a fost nevoită să închirieze terenuri și spații pentru care a plătit 5,2 milioane de lei.

Vedeți în imagini alte cazuri de dare în locațiune sau privatizare cu bani puțini

Economiștii Centrului analitic „Expert-Grup” au calculat că, în perioada 2010-2014, pierderile de la privatizarea prin locațiune a bunurilor ce aparțin administrației publice locale din Chișinău au constituit 300 de milioane de lei. În această perioadă au fost privatizate 234 de încăperi. În cazul dării în locațiune, în 2014-2015, în 56 de cazuri, municipalitatea a transmis în chirie spații la un preț mai mic decât cel prevăzut de lege, iar prejudiciul s-a ridicat la cel puțin 19 milioane de lei, arată ultimul audit al Curții de Conturi.

Contestaţii pe bandă rulantă

Cutiile cu deciziile neexecutate sunt depozitate la Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat. Foto: CIJM

Reprezentanţii Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, instituţie mandatată să verifice actele primarului sau pe cele ale CMC, spun că au semnalat problema dării în locaţiune a spaţiilor sau a terenurilor şi a privatizărilor păguboase de fiecare dată când autorităţile publice locale luau astfel de decizii fără organizarea licitaţiilor. De exemplu, pe parcursul anului 2015 şi în primul semetru al anului 2016, juriştii Oficiului au constatat abateri în cazul a 176 de acte privind darea în locaţiune a încăperilor nelocative şi 117 de decizii prin care au fost date în arendă sau privatizate terenuri. „Domeniile relaţiilor funciare şi darea în locaţiune a încăperilor sunt cele mai vaste din cadrul CMC. Principala problemă este neorganizarea licitaţiilor publice. Tot ce putem face este să notificăm şi să contestăm pe motivul nerespectării procedurii. Nu putem obliga Consiliul, care reprezintă autonomie locală, să desfăşoare tendere”, explică Maria Arhir, juristă la Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

De fapt, autorităţile locale au renunţat la organizarea licitaţiilor de prin 2013, iar una dintre explicaţii ar fi că, atunci când scoteau un bun public la licitaţie, procurorii, judecătorii, poliţiştii, care pretindeau la o locuinţă de la stat, reuşeau prin judecată să pună sechestru pe acesta şi astfel şi le atribuiau. Şefii Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat susţin însă că, odată cu modificarea legii, aceste cazuri nu mai sunt atât de des întâlnite.

Sute de decizii irevocabile neexecutate

Astfel, ani la rând, juriştii Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat au contestat pe bandă rulantă în instanţa de judecată deciziile CMC, dar şi pe cele ale primarului Capitalei. Sute de decizii irevocabile care obligă Primăria Capitalei să respecte procedura rămân neexecutate. „Aproape toate documentele pe care le notificăm, iar apoi le contestăm în instanţa de judecată ţin de relaţiile funciare şi locaţiunea încăperilor nelocative. De exemplu, numai în cazul locaţiunii avem 200-300 de decizii irevocabile, aproape toate neexecutate. Noi sesizăm autorităţile publice locale, Procuratura, Curtea de Conturi etc, dar alte pârghii nu avem”, susţine Ghenadie Iurco, şeful Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

Comisie în loc de licitaţii

În 2015, în ceea ce priveşte privatizarea încăperilor nelocuibile, date în locațiune, autorităţile locale au instituit o comisie specială formată din 14 membri, printre care viceprimarul Nistor Grozavu (președintele Comisiei), Aliona Berdilă, şefa Direcţiei generale, economie, reforme şi relaţii patrimoniale, Diana Gurschi, şefa Direcţiei asistenţă juridică, Veronica Herţa, şefa Direcţiei finanţe, Radu Blaj, şef adjunct al Direcţiei arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, câţiva consilieri locali - Ghenadie Dumanschi, Mihail Ceban, Ion Ştefăniţă, Liviu Oboroc etc.

Astfel, persoanele care îşi doresc anumite încăperi mai întâi perfectează un contract de locaţiune, iar peste o perioadă - nu mai târziu de 30 de zile până la expirarea termenului de valabilitate a documentului - pot depune pachetul de acte pentru privatizarea spaţiilor. Potrivit Regulamentului de funcționare a Comisiei, şedinţele sunt deliberative în cazul în care la întruniri se prezintă 2/3 din membri, iar deciziile se adoptă cu majoritatea simplă de voturi. Documentul nu precizează însă când şi de câte ori se adună membrii Comisiei pentru a examina cererile de privatizare.

„Nu sunt preşedintele niciunei comisii de privatizare. Când voi figura undeva o să vă spun. Am fost preşedintele unei singure comisii de licitaţii, privind terenurile care nu mai activează de vreo patru-cinci ani. Regulamentele în afară de faptul că există ar mai trebuie puse în aplicare...”, ne-a tăiat-o scurt viceprimarul Nistor Grozavu, iritat de întrebările reporterilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Ion Ştefăniţă, membru al acestei Comisii, susţine că nu a fost chemat la nicio şedinţă. „Nu am fost niciodată informat despre convocarea măcar a unei şedinţe. Cel puţin eu nu am fost chemat", susţine alesul local.

Aliona Berdilă, şefa Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale, îi contrazice şi spune că membrii Comisiei s-au întrunit de câteva ori. „Domnul Nistor Grozavu nu are cum să nu cunoască despre această comisie sau despre faptul că este preşedinte al acesteia. Da' Ştefăniţă ce are, e membru..? Nu ştiu, de fapt, eu nu-s secretara Comisiei”, ne-a spus Aliona Berdilă, vicepreşedinta Comisiei.

Oferte la preţ derizoriu

Activitatea Comisiei a fost şi în vizorul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie care, în cadrul unui studiu, au arătat că membrii acesteia permit privatizarea încăperilor nelocuibile la un preț derizoriu, deși cadrul legal prevede ca prețul privatizării să nu fie unul mai mic ca cel de piață prezentat de către un evaluator certificat. „Bunurile imobile privatizate sunt subestimate, prețurile de evaluare sunt cu mult mai mici decât cele de piață. Totodată, prețurile sunt mai mici și în comparație cu evaluările altor evaluatori (ÎS Cadastru). Acest lucru survine pentru că contractul de locațiune exclude procedura de licitație, iar Regulamentul Comisiei pentru privatizarea încăperilor nelocuibile, proprietate municipală, date în locaţiune și Hotărârea Guvernului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune nu prevăd organizarea licitațiilor la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune”, arată studiul CNA.

Potrivit autorilor, în cele mai multe cazuri, membrii Comisiei sunt cei care stabilesc prețul la care urmează să fie privatizat un imobil. Totodată, angajaţii CNA atrag atenţia la faptul că persoane cu interese particulare, sub pretextul activității unor asociații, organizații obștești sau uniuni de creație, privatizează la prețuri derizorii încăperi din proprietatea publică, iar apoi le vând de zeci de ori mai scump. Majoritatea suprafeţelor privatizate în acest mod se află în zona centrală a oraşului, în perimetrul străzilor Ismail, Columna, Lazo, Kogălniceanu sau în zonele rezidenţiale populare din sectoarele Botanica, Râşcani sau Telecentru.

CNA caută să afle dacă angajaţi ai Primăriei au fost „unşi"

Ofiţerii de investigaţie ai CNA nu au pornit un dosar penal în urma studiului, dar urmează să stabilească ce încălcări de legislaţie au fost admise în cazurile menţionate în analiză. „Am stabilit că pe acelaşi subiect există hotărâri de judecată diametral opuse. De exemplu, în cazul acordării în locaţiune a unui spaţiu pe care, ulterior, beneficiarul voia să-l privatizeze avem hotărâri de judecată prin care într-un caz se permite privatizarea, iar în altul nu. În situaţia în care am fi intentat un dosar penal prematur, ne-am fi ciocnit cu probabilitatea că persoana care ar fi fost subiect al investigaţiei noastre să prezinte decizii ale instanţelor care se contrazic. Am stabilit o neconcordanţă în diferite acte normative. Astfel, ofiţerii de investigaţii urmează să stabilească dacă în cazuri concrete ar fi existat conflicte de interese şi legături de rudenie sau alţi indici care ar demonstra că darea în locaţiune a fost «unsă». În funcţie de rezultate, vom decide care vor fi paşii noştri în continuare”, ne-a declarat Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA.

Anterior, CNA anunţa despre reţinerea viceprimarului Capitalei Vlad Coteţ şi a lui Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei arhitectură şi urbanism, fiind bănuiţi de corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în acte publice. Ofiţerii Anticorupţie au intentat mai multe dosare penale în care cei doi funcţionari ar fi bănuiţi că, între altele, ar fi favorizat contra plată urgentarea eliberării actelor pentru darea în locaţiune a încăperilor şi arendarea terenurilor. „De fapt, mai sunt dosare şi, la fel, este vorba despre factori de decizie. Posibil să fie vorba despre implicarea aceloraşi funcţionari, dar în alte cazuri", a adăugat Bogdan Zumbreanu.

Şefii Primăriei Capitalei pun la îndoială constatările CNA şi pe cele ale Curţii de Conturi

Atât viceprimarul Nistor Grozavu, cât şi Aliona Berdilă insistă că rapoartele CNA şi cele ale Curţii de Conturi conţin date eronate. „Atâta timp cât nu este demonstrat că este invers, înseamnă că licitaţiile sunt organizate corect. CNA să spună concret ce nu este corect. Am deschis studiile CNA, acolo nu e nimic concret", ne-a spus nemulţumit viceprimarul care a evitat să asculte şi să răspundă întrebările noastre. (Detalii în înregistrarea audio - n.r.)

Şefa Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale susţine că, din contra, preţurile la care face Comisia privatizările sunt prea mari. „La privatizare, noi punem preţurile pe care le stabilesc evaluatorii licenţiaţi. Cine v-a spus aşa prostie că la noi preţurile sunt derizorii? La noi de fapt sunt mai mari decât cele de pe piaţă. Ceea ce a făcut CNA... nu ştiu de unde au luat acele date. Sunt aberaţii. Noi de fapt avem plângeri că sumele pe care le cerem sunt prea mari, iar oamenii cer micşorarea lor. Avem mii de cereri de acest fel. Şi Curtea de Conturi a făcut greşeli în rapoartele lor care ne privesc şi acum nu ştie cum să le repare", a spus Aliona Berdilă.

Primarul Capitalei nu a fost de găsit pentru a comenta constatările Centrului Naţional Anticorupţie sau pe cele ale Curţii de Conturi, el fiind plecat în vacanţă. Într-un răspuns pe care Dorin Chirtoacă i l-a adresat CNA în decembrie 2015, edilul susţine că afirmaţia potrivit căreia bunurile imobile privatizate au fost subestimate, preţurile fiind cu mult mai mici decât cele de piaţă, este neîntemeiată. „Metodica de calcul privind determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică, adusă în Legea bugetului de stat, nu prevede facilităţi la plata de chirie pentru invalizi pensionari, alte pături social-vulnerabile, pentru organizaţiile participanţilor la acţiunile miliatre din Transnistria şi Afganistan, la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, pentru locatarii blocurilor cu multe nivele care deţin câte o debara la subsol, cât şi pentru întreprinderi municipale. Reieşind din competenţele atribuite CMC, prin deciziile sale acordă facilităţi la plata de chirie categoriilor de persoane enumerate mai sus, ceea ce considerăm că este legal", a mai scris Dorin Chirtoacă.

Răspunsul edilului Dorin Chirtoacă, adresat CNA în decembrie 2015

Schema clasică de întrăinare a unor spații publice, prin transmiterea în locațiune. Infografic: CIJM

La începutul acestui an, din suprafața totală de 8,373 de milioane de metri pătrați de spațiu aflat în gestiunea administrației publice locale a municipiului Chișinău, 135,9 mii de metri pătrați au fost transmiși în locațiune. În 2015, suma contractelor de locațiune pentru aceste spații a fost de 25 de milioane de lei, dar în bugetul local au ajuns doar 8,7 milioane de lei;

Cel mai scump spațiu oferit cu chirie de Primăria Chișinău pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt este de 125 de lei pentru metru pătrat pe lună (magazinul de bijuterii și ceasuri „Paradis” - n.r.). Prețul comercial al spațiilor în această zonă este de cel puțin 800 de lei pentru metru pătrat pe lună;

În perioada 2014-2015, prin decizii judecătorești, au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată 14 hectare de teren. Curtea de Conturi a stabilit că principalele motive au fost neepuizarea căilor de atac, lipsa reprezentanților Primăriei de la ședințele de judecată sau acțiuni peste termenul de atac.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

TROTUARELE CARE AU DUS LA... PROCURATURĂ

Reparația trotuarelor ține în suspans capitala de nord a țării. Totul, după ce firma care a fost selectată de municipalitate să efectueze lucrările, Vladmih Company SRL, nu a reușit să-și onoreze angajamentele până la sfârșitul anului, așa cum a promis atunci când și-a pus semnătura pe contract. Edilul de Bălți pasează întârzirea pe seama factorilor meteorologici, chiar dacă Agenția de Achiziții Publice nu a considerat oportună modificarea termenelor de finalizare a lucrărilor. De altă parte, consilierul municipal Sergiu Burlacu acuză chiar „prestidigitații” suspecte cu banii publici, despre care i-a și anunțat pe procurori. Nici compania Tehnologica Construct SRL, care
Politicieni cu abonament la milioanele statului și firme cu drumuri pavate spre câștig

O procedura de licitație pentru reparația unui trotuar a deschis cutia Pandorei la Bălți, scoțând la suprafață „gropile” din sistemul de achiziții, dar și rivalitatea fără reguli între agenții economici. Cei lăsați „după bordură” declară că unele proceduri ar fi trucate, tocmai pentru ca banii să ajungă în buzunarul unor firme care au drumul pavat spre câștiguri. Deși primăria capitalei nordice neagă orice aranjamente, realitatea arată că două firme au deținut sau dețin în prezent abonamente nelimitate la banii publici. Una dintre ele este fondată de fostul consilier municipal și actual deputat al PAS, Boris Marcoci, care a câștigat pe parcursul
Licitațiile pandemiei la Agenția Națională pentru Sănătate Publică: Autoturisme noi și reparații de milioane în birouri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a cheltuit, de la începutul pandemiei de Covid-19 în Republica Moldova, milioane de lei, bani publici, pentru procurarea automobilelor, inclusiv a SUV-urilor, și pentru lucrări de reparație a sediilor. Valoarea acestor achiziții este aproape egală cu cea a cheltuielilor pentru procurarea celor necesare pentru funcționarea laboratoarelor instituției, inclusiv pentru depistarea cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2. În același timp, capacitatea laboratoarelor ANSP de diagnosticare a cazurilor de Covid-19 rămâne una redusă, iar în lista tenderelor organizate de instituție nu se regăsesc cele pentru modernizarea laboratoarelor. Automobile procurate printr-o licitație fără concurenți La 30 septembrie, ANSP a semnat cu întreprinderea DAAC
Milioanele Primăriei Codru, îngropate sub un cartier de lux

Primăria orașului Codru, suburbie a Capitalei, a fost fraudată de cel puțin 60 de milioane de lei în urma înstrăinării a două hectare de teren, pe care a fost construit un cartier cu apartamente de lux. Printr-o schemă alambicată în care au fost implicați și reprezentanți ai justiției, un grup de afaceriști a reușit să acapareze terenul. Lotul de pământ a fost cumpărat, fără licitație, cu doar două milioane de lei, conform prețului normativ al pământului, prețul de piață fiind de cca 30 de ori mai mare. Blocuri de locuit în zonă de parc Terenul se află pe strada Grenoble, în apropiere de cartierul unde și-a
„Afacerea luminoasă” de la Măgdăcești

Timp de patru ani, Primăria satului Măgdăcești, raionul Criuleni, a încasat de la locuitori taxe ilegale pentru iluminatul stradal în valoare de 1.340.900 de lei. Ilegalitatea a fost curmată printr-o decizie judecătorească, urmată de un raport al Inspecției Financiare. Deși la Măgdăcești nu se mai încasează taxele pentru iluminatul stradal, oamenii continuă să primească facturi cu datorii pentru serviciul respectiv. Administrația locală consideră imposibilă returnarea mijloacelor financiare încasate ilegal de la locuitorii satului întrucât „banii au fost folosiți conform destinației”. Cazul a fost sesizat pe Harta Corupției de către un grup de locuitori din satul Măgdăcești. Satul Măgdăcești, raionul Criuleni, are 5.527
ARME PENTRU AFRICA

● Aeroportul Internațional Mărculești a vândut armament unor off-shoruri implicate în trafic de armament în zone de conflict militar ● Rachete de avioane și elicoptere de tip S-8 KOM trebuiau să ia calea Nigerului prin intermediul companiei ucrainene de stat Ukrinmash ● Ucrainenii de la S-Profit Ltd au pretenții financiare, în valoare de peste 4 milioane de lei, față de autoritățile moldovenești pentru nerespectarea contractelor semnate pentru rachete S–8. ● Pe teritoriul Aeroportului Internațional Mărculești au fost depistate armament și muniții, păstrate ilegal, care nu se găsesc în patrimoniul Armatei Naționale Ambasada Ucrainei la Chișinău solicită, pe 27 martie 2018, dreptul de folosire a
Poșta Moldovei: monopol, achiziții secretizate și scheme dubioase

Întrepinderea de Stat Poșta Moldovei ține sub șapte lacăte informația despre achizițiile publice pe care le organizează. Instituția continuă să se ascundă sub paravanul secretului de stat și celui comercial atunci când refuză să ofere informații de interes public, chiar dacă, între timp, a pierdut un proces în fața jurnaliștilor. Deși pe pagina oficială a întreprinderii, la rubrica „Licitații”, sunt mai multe anunţuri privind concursul de licitaţii, atunci când soliciţi informația despre vreo achiziție în parte, conducerea Poştei Moldovei se face că plouă. Una dintre achizițiile publice învăluite de mister ține de achiziționarea unui sistem electronic care să fluidizeze rândurile din oficiile poștale din țară. Achiziționarea sistemului
Emirul Offshore-urilor

● Zeci de milioane de euro provenind din licitațiile cu Moldtelecom au ajuns în conturile unor firme gestionate de oameni din anturajul oligarhului Plahotniuc ● Operațiunile au fost executate prin offshore-uri din Europa, Asia și Orientul Mijlociu, fapt ce îngreunează ancheta autorităților ● După pierderea puterii de către Plahotniuc, firmele abonate la banii statului și vehiculele financiare folosite în schemă fie au fost vândute, fie lichidate Reporterii CIJM au colaborat cu rețeaua jurnalistică de investigații Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) pentru a demonstra o serie de legături directe sau prin interpuși între Bass Systems, mai multe firme din Elveția, Cipru,
Ruletă rusească cu viața diabeticilor

Esculap-Farm SRL a acționat în judecată statul pentru cantitatea enormă de biosimilar Strim contractată și nelivrată Trecerea de la analogi de insulină la biosimilari, însoțită de abuzuri și falsificari, a pus în pericol viețile a 18.000 de diabetici de tipul I și II – copii, gravide și bătrâni Protagoniștii schemei sunt politicieni, oameni de afaceri, funcționari de stat și medici Sergiu Borozan, 27 de ani, din Racovăț, Soroca, are diabet de tip 1 de la vârsta de patru ani. În vara lui 2019, a mers la Soroca, la o consultație la endocrinologul Angela Belous, avea nevoie de insulină. „Medicul mi-a spus că nu mai
PR pe timp de pandemie în Chișinău și milioane, alocate fără licitație, pentru o firmă „de-a casei”

La 22 aprilie curent, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, făcea poze pe fundalul câtorva unități de tehnică și anunța cu mult fast că a dat start lucrărilor de renovare a aleii pietonale de pe bulevardul Mircea cel Bătrân. După ce a plecat edilul, a fost retrasă și tehnica care a săpat câteva șanțuri la intersecția cu strada Petru Zadnipru, iar subdiviziunile Primăriei au rămas să se descurce cu licitațiile pentru desemnarea companiei care se va ocupa de reabilitarea aleii. „Din prea mare grabă”, autoritățile Capitalei așa și nu au organizat o licitație pentru identificarea agentului economic care va efectua lucrările. Întreprinderea municipală
Cum Întreprinderea Municipală Servicii Comunale Rezina a devenit pentru băieţii şmecheri „o fabrică de bani”

Întreprinderea Municipală Servicii Comunal Locative Rezina a ajuns într-o situaţie economico-financiară deplorabilă în ultimii ani. Abuzurile şi delapidările „băieților șmecheri”, instalaţi acolo cu concursul guvernanţilor locali, au pus întreprinderea pe brânci și au transformat-o într-o adevărată fabrică de fraude financiare. SCL Rezina, gestionată de un democrat demis pentru ilegalități La începutul lunii martie, Stepanida Druță, președinta Comisiei de cenzori de la Întreprinderea Municipală Servicii Comunal Locative (SCL) Rezina, a prezentat Consiliului Orășenesc raportul privind controlul activității economico-financiare a întreprinderii pentru perioada 1 ianuarie 2016 – 1 ianuarie 2020. Datele din raport au scandalizat opinia publică. SCL Rezina a fost gestionată, în perioada 2016
„Optimizare” de la gura copiilor: ultimul tun al Guvernului Filip

● Grupul Pontem, acuzat de evaziune fiscală și de tendințe de monopol în Lituania, și-a făcut intrarea politic în Moldova pentru livrarea de produse în grădinițe și școli ● Contractul cu statul a fost semnat în condiții de favorizare în detrimentul companiilor moldovenești și producătorilor locali ● Prin așa-zise „meniuri-model”, Pontem își crează posibilitatea să reducă cheltuielile pentru pregătirea mâncării pentru copii O companie lituaniană cu filiale în Ucraina și Georgia a intrat, fără concurență, pe piața alimentației din grădinițele și școlile din R. Moldova. Pentru a „optimiza” cheltuielile, compania îi plătește chiar și sub salariul minim de 2.775 de lei pe bucătari
Cheltuieli triplate pentru construcția unui Complex sportiv de milioane la Rezina

Construcţia Complexului sportiv din Rezina, proiect estimat iniţial la 72 de milioane de lei, a ajuns să coste 118 milioane de lei după ce a devenit parte componentă a Documentului unic de program pentru anii 2017-2020, în urma unei hotărâri de Guvern din iunie 2018. Până în 2019, la şantierul acestui Complex au fost executate lucrări în valoare de 12,2 milioane de lei. Solicitați de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, doi experţi independenţi în domeniul construcțiilor au ajuns la concluzia că în realitate cheltuielile ar fi fost de cel mult 4 milioane de lei. Ce au promis şi ce au realizat În iunie
BAȘTANII AMBULANȚELOR

● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia, la hotarul cu Siria, de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui turc Recep Erdogan. ● Bugetul licitației a fost majorat după ce a fost introdusă o cantitate exagerată de consumabile de calitate proastă în valoare de circa 2 milioane de lei, cât cheltuiesc toate ambulanțele din Moldova în două–trei luni. ● Licitația a fost declanșată la trei săptămâni după deportarea ilegală a
Cum „a aranjat” Silvia Radu o licitație de milioane pentru proiectul „O nouă viață”

Cu doar două zile înainte de demisia Guvernului Filip, fosta ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, a făcut cadou o licitație de aproape 27 de milioane de lei unei firme, angajații căreia sunt în lista de sponsori ai Partidului Democrat. Cu ajutorul lui Anatolie Zagorodnîi, fost deputat transfug la PDM, actualmente director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, Silvia Radu a desemnat câștigătoare a licitației pentru livrarea obiectelor de primă necesitate pentru nou-născuți în cadrul proiectului guvernamental „O nouă viață” compania Rapid Link, în pofida faptului că o altă firmă a propus o ofertă mai avantajoasă cu 165,6
De la Filip pentru cuscri: Fără număr de la AIPA!

Cuscrul premierului Pavel Filip a început o relație fructuoasă cu statul după anul 2016, când cei doi au devenit rude. Dumitru Vicol și firma sa, Monicol SRL, s-au abonat la banii publici și, în ultimii ani, compania a beneficiat de sume generoase de la stat pentru dezvoltarea afacerii din domeniul agriculturii. Grosul banilor livrați de Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA) către firma rudei premierului coincide cu anul căsătoriei celor doi copii. Valoarea subsidiilor pe care le-a primit Monicol din partea AIPA este una incertă. AIPA a indicat într-un răspuns oficial pentru Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM)
„Cadoul” Guvernului pentru nou-născuți: hăinuțe de calitate dubioasă, la prețuri exagerate

Hăinuțe la prețuri exagerate și de calitate îndoielnică a oferit Guvernul, în ultimile cinci luni, drept cadouri pentru nou-născuți, în cadrul Campaniei „O nouă viață”. Firma care a câștigat licitația este specializată în IT și ar fi făcut economii de peste opt milioane de lei în urma îndeplinirii acestui contract. În timp ce experţii afirmă că banii publici au fost irosiţi în van, ministerul de resort afirmă că nu sunt probleme. Proiectul „O nouă viață” al Fundației lui Vlad Plahotniuc, Edelweiss, în cadrul căruia părinților nou-născuților li se dăruia o cutie cu cele necesare bebelușilor în primele luni de viață, a fost peluat, la sfârșitul anului 2018,
Afacerile cu statul ale consilierilor raionali din Soroca, Telenești, Ungheni, Strășeni și Ștefan-Vodă

Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat afacerile cu statul a peste o mie de consilieri raionali și continuă să scoată la iveală interesele acestora față de banii publici, dar și schemele prin care resursele publice ajung la partidele aflate la guvernare. Ca și în cazul consilierilor din alte raioane, despre care am scris în achetele anterioare, firmele unor consilieri raionali din Soroca, Telenești, Ungheni, Strășeni și Ștefan-Vodă și ale familiior acestora sunt preferatele autorităților locale. Consiliile raionale de multe ori organizează tendere „cu noroc” pentru membrii săi. În unele cazuri, culoarea de partid pare să fie decisivă la atribuirea câștigătorilor tenderelor publice,
CONSILIERII-PATRONI „abonați” la banii publici (II)

Consilierii raionali care au și afaceri private se pare că „s-au abonat” la haznaua statului. Companiile în care ei au interese câștigă contracte pe bandă rulantă de sute de mii și chiar milioane de lei din contracte cu structuri subordonate instituțiilor în care activează. În mai multe cazuri, contractele sunt atribuite fără asigurarea principiilor de transparență și concurență în achizițiile publice, așa cum prevede legea. În același timp reprezentanții companiilor câștigătoare de licitații varsă donații către partidele din care fac parte liderii acestora sau șefii instituțiilor publice care au oferit resursele financiare. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat afacerile a peste
Autoritățile raionului Rezina au ”tocat” 1,5 milioane de lei pentru un drum, râmas impracticabil și după reconstrucție

Autorităţile din raionul Rezina „au tocat” 1,5 milioane de lei pentru reparaţia unei porţiuni de drum Rezina – Saharna Nouă – Cinişeuţi – Gordineşti, care nu ţine de responsabilitatea lor. La un an de la finalizarea lucrărilor, drumul riscă să devină impracticabil, din cauza unor erori grave de tehnologie. În anul 2017, conducerea raionului Rezina a demarat reparaţia unui tronson din drumul regional L161 Rezina – Saharna Nouă – Cinişeuţi – Gordineşti, alocând în acest scop peste 1,5 mln lei din bugetul raional. Autorităţile din Rezina şi-au asumat aceste cheltuieli deşi, de fapt, drumul aparţine Î.S. „Administraţia de Stat a
„Abonați” la banii publici (I)

Zeci de consilieri raionali desfășoară, pe lângă munca în favoarea statului, și afaceri private. O radiografie a afacerilor derulate de companiile aleșilor locali scoate în vileag că odată cu preluarea mandatului de ales al poporului încep să prospere și businessurile acestora. Companiile consilierilor raionali par să fie abonate la haznaua statului. Unele câștigă contracte pe bandă rulantă de sute de mii și chiar milioane de lei din contracte cu structuri subordonate instituțiilor în care activează consilierii. În mai multe cazuri, contractele sunt atribuite fără asigurarea principiilor de transparență și concurență în achizițiile publice, așa cum prevede legea. În altele,
Cum și de ce ajung în spitale medicamente și utilaje de calitate dubioasă

Instrumente chirurgicale ruginite, tifon sintetic pentru sălile de operaţie sau medicamente cu eficiență redusă. Toate acestea se regăsesc în spitalele din Republica Moldova. Instituțiile medicale procură de nevoie utilajul ruginit, tifonul sintetic sau medicamente neeficiente, pentru că, în cadrul licitațiilor publice sunt obligate de lege să accepte ofertele care propun cel mai mic preț. În timp ce responsabilii din domeniul sănătății se laudă cu economii, medicii bat alarma şi spun că sunt prea multe medicamente care nu-i ajută pacientului să învingă boala. Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” a depus pe parcursul anului trecut peste 30 de contestații la Centrul Achiziti Publice Centralizate în sanatate (CAPCS), fiind nemulțumit de
De ce întârzie darea în exploatare a şcolilor renovate în proiectul Băncii Mondiale

Câteva zeci de şcoli de circumscripţie, în care învaţă elevi din mai multe localităţi, ar fi trebuit să fie renovate ca la carte în perioada 2013-2018, cu ajutorul unui credit de circa 40 de milioane de dolari de la Banca Mondială. La distanța de cinci ani, doar câteva instituţii au trecut prin reparaţii, iar contractele de achiziții au fost extinse de nenumărate ori, darea în exploatare fiind tărăgănată, fără ca cineva să fie penalizat. Creditul Băncii Mondiale era condiţionat de 16 indicatori de reformă a învățământului. Autoritățile noastre s-au angajat, între altele, să renoveze circa 90 de școli de circumscripție. Iniţial
Licitație deturnată: Cum a fost distrus un monument de arhitectură pentru reparația căruia s-au alocat milioane

O clădire din inima Capitalei, parte a patrimoniului arhitectural, a fost avariata, după ce o companie a început restaurarea acesteia în baza unei licitaţii în valoare de peste patru milioane de lei. Edificiul a fost inundat de mai multe ori din cauza că acoperişul a fost demontat, iar construcţia a stagnat luni în şir. Acum tavanul stă să cadă, iar pereţii sunt acoperiţi de igrasie. Agentul economic și responsabilii de la Primărie se acuză reciproc. În urma scandalului, Alexandru Panfilii, şeful Direcției Construcții Capitale a Primăriei Chișinău, a fost nevoit să renunțe la funcţie. Edificiul cu două nivele de pe strada Cojocarilor nr.9 din centrul istoric al Chișinăului datează
Stăpânii luminilor

Toplider SRL, firma controlată de fostul director al Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO), Vitalie Zaharia, a câștigat, din 2012 până în prezent, 90 de contracte cu statul, în mărime de circa 42,5 de milioane de lei. Fostul funcționar de stat a ascuns în declarația de avere veniturile companiei înregistrată pe numele nevestei sale, Iuliania Zaharia. Licitații cu leduri de câteva ori mai scumpe decât în magazine. Guvernul Republicii Moldova a alocat, începând din 2011, între 10 și 15 milioane de lei pentru un program de activităţi menite să reintegreze localitățile de pe cele două maluri ale
CSM: Achiziţii fragmentate şi licitaţii cu un singur participant

Aproape 39 de milioane de lei – atât a cheltuit în ultimii cinci ani Consiliul Superior al Magistraturii pentru „asigurarea condițiilor de muncă" ale angajaţilor, adică pentru sediu, reparaţii, mobilier şi alte bunuri. Toate achiziţiile mari s-au făcut dintr-o singură sursă, în licitaţii cu un singur participant. Totodată, peste 3 milioane de lei au fost fragmentate în mai multe contracte de mică valoare, prin care s-au procurat covoare, aranjamente florale şi alte bunuri. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 12 membri, dintre care doar șase se află permanent în incinta acestuia. Trei membri – procurorul general, ministrul Justiției și președintele
Monopolul pentru protecția antigrindină, trecut dintr-un buzunar în altul

Achiziționarea rachetelor antigrindină s-a aflat, ani la rândul, sub monopolul unei companii cu capital de stat, Societatea pe Acțiuni Moldantigrad. De câțiva ani, Serviciul antigrindină cumpăra rachetele în mod independent, de la firme din Rusia și Bulgaria. Majoritatea achizițiilor, care se cifrează la sume de milioane de lei, se fac însă dintr-o singură sursă. Responsabilii de la antigrindină afirmă că nu au de ales, întrucât lansatoarele de rachete au fost construite încă în perioada sovietică și nu pot fi utilizate pentru dispozitive de alte tipuri. Investițiile în lansatoare ar putea diversifica piața de rachete antigrindină la care apelează Serviciul, autoritățile
Milioane din Fondul ecologic pentru proiecte de apeduct care zac pe linie moartă

Zeci de primării din țară au rămas numai cu visul la sisteme moderne de canalizare și aprovizionare cu apă, după ce au câștigat proiecte din Fondul Ecologic Național (FEN). Pentru că finanțarea se face cu țârâita, investindu-se în paralel în sute de proiecte de acest fel, unele localități așteaptă ani în șir să fie conectate la rețele. Astfel, în timp ce statul alocă anual sume de ordinul milioanelor, majoritatea oamenilor din țara noastră încă nu au acces la apă potabilă de calitate și la sisteme de canalizare. Canalizare nefuncțională și zeci de mii de lei aruncate pentru evacuarea apelor menajere Semnul
Licitații cu șiretlic

Doar pe parcursul anului 2017, instituțiile de stat din Republica Moldova au cheltuit peste 74,8 milioane de lei pentru majorări neplanificate a prețului achizițiilor publice făcute. Pentru aceasta, au fost semnate circa 700 de acorduri adiționale de majorare a contractelor de achiziții. În 2015 și 2016, scumpirile aprobate prin acorduri adiționale s-au ridicat până la 222,2 mln. lei și, respectiv, 310,3 mln. lei. Potrivit experților, există mai multe motive pentru care autoritățile publice acceptă acest lucru. Uneori aceste majorări sunt justificate, în alte cazuri - sunt făcute din interes sau din ne-dorința autorității contractante de a iniția un nou
Casa judecătorilor, construită pe un teren acordat fără licitație, în baza unui demers neargumentat

Ca să obțină terenul din sectorul Botanica al capitalei, unde astăzi stă blocul cu apartamente cumpărate la preț redus de angajații Judecătoriei Râșcani și cei ai Curții Constituționale, magistratul Oleg Melniciuc a depus, în anul 2014, un demers la Primăria Chișinău în care a scris că „situația privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților instanței” este „critică”. Această afirmație nu a fost probată cu nici un act. În realitate, fiecare al doilea judecător și angajat al instanței, care a primit ulterior apartament, avea casă spațioasă la sol sau locuință la bloc. În mod ciudat, Consiliul Municipal Chișinău nu a solicitat documente suplimentare care ar
Cum a fost compromis proiectul de schimbare a ferestrelor la blocurile din Chișinău

La începutul lunii august 2013, primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, anunța despre demararea unui proiect de eficiență energetică prin care ferestrele și ușile vechi din scările blocurilor de locuințe din oraș urmau să fie înlocuite cu altele de termopan. Banii necesari, circa cinci milioane de euro, urmau să fie luați în credit de la parteneri externi, o parte din sumă fiind grant nerambursabil, fără ca locatarii blocurilor de locuințe să contribuie financiar, potrivit autorităților. „Vrem ca cetăţenii să se bucure de un trai confortabil şi civilizat, într-un bloc izolat termic, cu uşă decentă la intrare în scară”, susținea atunci edilul Chirtoacă. La patru ani
Calea Ferată din Moldova, achiziţii la suprapreț şi contracte cu firme afiliate PD

Înglodată în datorii de peste jumătate de miliard de lei, Calea Ferată din Moldova a avut în ultimii ani cheltuieli enorme, pe alocuri nejustificate. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat sute de contracte de vânzare-cumpărare, de asigurări sau de contractare a creditelor bancare semnate de şefii întreprinderii în anii 2014-2015, perioadă în care au fost acumulate restanțe mari la plata salariilor. Multe dintre achiziţii au fost făcute fie la suprapreţ, fie de la companii afiliate unor politicieni, printre care şi cei din PD. Foşti şi actuali conducători ai CFM susţin însă că toate licitaţiile au fost transparente, fiind alese
Camerele de audiere a copiilor - între eficiență și risipă de bani

Mai multe camere de audiere a copiilor, reparate și amenajate pe banii donatorilor străini, nu au fost utilizate niciodată în ultimii doi ani. Pentru că nu și-au coordonat eforturile, autoritățile au irosit banii și au dotat câteva zeci de camere de acest fel, cele mai multe din care nu corespund standardelor. În timp ce în unele raioane au fost deschise și câte trei camere pentru copii, în altele nu există niciuna. Totodată, autoritățile au ratat o investiție de o sută de mii de euro din partea partenerilor norvegieni pentru deschiderea la Chișinău a unui centru pentru audierea minorilor. Din anul 2012 audierea
Cum a făcut Universitatea de Medicină şi Farmacie afacere cu firma unui deputat liberal

De când liberalul Iurie Dîrda şi-a început activitatea politică, una dintre companiile sale, Dansicons SRL, a ridicat câteva complexe rezidenţiale în cadrul unor proiecte investiţionale realizate în parteneriat cu statul. Printre cele mai mari afaceri a fost cea cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) „Nicolae Testemiţanu”. În baza unui contract cu instituția, Dansicons SRL a construit, pe un teren al statului, 34 de blocuri de locuinţe, o treime dintre apartamente fiind vândute la preţ preferenţial angajaţilor din domeniul Sănătăţii. În schimb, compania s-a angajat să proiecteze, să construiască sau să repare din bani proprii clădiri ce aveau să fie folosite de studenţi şi profesori, aşa cum arăta şi o hotărâre
Companiile cu „nouă vieți” din scandalul licitațiilor trucate în Educație

Cu administratori cercetați penal și aflați în arest la domiciliu, unele dintre companiile implicate în scandalul licitațiilor trucate privind aprovizionarea grădinițelor cu produse alimentare continuă să câștige tendere. Doar una dintre cele nouă firme ajunse în vizorul procurorilor a fost inclusă în lista de interdicție a Agenției Achiziții Publice (AAP). În privința celorlalte, solicitările fie au fost respinse de AAP pentru nerespectarea rigorilor, fie nu au fost depuse. În lipsa unui temei juridic, autoritățile contractante spun că nu au de ales și încheie contracte de achiziții cu firmele bănuite că ar fi livrat produse necalitative grădinițelor din Capitală. Sute de contracte pentru o
Gestionarea deșeurilor în municipiul Chișinău: dosare penale și proiecte compromise de interese

Mai multe proiecte de salubrizare și gestionare a deșeurilor în municipiul Chișinău, finanțate din Fondul Ecologic Național, au fost compromise din cauza iresponsabilității unor funcționari sau a unor interese ascunse. Chiar dacă au beneficiat de finanțări de milioane, unele localități continuă să depoziteze gunoiul la nimereală, iar utilajele procurate pe bani grei se prăfuiesc la depozite. În altele, gestionarea proastă a fondurilor a ajuns în vizorul oamenilor legii. Orașul Sângera, localitate aflată la câțiva kilometri de Chișinău, nu și-a rezolvat problema legată de deșeurile menajere, deși a beneficiat încă acum trei ani de un grant în valoare de 2,7 milioane de lei
Reparația drumurilor la Orhei: proceduri netransparente și lucrări rămase „în aer”

După ce Ilan Șor a ajuns în fotoliul de primar al orașului Orhei, la 1 iulie 2015, câteva zeci de porțiuni de drum au fost reabilitate în localitate. Lucrările au fost executate de un singur agent economic, plătit de asociația obștească „Pentru Orhei”, afiliată omului de afaceri, care a cheltuit peste 14 milioane de lei în acest scop. Pe lângă contractele de milioane pentru străzi, partenerul de încredere al administrației Șor s-a ales și cu un teren de aproape trei hectare, după un concurs cu mai multe semne de întrebare, pe care promite să amenajeze o uzină de asfalt. Pe
Milioane, investite în judecătorii care se închid

Zeci de milioane de lei au fost investite în sediile unor judecătorii care vor fi închise în următorii ani în baza procesului de reformă inițiat de autorități. Datele de pe site-ul Agenției de Achiziții Publice arată că suma contractelor încheiate pentru renovări se ridică la peste 55 de milioane de lei, numai în ultimii ani. La rândul său, Ministerul Justiției afirmă că în realitate suma ar fi mai mică, deoarece nu toate lucrările au fost finalizate. Legea cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești prevede comasarea mai multor instanțe judecătorești raionale sau de sector în instanțe regionale, începând cu 1
Gospodar cu pădure pe banii statului

A obținut un grant de la Fondul Ecologic, dar în loc să sădească salcâmi ca să oprească degradarea solului a plantat floarea-soarelui. Este cazul unei gospodării țărănești din satul Hirova, raionul Călărași, care, în 2012, a luat de la stat jumătate de milion de lei. Banii au ajuns în contul proprietarului contrar unei prevederi legale potrivit căreia gospodăriile țărănești nu sunt eligibile pentru finanțarea din Fondul Ecologic. În final, la solicitarea Ministerului Mediului, procuratura a deschis dosar penal pentru fals în declarații și dobândirea prin înșelăciune a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari. Directorul gospodăriei țărănești respinge acuzațiile și crede
Produse alimentare alterate, cu eticheta „bio”, la grădinițele din Chișinău: firme, scheme și licitații cu interese

Câteva fragmente din niște discuții telefonice purtate de angajați ai unor grădinițe, funcționari ai direcțiilor de Educație, Tineret și Sport din Chișinău și câțiva oameni de afaceri au îngrozit opinia publică. Din convorbirile interceptate de instituțiile de drept reiese că micuților de la grădiniță le erau livrate produse alimentare alterate sau de calitate îndoielnică. Numele persoanelor implicate sunt ținute în taină de anchetatori care pretind că se tem pentru siguranța familiilor celor care aduceau pe mesele copiilor pește infectat și carne alterată. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit însă să îi identifice pe câțiva dintre businessmanii care apar în interceptări
Auto-motocros de milioane început la Orhei, dar pentru care nu sunt bani

Autoritățile din Orhei au anunțat, în urmă cu doi ani, construcția unui complex european de auto-motocros, fără să aibă bani suficienți. Aproape două milioane de lei au fost îngropate din start în proiectarea complexului: 1,2 milioane de lei din bugetul național și peste 600.000 din cel raional, după care proiectul s-a împotmolit, pentru că nu s-au dat bani și pentru construcție. Curtea de Conturi a constatat că proiectarea s-a făcut în lipsa unui studiu de fezabilitate, iar grupul pe achiziții a respins firma care a propus cel mai mic preț, fiind încălcat criteriul de selectare. Drept urmare, Centrul Național Anticorupție a deschis
Achiziţii fără licitaţie pentru școlile din Criuleni

Școlile din Criuleni vor trebui să instaleze în următoarele luni așa-numite cataloage electronice, care conțin informații on-line despre toate notele și absențele elevilor. Sistemele vor fi montate în lipsa unei licitații, după ce autoritățile locale au decis să împartă suma alocată pentru acest proiect în sume mai mici, astfel ca achiziția să se facă de fiecare instituție în parte. Inițiativa a fost aprobată după ce o firmă a venit cu o ofertă de a instala softul în toate școlile. Deși legea interzice fragmentarea achizițiilor pentru evitarea unui concurs public, autoritățile din raion spun că nu au încălcat nicio prevedere legală. În octombrie 2016 consiliul raional Criuleni a decis
Lipsă de transparență și clientelism. Cum autoritățile locale își lustruiesc imaginea în presă pe banii noștri

După intrarea în vigoare a Legii privind deetatizarea presei, mai multe consilii raionale au renunțat la publicațiile pe care le-au fondat anterior. Majoritatea au continuat, însă, să sprijine alte ziare, create în locul celor închise, totul pentru a-și promova imaginea în fața cetățenilor. Banii ajung în conturile ziarelor și posturilor locale de televiziune, în unele cazuri fără a fi organizate licitații deschise, la care să poată participa toate instituțiile de presă din regiune. În același timp, unele raioane „au uitat” să facă reforma cerută de lege și continuă să își păstreze statutul de fondator de ziare. Sute de mii de
Reparația drumurilor din Orhei și interesele de partid

Peste 80 la sută din banii repartizați în 2016 pentru reparația drumurilor din raionul Orhei au ajuns în primăriile conduse de edili democrați. De altfel, unele dintre firmele care au făcut lucrările au tangențe cu exponenți ai Partidului Democrat. Deși autoritățile locale au cheltuit milioane de lei pentru reparația drumurilor, oamenii se plâng că multe dintre renovări au fost făcute de mântuială și că gropile nu au dispărut. Unii experți susțin că la mijloc este o schemă clasică de spălare de bani, fiind vorba despre un amestec de clientelism politic, fraudarea achizițiilor și, probabil, finanțarea campaniei electorale. Potrivit informației de pe
Cum se usucă bugetul public de la „înverzirea plaiului”

Arbori cumpărați cu bani grei care se usucă sau sunt furați înainte să ajungă să dea umbră. Este situația mai multor proiecte de înverzire finanțate din bani publici, pentru care autoritățile cheltuie milioane de lei anual. Pentru că unii agenți economici furnizează material săditor de calitate îndoielnică sau pentru că nimeni nu se preocupă să îngrijească arborii plantați, în unele cazuri doar unul din zece copaci ajunge să se prindă. Una din sursele de bază pentru susținerea proiectelor de înverzire – Fondul Ecologic Național (FEN) a finanțat în ultimii cinci ani aproape 200 de proiecte de înverzire pentru care au
Achiziții secrete la SIS: restaurante și vinării selecte pentru delegațiile din străinătate

În ultimii doi ani, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a cheltuit câteva milioane de lei pentru diferite servicii și bunuri. Aproape jumătate dintre contracte au fost negociate direct cu întreprinderile, fără să fie organizate proceduri de achiziții publice. O bună parte au vizat deservirea delegațiilor oficiale din străinătate. De exemplu, în 2015 și 2016 SIS a cheltuit pentru 14 localuri - restaurante și cele mai mari vinării din țară - circa 600.000 de lei. Reprezentanții instituției susțin că nu au desfășurat licitații publice pentru a nu divulga informațiile „privind intențiile şi mecanismul de cooperare al SIS cu partenerii externi”. Din acelaşi motiv, conducerea SIS
Buletine de vot, tipărite în afara unui concurs de achiziții publice. Cine profită de pe urma acestei excepții?

Peste 3,1 milioane de buletine de vot vor fi pregătite pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Tipărirea acestora va costa bugetul public peste 700.000 de lei și, de rând cu alte materiale electorale, se va face în afara unei proceduri de achiziții publice. Mai mulți experți susțin că în lipsa unui concurs public pot apărea abuzuri și ilegalități. La rândul său, Comisia Electorală Centrală (CEC) dă asigurări că tipărirea materialelor electorale se desfășoară în mod transparent și strict conform legii. Legea privind achizițiile publice, intrată în vigoare la 1 mai 2016 nu poate fi aplicată într-o serie de cazuri, stabilite
DOC// Parcurile din Bălți, ciopârțite de patronii de localuri, pe bani de nimic

O bună parte din parcurile municipiului Bălți au ajuns, fără licitații publice, în proprietatea unor patroni de cafenele, baruri și restaurante. Inițial, aceștia au pus stăpânire pe chioșcurile din zonă, pe care le-au luat în arendă, iar apoi autoritățile au fost generoase și le-au mai dat câte o bucată de parc… de pomană. Astfel, micile gherete, unde cândva se vindea apă și înghețată, s-au transformat în săli unde se joacă nunți și cumetrii, se consumă alcool și se fumează. Din toată „afacerea” primăria se alege cu doar câteva mii de lei pe lună, pentru arendă. Parcul pentru copii, sufocat de construcții Patru
Achiziții „bolnave” în Sănătate

Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (AMDM) anunță o licitație publică pentru procurarea medicamentelor necesare spitalelor în 2017, fiind planificate cheltuieli de circa 500 de milioane de lei. Centrul de Investigații Jurnalistice arată în cadrul unei anchete că, în anii precedenți, banii publici destinați pentru achizițiile în Sănătate - circa 800 de milioane de lei - au ajuns în mare parte pe conturile a șapte companii. Patru dintre acestea au fost incluse în 2015 în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice după ce instituțiile medicale din Republica Moldova s-au pomenit într-o criză de medicamente provocată, potrivit autorităților, de boicotul acestor firme care au întârziat să livreze preparatele.
Modernizare cu dosar penal la USM. Licitație fraudată sau tentativă de răfuială politică?

Acum câțiva ani, Universitatea de Stat din Moldova (USM) și compania de construcții Lagmar-Impex SRL au demarat o amplă investiție pentru dezvoltarea infrastructurii instituției de învățământ care ar urma să se încheie în 2018. Potrivit proiectului, firma s-a angajat să renoveze mai multe cămine studențești precum și un bloc de studii. În schimb, USM a cedat două terenuri în inima Capitalei. Aici, compania a ridicat un imens ansamblu rezidențial unde vinde apartamente, prețul cărora pornește de la 444 de euro pentru metru pătrat. Acum un an, „afacerea” a ajuns în vizorul procurorilor și ofițerilor Anticorupție. Oamenii legii bănuiesc că licitația publică a proiectului investiţional ar fi
Bani publici pentru veselă de cristal, cremă de încălțăminte și tractor de tuns... troscot

Milioane de lei se risipesc în fiecare an pentru achiziții care nu își au rostul, mai ales într-o perioadă de criză. Contracte pentru sădirea florilor în perioada de iarnă, procurarea veselei de cristal sau utilaje noi care zac la depozit pentru că nu pot fi folosite - sunt doar câteva exemple că unele autorități cheltuie aiurea și puținii bani de care dispun. Potrivit Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Reponsabilă, achizițiile inutile se ascund, de cele mai multe ori, în contractele de mică valoare, care sunt cel mai greu de monitorizat. Gazon cu iarbă uscată Anul trecut, primăria din satul Mereni, Anenii Noi, a cumpărat la licitație
Licitații interminabile, care îngroapă din fașă un proiect de opt milioane

Locuitorii din două sate din raionul Strășeni riscă să piardă un proiect de opt milioane de lei, bani cu care urma să fie construit un apeduct. Licitația pentru selectarea firmei, care va face lucrările, a fost organizată deja de patru ori, fiind contestată de fiecare dată de mai mulți agenți economici. Aceștia nu sunt de acord că au fost descalificați pentru că au prețuri mai mici decât valoarea proiectului. La rândul lor, membrii grupului de achiziții spun că legea nu le permite participanților la licitație să scadă radical sumele indicate de proiectanți. Procesul ar putea fi tărăgănat și mai
Bani în vânt pentru o tabără de odihnă la Orhei

Un proiect de renovare a rețelelor de canalizare și apeduct de la o tabără de copii din raionul Orhei stagnează de mai bine de doi ani. Deși autoritățile au investit până acum două milioane de lei, copiii care se odihnesc aici nu se pot bucura de condiții mai bune. Lucrările trebuiau terminate încă acum doi ani Proiectul de reabilitare a rețelelor de apeduct/canalizare și edificare a unei stații de epurare la tabăra de odihnă Miorița din preajma satului Ivancea a demarat încă din anul 2014. Instituția, unde se odihnesc anual sute de copii din Orhei și alte raioane ale republicii, avea nevoie
Școli cu datorii de milioane în prag de an școlar

În prag de an școlar, majoritatea școlilor din Criuleni s-au pomenit cu datorii de sute de mii de lei, iar unele chiar de milioane, și cu riscul de a ajunge în instanța de judecată. Restanțele au apărut după ce, în urmă cu trei ani, autoritățile din raion au aprobat un proiect, prin care instituțiile de învățământ s-au obligat să schimbe toate ușile și ferestrele. Lucrările au fost făcute în avans, iar datoria urma să fie achitată timp de trei ani. La expirarea termenului, firma pretinde banii pe care i-a investit, în timp ce directorii spun că nu au de unde plăti. Geam
Drum din bani publici până la firma ministrului Iurie Chirinciuc

La doar câteva luni de la învestirea lui Iurie Chirinciuc în funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, de la șoseaua Sculeni-Ungheni până la sediul întreprinderii care îi aparține, SRL Lefcons-agro, a fost asfaltat un drum care a costat bugetul de stat 8,5 milioane de lei. Lucrările au fost executate de către întreprinderea Rutador, al cărei nume a figurat anterior în câteva anchete jurnalistice, dar şi într-un raport al Curţii de Conturi. Autoritățile au selectat firma fără licitație. Șefii Administraţiei de Stat a Drumurilor explică, între altele, lipsa unui concurs prin faptul că decizia a fost luată în perioada când a fost suspendată procedura achizițiilor publice. Experții califică
Partenerul lui Ghimpu, contracte de zeci de milioane cu întreprinderi subordonate PL-ului

În ultimii trei ani și jumătate, Get Premium SRL, firmă fondată de Veaceslav Ceban, partenerul de afaceri al președintelui Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a obținut contracte în valoare de zeci de milioane de lei cu instituții subordonate partidului pe care acesta îl conduce. SRL-ul are adresa juridică într-un fost sediu al PL, oficiu care aparține astăzi firmei comune a acestora, Eurosim, în care Ghimpu deține 34% din capitalul social. Doar în 2015, Calea Ferată din Moldova, întreprindere condusă de liberalul Iurie Topală, a achiziționat produse petroliere în valoare de 60 milioane de lei de la acest agent economic. Alte patru
Licitații „sub umbrelă”

O companie de construcții, care îl are în calitate de cofondator pe specialistul principal al Agenției Achiziții Publice (AAP) din Anenii Noi, câștigă licitații „pe bandă rulantă” în raion. În doar doi ani de zile, din 2014 și până în prezent, firma Softconstruct, a cărei fondator este Iacob Plămădeală, specialist principal al AAP în raionul Anenii Noi, a semnat 16 contracte de achiziții în valoare de peste trei milioane de lei. Autoritățile locale spun că nu ar fi știut despre legătura dintre funcționar și firmă. Prima licitație, fără concurență Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, Softconstruct îi are în calitate de
Consilierul-moșier de la Colonița și scandalul cu terenurile satului

Mandatul de ales local l-a făcut moșier pe un consilier de la Colonița. Igor Luchian s-a pricopsit recent cu trei terenuri agricole vândute printr-o decizie a consiliului pe care a votat-o și el. În plus, acesta făcea parte, la acel moment, din comisia pentru licitații publice. Consilierii din opoziție cer ca terenurile să fie întoarse satului, acuzându-l pe Luchian de conflict de interese. Totodată, primăria este învinuită că ar „vinde” terenurile prin înțelegeri celor care profită de modificările în lege, prin care destinația terenurilor agricole poate fi schimbată cu votul consiliului local și nu al guvernului, cum a fost până nu demult. Imediat
Zeci de milioane pentru Parlament, pe timp de criză

Autoritățile nu renunță nici pe timp de criză la cheltuielile legate de asigurarea confortului deputaților. Astfel, în bugetul de stat pentru anul curent au fost prevăzute 83 de milioane de lei pentru reparația clădirii Parlamentului. Numai pentru montarea sistemelor de ventilare și antiincendiare în trei blocuri ale Legislativului se vor cheltui aproape 64 de milioane de lei. Asta în condițiile în care Ministerul Finanțelor a împrumutat deja, în acest an, circa șapte miliarde de lei de la băncile comerciale din R. Moldova pentru a putea plăti pensiile și salariile bugetarilor. Bugetul de stat pentru anul 2016, votat în lectură finală
Cum a fost „curățat” statul de 30 de milioane de lei

Tone de utilaje, pentru care statul a plătit peste 10 milioane de lei, zac de ani buni în depozitul unui agent economic. Tehnica a fost procurată pentru o stație de epurare, pe care autoritățile din Criuleni încearcă să o construiască de aproape un deceniu. Soarta investiției rămâne incertă în condițiile în care utilajul se învechește, iar o parte din rețelele inginerești instalate au fost deteriorate. Între timp, Consiliul raional plătește anual zeci de mii de lei pentru depozitarea utilajului care nu se știe dacă va fi folosit vreodată. Lucrări făcute pe jumătate Stația de epurare urma să fie construită la Onițcani
Contracte cu statul pe timp de criză pentru firme afiliate deputaților și miniștrilor

Firme afiliate deputaților și miniștrilor au obținut peste 150 de contracte cu statul, în valoare de peste 35 de milioane de lei, doar în ultimul an și jumătate, perioadă în care achizițiile publice au trecut printr-o criză, din lipsa banilor sau din cauza modificării legislației, fapte ce au sistat organizarea licitațiilor. În iulie 2015, printr-un comunicat de presă, Agenția Achiziții Publice (AAP) anunța, „în contextul evoluțiilor macroeconomice nefavorabile și insuficienței surselor interne și externe de finanțare a deficitului bugetar aprobat pe anul 2015”, sistarea licitațiilor publice, fiind permise doar achizițiile „cele mai necesare, care asigură funcționalitatea instituțiilor bugetare”. Această stare
Achiziții ca-n „Codru” la Parlament

Când e vorba despre confort, instituțiile de stat nu se lasă în seama licitațiilor publice. În R. Moldova, serviciile de cazare la hoteluri, dineurile la restaurante și alte servicii de deservire a delegaților oficiale, dar și biletele pentru călătoriile cu avionul ale oficialilor de la Guvern, Parlament și Președinție sunt procurate, de cele mai multe ori, după placul conducerii instituțiilor, evitându-se procedurile tradiționale de achiziții publice. Hotelul preferat al Parlamentului Hotelul Codru Pe parcursul anului 2015 și în prima jumătate a anului 2016, Parlamentul a semnat cinci contracte cu hotelul „Codru Hospitality” pentru contractarea serviciilor de deservire a delegațiilor oficiale. În cele
Crenvurștii interziși ajung în continuare pe mesele copiilor în școli și grădinițe

Tone de crenvurști ajung și acum pe masa copiilor din școli și grădinițe, în ciuda nemulțumirii unor părinți, dar și a unui ordin al Ministerului Sănătății care interzice mezelurile prea grase încă din anul 2012. Recent ministerul a mai emis un ordin prin care vrea să scoată definitiv crenvurștii din școli și grădinițe, începând cu 1 iunie. Întrucât până atunci au rămas zile numărate, nu se știe dacă toate instituțiile preșcolare vor reuși să excludă crenvurștii din meniu. Autoritățile nu se grăbesc să rezilieze contractele cu furnizorii pentru că ordinul încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial. „Noi refuzăm
Podul de la Suruceni: aproape un milion de lei într-o investiție abandonată de cinci ani

Şantierul unui pod pietonal din satul Suruceni, raionul Ialoveni, în care s-au investit până acum circa un milion de lei, stă în paragină de mai bine de cinci ani. Autorităţile spun că le-ar mai trebui încă un milion de lei ca să finalizeze lucrările, în timp ce localnicii afirmă că satul nici nu avea nevoie de această construcție. Podul, care are o lungime de peste 100 de metri, pornește de la casa viceprimarului din Suruceni, Vasile Culai, un activist PLDM. Vasile Culai cere, iar Consiliul local îi dă ascultare Decizia Consiliului local de a construi un pod pietonal nu s-a bazat pe consultarea oamenilor
Incompetența în achizițiile publice ne costă milioane

Banii publici ajung să fie cheltuiți fără noimă pentru că persoanele responsabile de achiziții nu au pregătirea necesară. Greșelile responsabililor de achiziții publice ne costă milioane. Deoarece autoritățile nu au capacități să facă instruiri, specialiștii afirmă că învăță cum se face un tender de pe internet, dar și din propriile greșeli. Pentru mulți, elaborarea unui caiet de sarcini arată ca o formulă din fizica aplicată. Investigația a fost realizată ca urmare a unei sesizări pe Harta Corupției. Nu știe cum arată un caiet de sarcini O eroare de calcul făcută de administrația Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din or. Orhei a crescut suma contractului pentru reparația acoperișului unui bloc de
Autoritățile din Capitală, "eminente" la irosirea banilor pentru școli pustii

Cel puțin zece școli din municipiul Chișinău s-au închis în ultimii ani din cauza numărului mic de elevi. Autoritățile au renunțat la ele în intenția de a economisi. Realitatea arată însă că, în lipsa unei strategii clare, clădirile școlilor-fantomă continuă să înghită milioane de lei din bugetul municipal. Unii experți susțin că ar trebui făcută o estimare a numărului de elevi și școli, iar în baza acestor cifre să fie planificată utilizarea spațiilor goale: să le fie schimbată destinația sau să fie date în locațiune unor instituții de învățământ private, dar în baza unor licitații publice. Școala nr. 52 este pustie de mai mulți ani. Foto: CIJM De
Milioane aruncate pe foc: Cum s-au făcut afaceri pe bani publici în trei sate din Moldova

În anul 2014, primăriile din două sate din raionul Ocnița și altul din Găgăuzia au cumpărat utilaje pentru producerea de biomasă și plăci de trotuar, din banii inspectoratelor ecologice locale. Culmea este că, în final, tot utilajul a fost dat în conseciune unor firme, pe degeaba, pentru o perioadă de 30 sau 50 de ani. Drept urmare, primăriile celor trei localități nu au câștigat nimic din proiectele care au costat milioane de lei. Granturi de milioane pentru trei proiecte În urmă cu aproape doi ani, primăriile din satele Naslavcea și Unguri, raionul Ocnița, și localitatea Baurci din Găgăuzia, au primit din fondurile
Reparația drumurilor din Chișinău și interesele primarului Dorin Chirtoacă

Reabilitarea bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt și a străzilor Negruzzi şi Alecsandri din Capitală ne costă sume astronomice, iar firma care efectuează lucrările ar avea tangențe cu primarul Dorin Chirtoacă. Proiectul, care presupune reparația a circa şapte kilometri de drum, valorează 11,5 milioane de euro, bani împrumutați. Municipalitatea ar fi plătit cu un milion şi jumătate de euro mai puţin dacă licitaţia s-ar fi desfăşurat fără încălcări, fapt confirmat atât de Comisia Națională de Integritate, cât și de o comisie specială de anchetă din cadrul Consiliului Municipal Chişinău. Lucrările sunt efectuate de compania SC Delta ACM - 93 din România, selectată în urma
Milioane îngropate în școli care se închid

Școli modernizate și reparate capital pentru ca peste doi-trei ani să fie închise. Se întâmplă în multe raioane din țară unde autoritățile au neglijat tendințele demografice și au făcut investiții de milioane în școli fără viitor. Școala din Coada Iazului, Sângerei, a fost închisă acum doi ani. În această localitate, aproape rămasă fără locuitori, clădirea fostei școli este singura care iese în evidență printre casele sărăcăcioase. Edificiul impunător, cu ţiglă, termopane şi uşi noi, pare acum un monument al banilor aruncați în vânt. În anul 2008, prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova în această clădire au fost investiți peste 772.000
Lucrări de milioane, abandonate pe șantierul de la Președinție

7 aprilie 2009 a însemnat, deopotrivă, speranțe spulbrate și un buget sărăcit de nevoia de a repara clădirea Parlamentului și cea a Președinției, ambele distruse în timpul protestelor violente. Dacă între timp, edificiul Legislativului a fost renovat, vizavi, la Președinție, se întinde un șantier abandonat. Sub presiunea crizei, renovarea a fost oprită încă în 2011, până atunci fiind cheltuiți 106 milioane de lei, ceea ce a fost suficient pentru jumătate din lucrări. Autoritățile nu au oferit însă bani pentru conservarea clădirii, așa că nici ceea ce s-a făcut nu s-a păstrat ca nou. Pentru că între timp atât materialele
Reparație fără sfârșit timp de 15 ani la două grădinițe din raionul Criuleni

De mai bine de 15 ani în satul Cruglic, Criuleni, se reconstruiesc în paralel două grădinițe. Autoritățile nu știu când vor fi terminate lucrările și nici câți bani au fost investiți până acum în cele două construcții. Între timp, micuții din sat se înghesuie într-o clădire adaptată, de unde lipsesc condițiile elementare pentru instruire. Formal, la Cruglic există trei grădinițe. Dintre acestea doar una funcționează, în fosta casă a președintelui de colhoz. Alte două clădiri –fosta grădiniță a satului și o anexă a școlii, cu o capacitate de 75 de locuri fiecare, sunt în reparații de mai mulți ani, pentru
Firme şi afaceri secrete la Rezina

Trei firme, administrate de aceeași persoană, sunt preferatele autorităților din raionul Rezina în materie de achiziții publice. Fiecare al doilea contract încheiat în domeniul reparaţiilor şi construcţiilor, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2015, a fost atribuit uneia din cele trei firme unde în calitate de administrator sau fondator apare Liviu Jitari: Litarcom, AVI Borș și Capillati. Predilecţie care trezeşte bănuieli În baza a trei contracte cu SRL Litarcom aparatul preşedintelui raionului Rezina a alocat 2,46 milioane de lei pentru reparaţia încăperilor pe care le închiriază în clădirea Primăriei Rezina. Alți aproape 1,14 milioane de lei au fost alocați pentru înălţarea monumentului şi amenajarea scuarului din preajma pieţei
Licitații subterane (II)

Într-un sistem bântuit de corupţie şi „otkaturi”, în ultimii doi ani, doar un singur primar a fost reţinut în flagrant, ulterior fiind condamnat la închisoare cu suspendare, pe motiv că ar fi fraudat o licitaţie publică. Asta în pofida faptului că unele licitaţii par mai mult decât dubioase, iar mărturiile unor oameni de afaceri şi ale unor primari dezvăluie o lume în care jocurile de culise şi mita dictează reguli cărora nimeni nu se încumetă să se opună, pentru a nu fi exclus din afacere. Prima parte a investigației poate fi citită aici. Firma Litarcom SRL, cu care se luptă primarul de
Cum Primăria din Zîrnești „toacă” banii publici

Primăria Zîrnești din Cahul a compromis mai multe proiecte din bani publici cu bugete de milioane de lei. Peste un milion a plecat pe reparația drumurilor, dar în afară de gropi nu se vede nimic. Casa de Cultură a fost renovată, însă acoperișul curge ca înainte. La grădiniță, unde este mobilă veche, s-au pus peste tot camere de supraveghere video, cumpărate fără licitație. La construirea pieței agricole Primăria a angajat o rudă a primarului, iar la efectuarea unor lucrări publice s-au folosit scheme dubioase. Șirul neregulilor este completat de o decizie a Consiliului local prin care edilul a obținut
Licitații subterane (I)

Într-un sistem bântuit de corupţie şi „otkaturi”, în ultimii doi ani, doar un singur primar a fost prins în flagrant, iar ulterior condamnat la închisoare cu suspendare, fiind învinuit că a fraudat o licitaţie publică. Asta în pofida faptului că unele licitaţii par mai mult decât dubioase, iar mărturiile unor oameni de afaceri şi primari pe care le-am obţinut scot la iveală o lume în care jocurile de culise şi mita dictează regulile cărora nimeni nu se încumetă să se opună, pentru a nu fi exclus din afacere. În ultimii ani, multe dintre satele Moldovei au beneficiat de proiecte investiţionale
Cine driblează legea în dosarul Stadionului Republican

Stadionul Republican din centrul Capitalei, unde pe timpuri se jucau cele mai importante meciuri de fotbal din ţară, stă în paragină de aproape zece ani. În 2006, guvernarea comunistă şi-a propus să renoveze arena sportivă şi, în lipsa unui concurs, a desemnat compania Basconslux să se ocupe de demolare, această etapă fiind evaluată la opt milioane de lei. Firma, câştigătoare a multor licitaţii publice, nu a fost însă plătită, deşi a efectuat lucrările. În 2013, după o îndelungată corespondenţă cu autorităţile, Basconslux a acţionat statul în judecată şi a obţinut câştig de cauză, Ministerul Finananţelor fiind obligat să scoată
Fost primar din Peticeni, cu brutărie pe seama copiilor de grădiniţă

Un grup de locuitori din Peticeni, Călăraşi, se zbate, de mai bine de un deceniu, să întoarcă grădiniţei blocul alimentar, despre care spun că a fost înstrăinat în mod abuziv. Tranzacția s-a făcut cu permisiunea fostului primar, iar clădirea a ajuns în proprietatea soției acestuia. Cazul a fost semnalat de săteni pe Harta Corupţiei a portalului Anticoruptie.md. Blocul grădiniţei (stânga) şi fostul bloc alimentar, astăzi brutărie (dreapta) Foto: CIJM În ianuarie 2004, Consiliul local al satului Peticeni, Călăraşi (fostul judeţ Ungheni) emite o decizie de pe urma căreia blocul alimentar al grădiniţei din sat este scos din proprietatea statului şi vândut
Achiziție dubioasă: cum s-a ales orașul Cahul cu o mașină de deszăpezire defectă

Ninsoarea abundentă din ultimele săptămâni a scos la iveală o achiziție publică problematică făcută de Primăria orașului Cahul acum 4 ani. Atunci, primarul comunist Petru Burlacu a încheiat, în urma unui concurs public, un contract prin care Primăria a cumpărat un autocamion dotat cu utilaj de împrăștiere a materialului antiderapant de la SRL ”Driving”, care aparține fiicei liderului fracțiunii comuniștilor din Consiliul Orășenesc Cahul, Pavel Anton. Autospeciala, veche de 9 ani, s-a dovedit a fi o pacoste pe capul celor responsabili de salubrizare. Ea nu a funcționat cum se cuvine nici la achiziționare, și nici acum nu e în
Firmele deputatului Oleg Sârbu – favoritele unor instituții de stat

Două firme dintre cele nouă pe care le deține deputatul democrat Oleg Sârbu sunt furnizoare constante de produse alimentare și combustibil pentru trei internate psihoneurologice din nordul țării, toate fiind gestionate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. În anii 2013-2015 acest minister a fost condus de colega de partid a lui Oleg Sârbu, Valentina Buliga. Fostul ministru spune că nu a influențat licitațiile în niciun fel. Cert este că firmele respective, dar și o a treia, specializată în vânzarea carburanților, au făcut livrări de mărfuri și servicii de milioane de lei către instituțiile statului. Una dintre firme are terenul
Licitații pentru familia șefului de la Achiziții

Firma familiei șefului Agenției Achiziții Publice a câștigat, doar în ultimii doi ani, licitații gestionate de instituția de stat, în valoare de aproape 35 de milioane de lei. Cele mai bănoase tendere adjudecate de această firmă au fost contestate de către concurenți, însă, în majoritatea cazurilor, reprezentanții Agenției au respins pretențiile agenților economici. Și partenerii de afaceri ai familiei șefului de la Achiziții au avut succes la licitații în ultimii ani, obținând contracte de zeci de milioane de lei. Clădirea în care își are sediul Agenția de Achiziții Publice. Foto: CIJM Viorel Moșneaga a venit la Agenția de Achiziții Publice (AAP) pe
Proiect compromis de interese la gunoiștea de la Bubuieci

O sumă de 4 milioane de lei, alocată acum 3 ani din Fondul Ecologic Național (FEN) Primăriei Bubuieci pentru procurarea a două stații mobile de procesare a deșeurilor din construcții, a devenit motiv de investigație pentru procurori. Procuratura Generală (PG) a deschis un dosar penal pentru delapidarea averii străine, conform art. 191 din Codul Penal, iar urmărirea penală este acum în desfășurare. Despre asta PG ne-a informat printr-un răspuns la o solicitare de informații. Ce-i drept, nu se știe cine anume este urmărit penal - foștii membri ai Consiliului de Administrare al FEN, care au dat banii, sau factorii
Milioanele Primăriei, "îngropate" în 41 de curţi din Chișinău

Amenajarea mai multor curți din Chișinău și crearea câtorva mii de locuri de parcare, cu care se laudă Dorin Chirtoacă în bilanțul pentru anul 2015, a costat 53,3 milioane de lei, sumă considerată nejustificat de mare de către experți. În plus, contractul de achiziții a acestor lucrări ar fi fost încheiat cu unele încălcări de procedură. Contractul între Primărie și firma care a executat lucrările, Lucet-comerț, lasă multe semne de întrebare. Documentul nu prevede numărul exact de curți și parcări care urmau să fie amenajate și nu indică adresele la care urmau să se facă lucrările. Chiar dacă nu și-a îndeplinit în întregime obligațiunile
Şcolile din Taraclia, obligate să aloce un milion de lei pentru utilaje de care nu au nevoie

Consiliul raional Taraclia a alocat aproape un milion de lei pentru niște utilaje inutile - generatoare de căldură pentru sălile de sport a gimnaziilor și liceelor din raion. În timp ce managerii școlari spun că banii trebuiau cheltuiți pe lucrări de care este mai mare nevoie, consilierii afirmă că s-au gândit la sănătatea elevilor. "Afacerea" a fost încheiată în lipsa unor achiziții publice, fiind promovată de fostul președinte al raionului și votată în unanimitate de consilierii raionali. Banii pentru sursele de căldură au fost luați din așa-numita componentă raională pentru Educație, un fond comun al școlilor pentru formarea căruia fiecare instituție alocă până la 5%
Vladimir Molojen, achitat după ce a îmbogățit firma familiei sale pe vremea când deținea funcții publice

Vladimir Molojen (69 de ani), fost ministru al Dezvoltării Informaționale, care acum șapte ani a încheiat contracte publice de peste două milioane de lei cu firma familiei sale a fost achitat miercuri, 9 decembrie, de către Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei, chiar dacă procurorul Anticorupție a cerut condamnarea la șase ani de închisoare. Hotărârea a fost pronunțată de președintele instanței, Dorin Dolghier. Urmărirea penală a durat un an și jumătate, apoi, de patru ani, cauza s-a aflat în instanța de fond. De atunci, procurorul de caz, Mihail Ivanov, a atenționat de mai multe ori că examinarea este tergiversată intenționat. A îmbogățit firma familiei cu
RISE Moldova: Cine este afaceristului V.I.P. din „Dosarul licitațiilor trucate”

Omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) în „dosarul licitațiilor trucate”, a câștigat, prin intermediul companiilor sale, peste 700 de contracte de achiziții, livrând echipamente medicale și consumabile instituțiilor publice în sumă de peste 200 de milioane de lei. Au jucat cum a cântat Ceaicovschi 15 funcționari, inclusiv fostul ministrul al Sănătății, Andrei Usatîi, și omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, au fost escortați la CNA, pe 8 aprilie, fiind reținuți pentru 72 de ore în cadrul unui dosar de corupție. Șase dintre ei au ajuns în arest. Aceștia sunt bănuiți că ar fi aranjat un șir de licitații
Achiziţii în stil moldovenesc la Rezina

Toamna trecută producătorii agricoli din R.Moldova s-au pomenit într-o situaţie destul de complicată, impusă pe de o parte de blocarea exporturilor tradiţionale de fructe, legume, carne şi alte produse către piaţa din Federaţia Rusă, iar pe de alta – de temperaturile joase care se abătuseră asupra meleagurilor noastre mai devreme ca de obicei. Pentru a potoli întrucâtva spiritele care se încingeau în sectorul agrar, destul de periculoase pentru cei de la putere în preajma alegerilor parlamentare, Guvernul decide să aloce din buget 19,5 milioane de lei pentru a procura câteva mii de tone de mere de la producătorii autohtoni şi

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii

Afacerea păguboasă a Capitalei

Terenuri şi clădiri ale municipalităţii sunt date cu chirie sau privatizate cu bani mărunţi