Terenurile și spațiile nelocative aflate în proprietatea publică a municipiului Chișinău au devenit un adevărat chilipir pentru diferiți agenți economici sau persoane apropiate de autoritatea publică locală. Unii au reușit să închirieze spații de sute de metri pătrați la un preț de doar şapte lei pentru metru pătrat, alții - să privatizeze clădiri întregi cu suma cerută pentru o cameră de cămin. Deși legea prevede expres organizarea licitațiilor publice pentru darea în locațiune și privatizarea spațiilor și terenurilor din Capitală, autorităţile evită procedura. Astfel, administrarea patrimoniului public, în special a spațiilor nelocative și a terenurilor, reprezintă cea mai păguboasă activitate a municipalității, cu risc înalt de corupție. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată cum ajung bunurile municipale de milioane să fie închiriate, iar apoi trecute în proprietate privată la prețuri derizorii.

Spaţiu la preţ preferenţial pentru liberali ​

În august 2013, Partidul Liberal s-a mutat într-o clădire a municipalităţii cu o suprafaţă de aproape 300 de metri pătraţi de pe strada Nicolae Iorga, 15. Imobilul, inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat, a fost renovat din bugetul public înainte ca liberalii să-şi schimbe sediul. Formaţiunea s-a ales cu un loc nou după ce, pe 27 iunie, Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a adoptat o decizie prin care le-a oferit liberalilor imobilul în locaţiune pentru zece ani cu o plată anuală de 109.277 de lei, cam 9.000 de lei pe lună (30 de lei pentru metru pătrat – n.r.). Până atunci, în clădirea de pe strada Nicolae Iorga se afla Direcţia privatizarea fondului de locuinţe din cadrul Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Primăriei Chişinău. Astfel, 33 de aleşi locali, în mare parte liberali și comuniști, au decis rezilierea contractului de comodat dintre CMC şi Direcţie, încheiat în 2007 pentru o perioadă de zece ani, şi au dat curs solicitării depuse în februarie 2013 de liderul PL, Mihai Ghimpu, care cerea autorităţilor locale alocarea unui spaţiu cu o suprafaţă de vreo 200 de metri pătraţi. Politicianul invoca faptul că sediului pe care îl folosea formaţiunea pe atunci a devenit neîncăpător pentru activitatea partidului. Un an mai târziu, Realitatea.md relata că fostul sediu al PL, de pe str. București, 88, avea 500 de metri pătrați, iar pentru închirierea lui, partidul plătea lunar 5.000 de euro, atât cât plătesc liberalii acum anual pentru sediul închiriat de la Primărie. În prezent, agenţiile imobiliare propun în chirie imobilul de pe strada București, cu o capacitate totală de 1.300 de metri pătrați, contra sumei de 7.000 de euro lunar.

La aceeași ședință a CMC, tot cu votul aleșilor locali liberali și comuniști a fost adoptată şi decizia prin care PCRM a avut dreptul să privatizeze terenul aferent sediului formaţiunii, aflat de asemenea pe strada Nicolae Iorga. Consilierul liberal-democrat Ghenadie Dumanschi îşi acuza atunci colegii liberali şi comunişti de „atac raider asupra proprietăților municipale” şi înţelegeri ascunse „privind susținerea reciprocă pentru acapararea unor imobile foarte importante pentru municipiul Chișinău”. „Noi observăm de ceva timp aceste înțelegeri pe sub masă, care au culminat astăzi. PCRM va susține ca liberalii să obțină un imobil foarte important în centrul istoric al municipiului Chișinău, o clădire care a fost reconstruită capital din banii municipalității”, a declarat Ghenadie Dumanschi, în timpul ședinței CMC.

„Este vorba despre schimbarea sediului. Nu este nimic ieșit din comun”, a replicat atunci primarul Dorin Chirtoacă.

Decizii judecătoreşti, în favoarea PL

După ce liberalii s-au mutat la casă nouă, reprezentanţii Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat au contestat decizia CMC în instanţa de judecată, solicitând anularea documentului. Juriştii au invocat că autorităţile publice locale au dat clădirea în locaţiune fără organizarea unei licitaţii publice, aşa cum prevede legea. „Organizarea şi desfăşurarea licitaţiei este condiţionată de prioritatea preţului maxim propus. Procesul presupune liberul acces şi egalitatea tuturor doritorilor de a obţine dreptul la locaţiune a bunului imobil situat în strada Nicolae Iorga, 15”, au afirmat juriştii în instanţă.

În plus, în 2008, tot în lipsa unei licitaţii, PL a mai obţinut un sediu de 53 de metri pătraţi din partea municipalităţii pe strada Bucureşti, 87. Deşi liberalii spuneau că nu mai folosesc spaţiul, decizia Consiliului nu a fost abrogată. „Din momentul în care au beneficiat de un spaţiu de la municipalitate fără organizarea unei licitaţii, nu mai aveau dreptul să mai solicite un sediu. La câte partide avem care, teoretic, sunt egale în drepturi, patrimoniul municipal s-ar subţia... S-a motivat că a fost un schimb de încăperi, dar ce fel de schimb: un spaţiu de 50 de metri pătraţi, pe un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Decizia nu a fost abrogată şi atâta timp cât acest lucru nu s-a întâmplat, ea poate produce efecte juridice", explică Maria Arhir, juristă la Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.  

În clădirea de pe str. București, 87, au fost, între timp, înregistrate adresele juridice ale unor companii ale partenerilor de afaceri ale liderului liberalilor, Mihai Ghimpu, scrie Ziarul de Gardă într-o anchetă realizată în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Reprezentanţii CMC au argumentat în instanţă că în adresa autorităţilor publice locale a parvenit doar cererea PL privind închirierea sediului de pe strada Nicolae Iorga şi că legea nu le-a interzis să ofere în arendă acel spaţiu în baza negocierilor directe. Juriştii Consiliului au prezentat în judecată copiile unor decizii prin care consilierii locali au acordat încăperi în arendă şi altor formaţiuni: Partidului Popular Creştin, Partidului Socialist, Partidului Uniunea Muncii, Partidului Popular Creştin Democrat, Partidului Democrat-Agrar, Partidului Comuniştilor, Alianţei „Moldova Noastră”, Mişcării Social-Politice pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă. Majoritatea au dispărut însă de pe eşicherul politic încă acum mulţi ani, până la venirea lui Dorin Chirtoacă la şefia Capitalei. 

La rândul lor, juriştii PL au declarat că prin adoptarea deciziei, aleşii locali nu au făcut altceva decât să susţină partidul. Atât Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, la 9 martie 2016, cât şi Curtea de Apel Chişinău, la 25 iunie 2016, au respins argumentele Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, dând dreptate CMC. „Consiliul municipal Chişinău, în vederea sprijinirii dezvoltării partidelor politice, inclusiv a Partidului Liberal, în scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, a transmis în locaţiune încăperile nelocuibile din strada Nicolae Iorga, 15”, au motivat magistraţii instanţei de apel.  

Contract cu lacune, calea spre privatizare?

Juriştii Cancelariei au atras atenţia şi la faptul că în contract nu a fost inclusă prevederea „fără drept de privatizare”. „Neincluderea acestei sintagme în conţinutul deciziei manifestă acordul de voinţă al CMC la înstrăinarea acestui bun imobil. (...) Ulterior, nu există mecanisme juridice de împiedicare şi stopare a procedurii de privatizare”, au argumentat reprezentanţii Cancelariei. Astfel, juriştii au cerut instanţei să aplice o măsură de asigurare şi anume să interzică PL să privatizeze sau să ofere în sublocaţiune spaţiul pe care l-au primit de la municipalitate. În mai 2014, instanţa de fond a dat curs cererii şi a aplicat sechestru pe imobil. Reprezentanţii partidului au cerut casarea deciziei, pretenţiile fiind însă respinse de Curtea de Apel Chișinău.

Dosarul sediului PL urmează să fie examinat şi la Curtea Supremă de Justiţie. Dacă magistraţii vor da dreptate Consiliului, atunci sechestrul va fi scos, iar beneficiarul va putea să gestioneze imobilul aşa cum va vrea. Deşi legea interzice privatizarea clădirilor cu statut de monument, experții nu exclud că acest imobil ar putea ajunge în proprietatea liberalilor. „Există acest risc, deși două legi interzic privatizarea acestui tip de clădiri. S-ar putea întâmpla doar prin hotărâre de Guvern. Avem două precedente din octombrie 2010: clădirea Ambasadei Germaniei la Chișinău și un alt imobil vândut comunității evreiești”, a declarat consilierul local Ion Ştefăniţă, director al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova. 

Acum un an, decizia CMC privind sediul PL a fost în vizorul membrilor Comisiei Naţionale de Integritate pentru a stabili dacă primarul, prim-vicepreşedinte al formaţiunii, a admis un conflict de interese. CNI a decis însă clasarea cazului. „Dorin Chirtoacă nu a luat decizia de dare în chirie a încăperilor din strada Nicolae Iorga, 15, Partidului Liberal și nu a participat la luarea acesteia sau la executarea deciziei Consiliului Municipal Chișinău, întrucât executarea a fost pusă în sarcina viceprimarului Nistor Grozavu”, se arată în actul de constatare al instituţiei.

Clădire istorică, pentru asociația lui Golovin

În cadrul aceleiași ședințe a CMC din 27 iunie 2013, tot fără organizarea unei licitaţii, aleșii locali urmau să voteze pentru transmiterea în locațiune Asociației obștești Societatea Diabeticilor „Prodiab” a 230 de metri pătrați de la primul și al doilea etaj al clădirii de pe strada Vlaicu Pârcălab, 55. Spațiile urmau să fie cedate asociației fondate și conduse de liderul de atunci al fracțiunii comuniștilor în CMC, Boris Golovin, ulterior deputat PCRM, la un preț simbolic de 12 lei pe lună pentru un metru pătrat, sau 34.000 de lei pe an pentru tot spațiul închiriat. În ultimul moment, aleșii locali au decis însă să amâne examinarea proiectului pentru o altă ședință. 

Trei luni mai târziu, „Prodiab” și-a mai încercat o dată norocul la CMC, solicitând drept de locațiune a unor încăperi de data aceasta din clădirea de pe str. V. Alecsandri, 103. La ședința din 5 septembrie 2013, la care au fost adoptate mai multe decizii scandaloase de dare în locațiune și privatizare a unor terenuri și încăperi, din nou cu votul consilierilor liberali și comuniști, asociația lui Golovin a obținut drept de locațiune în clădirea aflată la intersecția străzilor Vasile Alecsandri și 31 August.

Contractul de arendă a fost semnat pentru cinci ani, iar pentru chiria a 179,1 metri pătrați din subsolul și parterul clădirii, „Prodiab” s-a angajat să achite 45.000 de lei pe an, sau câte 20 de lei pe lună pentru fiecare metru pătrat. Întâmplător sau nu, ca și în cazul sediului PL, contractul de locațiune nu prevedea restricții de privatizare a spațiilor după expirarea celor cinci ani de chirie.

Astfel, peste doar un an și jumătate, „Prodiab” a cumpărat întreaga clădire de pe str. V. Alecsandri, 103. Potrivit datelor de la Cadastru, contractul de vânzare - cumpărare a fost semnat pe 11 iunie 2015, cu trei zile înainte de alegerile locale din 14 iunie 2015. În acel moment, Golovin era deja deputat în fracțiunea PCRM. Astăzi, clădirea este nepopulată, iar ușa de la intrare mai păstrează sigiliul rupt al Primăriei Chișinău. Asociația „Prodiab” de ani buni își are sediul într-un bloc de pe str. Ion și Doina Aldea-Teodorovici, 8.

Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Boris Golovin a confirmat că „Prodiab” a privatizat imobilul de pe str. V. Alecsandri. „Am urmat procedurile legale. Primăria a evaluat clădirea și a stabilit prețul. Noi am cumpărat-o cu vreo 860 de mii de lei. Acum ne pregătim să ne adresăm unor organizații internaționale ca să ne ajute să facem reparație în clădire. Până acum nu am reușit pentru că am fost purtați prin judecată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Am câștigat în toate instanțele”, ne-a declarat Golovin. Potrivit evaluării făcute de Cadastru, clădirea cumpărată de „Prodiab” ar costa 1,4 milioane de lei. Golovin neagă faptul că „Prodiab” ar fi solicitat vreodată drept de locațiune în clădirea de pe str. V. Pârcălab, 55. „Noi am cerut să ne fie oferit un spațiu pentru sediul asociației, fără a preciza vreo adresă. Noi acum stăm cu chirie la privați. Cu imobilul de pe str. V. Pârcălab, 55, nu am avut nicio legătură” , ne-a asigurat Golovin.

Verdictul judecătorilor, de neexecutat

Un alt fost consilier, alte bunuri. La intersecția străzilor N. Testemițanu și C. Vârnav, din sectorul Centru al Capitalei, chiar în coasta Spitalului Clinic Republican, firma D&D Companie, despre care Anticoruptie.md a scris anterior că ar fi afiliată deputatului liberal Iurie Dîrda (în perioada 2011-2015, consilier municipal - n.r), lucrează de zor la construcția unui spațios centru comercial. Viitoarele spații comerciale au și fost vândute sau închiriate. Asta în pofida unei hotărâri a Judecătoriei sectorului Centru din 30 mai 2016, prin care construcția a fost practic declarată ilegală.

Magistrații, sesizați de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, au examinat o decizie a Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 17 martie 2015 prin care CMC a schimbat destinația terenului oferit în chirie firmei de construcții. Inițial, terenul de opt ari pe care este ridicat centrul comercial a fost transmis în locațiune, pe un termen de cinci ani, firmei D&D Companie pentru „amenajarea complexă și deservirea obiectivului preconizat”. „Obiectivul” la care s-au referit aleșii locali este o mega-parcare supraetajată, cu 836 de locuri și spații comerciale, pe care aceeași firmă a construit-o, tot acolo, pe un teren alăturat. Acest teren a fost cumpărat la un concurs public organizat de Primărie încă în 2014. Pentru 48 de ari de pământ în unul dintre cele mai aglomerate locuri din Capitală, compania a plătit 1,350 de milioane de lei, sau circa 28.000 de lei pentru un ar. Prețul, cu mult sub cel de piața în această regiune, a fost justificat prin faptul că firma își propune să ridice o construcție cu menire socială. În realitate, D&D Companie a construit însă un mall, cu mai multe locuri de parcare. Clădirea se află peste drum de un mare complex rezidențial construit de firma-soră a D&D Companie, Dansicons. 

Profiturile de milioane în urma unei „modificări tehnice”

În cererea depusă la CMC în octombrie 2014, D&D Companie solicita Primăriei să îi ofere fâșia de teren de opt ari de lângă viitoarea mega-parcare „pentru deservirea ei și amenajarea terenului adiacent”. Îndată ce a fost semnat contractul de arendă, în lipsa unei licitații sau a unui concurs public, cum prevede legea, D&D Companie a venit cu o altă cerere, de schimbare a destinației terenului în unul „pentru construcția unui obiectiv comercial de menire social-culturală cu parcare auto”. CMC a acceptat solicitarea fără obiecții, sub pretextul că este vorba doar despre „modificări de ordin tehnic”.

„Această modificare a destinației este ilegală pentru că în acest fel Primăria nu va mai putea dispune de terenul oferit în arendă pentru alte utilități, urmând să se afle sub o construcție”, au conchis judecătorii care au examinat dosarul și care au dispus anularea deciziei de schimbare a destinației lotului. Hotărârea a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău. Între timp, viitoarele magazine din noul centru comercial se vând ca pâinea caldă. Managerul de vânzări al D&D Companie, pe care l-am contactat dându-ne drept potențiali clienți, ne-a anunțat că spațiile comerciale se oferă în chirie contra unui preț de la 15 – la 18 euro pentru metru pătrat, pe lună. Astfel, chiria lunară a unui spațiu comercial care măsoară în medie 70 de metri pătrați ar urma să coste cel puțin 1.000 de euro, cam atât cât plătește compania pentru chiria anuală a terenului pe care este ridicată construcția.

Curios este că decizia CMC prin care cei opt ari de pământ au fost transmiși în locațiune D&D Companie nu a fost publicată pe pagina web a Primăriei Chișinău, așa cum ar fi trebuit. Juriștii susțin că, cel mai probabil, în viitorul apropiat D&D Companie va depune cerere de procurare a terenului, iar CMC va trebui să o accepte.

Contactat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, reprezentantul D&D Companie, spre care am fost redirecționați pentru a ne răspunde la întrebări și care s-a prezentat drept Ion, ne-a comunicat că nu știe nimic despre decizia de judecată prin care a fost declarată ilegală hotărârea de schimbare a destinației terenului. „Juristul companiei este în concediu, dar noi nu știm nimic. Lucrările de construcție continuă. Avem semnate deja precontracte de închiriere a spațiilor în această clădire”, ne-a comunicat el.

„Afacerea grădinița”

Temerile experților nu sunt lipsite de temei. În 2009, printr-o decizie a CMC, a fost transmisă în locațiunea unei companii necunoscute, proaspăt înființate, Novaeurolux, grădinița nr. 178 de pe str. N. Costin 48 din Capitală. Instituția de învățământ a fost închisă încă în 1992, din cauza riscurilor de alunecări de teren. Firma, fondată și condusă de Svetlana Cojuhari, promitea să deschidă acolo o nouă grădiniță și, sub acest pretext, în lipsa unei licitații, a primit clădirea în arendă pe un termen de zece ani, cu amânarea achitării plății pentru locațiune până pe 1 ianuarie 2012. Doar că, pe 12 aprilie 2012, Novaeurolux a bătut din nou la ușa Primăriei, de această dată cu o decizie judecătorească prin care autoritatea publică locală era obligată să-i vândă firmei imobilul de peste 3.000 de metri pătrați contra sumei de 1,8 milioane de lei. Pentru că avocații Primăriei nu au contestat în termen hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a fost dispusă înstrăinarea grădiniței la prețul pe care și l-a ales tot compania, decizia judecătorilor a devenit definitivă și irevocabilă.

În 2010, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat în judecată decizia CMC de transmitere în locațiune a grădiniței, pe motiv că nu a fost organizată o licitație în acest sens. Curtea de Apel Chișinău a dispus atunci rezilierea contractului de locațiune, dar CMC a contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție care a stabilit că în această situație organizarea licitației nu era obligatorie.

Un nou proprietar cu acte în regulă

În 2013, Novaeurolux, specializată în vânzarea produselor alimentare, alcoolice și a produselor de tutun, a mai venit cu o decizie a Judecătoriei sectorului Centru prin care Primăria a fost obligată să îi vândă și terenul din curtea grădiniței. Într-un raport recent al Curții de Conturi se remarcă faptul că în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, suprafața spațiului aferent grădiniței este de un hectar, dar în mod dubios, în Registrul terenurilor și imobilelor, lotul de pământ a fost înregistrat cu suprafața de 1,65 de hectare. Fosta instituție de învățământ se află într-o zonă pitorească, de lângă Parcul Buiucani al Capitalei.

În septembrie 2015, Novaeurolux a obținut autorizație de la Primărie pentru demolarea clădirii fostei grădinițe, iar terenul curățat de construcții a fost vândut în această primăvară unor cetățeni străini (Arssan Necmettin și Kocabuk Nedim Ihsan), care în februarie 2016 au fondat compania de construcții M.N.K. United. În acest moment, în baza de date de la Cadastru este înregistrat un antecontract care confirmă tranzacția.

Înainte de a fi transmisă în locațiune firmei Novaeurolux, în grădinița 178 își avea sediul un centru de creație tehnică și o stație a Centrului Național Științifico-Practic de Medicină Urgentă, angajaţii căreia au fost siliţi să plece. Încercările noastre de a găsi reprezentanții companiei Novaeurolux au eșuat. Compania își avea sediul în grădinița demolată, iar fondatoarea firmei și-a schimbat domiciliul.

Reprezentanții firmei M.N.K. United ne-au comunicat că intenționează să construiască pe acel teren o grădiniță nouă, un centru comercial și spații locative. „Noi am depus documentele la Primărie. Așteptăm să vedem dacă vor fi acceptate propunerile noastre de proiect. Dacă nu vor fi acceptate, nu vom semna contractul de cumpărare a terenului. Noi vrem să ne asigurăm că totul este bine și nu ne vom trezi mai târziu cu procese în judecată. Nu știm ce a fost mai înainte cu acest teren, dar acum noi vrem să efectuăm construcțiile în strictă conformitate cu Planul Urbanistic”, ne-a comunicat juristul companiei, refuzând să ne ofere detalii despre prețul la care ar urma să fie cumpărat terenul.

Ultimul audit al Curții de Conturi cu privire la conformitatea gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din mun. Chișinău pe anii 2014-2015 a stabilit că în această perioadă, Primăria Chișinău a fost nevoită să închirieze terenuri și spații pentru care a plătit 5,2 milioane de lei.

Vedeți în imagini alte cazuri de dare în locațiune sau privatizare cu bani puțini