Integritate

Cine sunt deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, care intră în noul Parlament (I)

Pagina de FB a Partidului Acțiune și Solidaritate
Autor: Irina Odobescu, Natalia Cozma
19/07/2021 12924

Partidul Acțiune și Solidariate este formațiunea care a obținut cele mai multe mandate de deputat, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Portalul Anticorupție.md a investigat trecutul, activitatea, interesele și averile celor 63 de proaspeți deputați pe lista formațiunii și vă spune cu ce vine fiecare în Legislativ. Unii au deținut fotolii în Legislativul anterior și au activat la Ministerul Educației, în perioada când Maia Sandu se afla la cârma acestei instituții. Tot pe lista PAS îl regăsim pe cel mai tânăr deputat din viitorul legislativ. Pe lista celor care au intrat în Parlament din partea PAS se numără și unii dintre cei mai bogați deputați, care au reușit să facă averi impresionante. Mai regăsim pe lista formațiunii și persoane care au schimbat mai multe partide de-a lungul carierei lor politice.   

1.Igor Grosu este liderul Partidului Acțiune și Solidaritate. Până a intra în politică Grosu, a deținut funcții de conducere în mai multe organizații neguvernamentale, inclusiv Asociația Pro-Democrație, Centrul național de asistență și informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Amnesty International Moldova, Centrul de analiză și evaluare a reformelor. În mai–decembrie 2003, a fost coordonator de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Ulterior, în perioada decembrie 2003–iunie 2004, a fost manager de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei. 

Igor Grosu,   Foto: unpaspentru.md

În 2004–2008 a ocupat postul de șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare din cadrul Ministerului Economiei. În august–septembrie 2008 a fost șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare, Departamentul pentru Analiza Politică al Cancelariei de Stat, PNUD. În 2009–2012, a fost expert principal în cadrul Cancelariei de Stat.

În august 2012, a fost numit viceministru al Educației, exercitând această funcție în perioada mandatului de ministru al Maiei Sandu la același minister.

În august 2015, Grosu a fost angajat în calitate de consilier principal de stat în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății şi protecției sociale al prim-ministrului Valeriu Streleț.  În această funcție s-a menținut câteva luni, fiind demis de premierul interimar Gheorghe Brega. După plecarea de la Guvern, a urmat-o pe Maia Sandu în proiectul politic Partidul Acțiune și Solidaritate.

În 2016, el a fost ales secretar general al formațiunii, deținând această funcție până la alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova (noiembrie 2020). După instalarea Maiei Sandu în funcția de șefă a statului, Igor Grosu a devenit lider al acestei formațiuni politice. 

La 3 decembrie 2020, s-a implicat în altercațiile dintre deputații PAS și Socialiști, în timpul cărora au fost deteriorate două microfoane de la tribuna centrală a Legislativului. Atunci șefa Legislativului, Zinaida Greceanîi, a solicitat să fie inițiată o procedură de identificare a persoanei care se face vinovată de defectarea microfoanelor. Igor Grosu a recunoscut ulterior, în studioul emisiunii „Puterea a Patra”, că a plătit, împreună cu deputata Veronica Roșca, prejudiciile calculate. Bine, nu e vorba de sancțiuni. S-au calculat care au fost daunele. Am achitat și eu, și doamna Roșca, și alți colegi care au considerat că trebuie să contribuie. Dacă nu greșesc, 15.300, 15.400 și ceva de lei. Am achitat până la ultimul bănuț”, a spus Grosu.

În martie 2021 a fost desemnat de președinta Maia Sandu drept candidat la funcția de prim-ministru, în încercarea de a epuiza procedura de alegere a primului-ministru pentru a dizolva Parlamentul și a demara alegeri parlamentare anticipate. Numirea lui Igor Grosu să formeze echipa guvernamentală a fost a treia încercare, după ce altele două, cu Natalia Gavriliță, au eșuat, dar și după ce Mariana Durleșteanu, nominalizată de alianța PSRM - Pentru Moldova la funcția de premier, a decis să își retragă candidatura. Ea și-a motivat decizia prin faptul că „nu își poate permite ca numele și reputația să îi fie folosite pentru reglări de conturi între clanurile politice”. 

Deputații socialiști au cerut Curții Constituționale suspendarea decretului privind desemnarea președintelui interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în funcția de premier, dar înalta instanță a calofocat decretul șefei sttaului drept constituțional. 

În cadrul procedurii de vot din 25 martie 2021 deputații socialiști și cei ai Partidului Șor au refuzat să participe la ședința legislativului pentru acordarea votului de încredere echipei premierului desemnat Igor Grosu, iar PSRM, Partidul Șor și „Pentru Moldova” au boicotat ședința. Din cauza lipsei de cvorum, președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi a considerat subiectul „epuizat”. Deputații socialiști au calificat atât consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de premier drept mimate. Președinta Maia Sandu și liderul fracțiunii PAS Igor Grosu nu au ascuns că urmăresc dizolvarea Parlamentului pe motiv că există o majoritatea, numită  „toxică” și coruptă, cu care nu se poate de lucrat. 

Conform declarației de avere și interese, în 2019 Grosu a avut un venit de 228.650 de lei din activitatea sa de deputat. Mai exact, a ridicat un salariu de 124.462 de lei, la care s-au adăugat alte 104.188 drept compensații lunare pentru cheltuieli de tratament, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și pentru transport. El a mai trecut în declarația de avere 1.200 de euro obținuți din darea în locațiune a apartamentului.

În secțiunea destinată soției sale, el a trecut un venit de 79.369 de lei: 24.298 drept salariu de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău și alte 55.071 drept remunerare de la Centrul psiho-socio-pedagogic din mun. Chișinău. În plus, Igor Grosu a declarat un venit în valoare de peste 5.000 de roni drept indemnizații pentru copii de la statul român. Deputatul a trecut cinci terenuri agricole și unul în intravilan. La categoria bunuri imobile, a indicat două case de locuit: una achiziționată în 2011, de 121,7 metri pătrați, obținută în urma unui contract de vânzare cumpărare în valoare de 231.721 de lei și cealaltă – în 2017, cu suprafața de 82,3 metri pătrați, obținută prin donație. Tot aici figurează apartamentul trecut în declarațiile precedente. El a mai declarat că a obținut în 2017 alte obiective de 33,8 metri pătrați, 24,8 metri pătrați și 18,9 metri pătrați. De asemenea, a mai trecut drept proprietate un spațiu comercial obținut în 2011, cu suprafața de 39,6 metri pătrați în valoare de 106.471 metri pătrați. În 2017, el și-a cumpărat și o mașină Volkswagen Touran, produs în 2009, în valoare de 7. 800 de euro.

Pentru 2020, parlamentarul a obținut un venit din activitatea sa în legislativ în valoare de 457.449 de lei – 214.374 constituie salariul și alte 243.075 compensațiile pentru tratament, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și pentru transport.  În dreptul soției sale, deputatul a trecut un venit în valoare de 113.920 de lei: 92. 652 de lei alcătuiește salariul de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău și alte 21.268  – remunerarea din partea Centrului psiho-socio-pedagogic din mun. Chișinău. La secțiunea datorii, el a indicat un credit contractat în 2020 în valoare de 11.599 de lei. 

Natalia Gavrilița,   Foto via Facebook

2. Natalia Gavrilița, cea care ocupă cea de-a doua poziție pe lista PAS este vicepreședinta acestei formațiuni. În 2019 a fost ministra Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu. În perioada 2015–2019, a fost directoare generală a Fondului Global pentru Inovare. A activat ca secretar de stat al Ministerului Educației, în perioada 2013-2015. A mai deținut funcția de șefă a Departamentului politici și dezvoltare macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și șefă a Departamentului politici și coordonarea asistenței externe din cadrul Cancelariei de Stat. Pe parcursul carierei sale a activat ca expertă internațională pentru Banca Mondială, IFC, UNICEF și alte organizații internaționale. Natalia Gavrilița este licențiată în drept internațional și are un masterat în politici publice la Școala de Guvernare J.F. Kennedy a Universității Harvard. 

În ianuarie  2021 a fost desemnată de președinta Maia Sandu în calitate de candidată la funcția de prim-ministru. Natalia Gavriliţa a prezentat în Parlament, la 11 februarie,  programul de guvernare și garnitura sa guvernamentală, dar a anunțat că pledează pentru alegeri anticipate și le-a cerut deputaților să plece din Parlament: „Dragi deputați, vă rog să plecați din Parlament, să o faceți pentru copiii voștri”. În rezultatul votării, ea și echipa prezentată nu au acumulat niciun vot. Oponenții politici au criticat prestația ei calificând-o drept o sfidare a Constituției. Cu toate acestea, Maia Sandu a înaintat repetat candidatura Nataliei Gavriliță la funcția de prim-ministru. Deputații socialiști au contestat la Curtea Constituțională decizia șefei statului de numire repetată a Nataliei Gavriliță la funcția de prim-ministru, dar înalta instanță a respins contestația socialiștilor.  

În declarația de avere depusă la CEC a indicat un salariu de 54347 lire sterline de la Fondul Global de Inovații și 106299 li de la Ministerul Finanțelor, alți circa 62 de mii de lei au intra în contul familiei de la Cancelaria de Stat și Parlamentul Republicii Moldova, iar 207 277 – de la Fundația Konrad Adenauer. Conform declarației, familia Nataliei Gavrilița deține un depozit bancar la Lloyds Bank și trei autoturisme: un Lexus RX 350, fabricat în 2009 și cumpărat cinci ani mai târziu cu 17 mii de euro, un Subaru Forester, produs în 2008 și cumpărat anul trecut cu 3.500 de euro.  La capitolul imobile, declară că deține în proprietate doar un apartament. Acesta are 52 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 275.722 de lei. În ianurie 2021 a fost îanintată de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, dar nu a acumulat voturile necesare din partea Parlamentului. După ce candidatura sa nu a fost votată de două ori de Parlament au fost declanșate alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent. 

Mihai Popșoi,   Foto via Facebook

3. Mihai Popșoi este vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate și fost vice-speaker al Parlamentului. Anterior, s-a evidențiat ca analist politic la Jamestown Foundation (SUA), a fost manager de proiect în cadrul Oficiului NATO din Republica Moldova și analist politic la Ambasada SUA din țara noastră. 

A studiat la universități din Italia (Milano), Marea Britanie (York), Ungaria (Budapesta) și la Universitatea de Stat din Moldova.

Popșoi, fiind membru al delegației Moldovei la APCE nu a votat, la sesiunea de iarnă, de rând cu deputații socialiști, Rezoluția privind independența justiției din Moldova și Polonia. Rezoluția APCE spune tranșant că de-a lungul timpului, guvernele Republicii Moldova au subminat în mod grav independența sistemului judiciar. Mihai Popșoi a precizat ulterior pentru Anticoruptie.md că nu a reușit să voteze din motive tehnice. Era prins cu un apel telefonic.  

În declarația depusă la CEC, Popșoi a indicat pentru anii 2019-2020 un venit de 347.131 lei din activitatea de parlamentar. Soția sa a avut un câștig de peste 715.000 lei de la locul de muncă. În calitate de compensații de la Parlament Mihai Popșoi a ridicat peste 230.000 lei. Alți 58.000 de lei au ajuns în bugetul familiei din contracte cu câteva organizații, iar 14.709 euro – din bursa de doctorat la Universitatea din Milano. 

Familia deține un teren intravilan, două apartamente – de 29.5 m.p. și, respectiv, 65,5 m.p. și două imobil demolate. Mihai Popșoi a mai indicat în declarație două automobile – un Toyota Auris de 11.000 de euro, produs în 2016 și achiziționat în 2019. Cel de-al doilea automobil este de model similar și  a fost produs în 2004, fiind achiziționat în 2015 cu 90.000 de lei.  

4. Sergiu Litvinenco este absolvent al Facultății de Drept a USM în anul 2005, iar mai devreme – a  Colegiului Republican de Informatică. Anterior a fost consultant juridic la organizația neguvernamentală Fortius, al cărei scop declarat este „mobilizarea cetățenilor pentru exercitarea dreptului lor de a participa la procesele decizionale și de a cere o mai bună guvernare”. Litvinenco este și unul dintre fondatorii acestei organizații obștești.  A mai activat în calitate de consultant juridic în diferite proiecte cu finanțare internațională, prin intermediul cărora se acorda consultanță unor instituții de stat. Printre acestea – și Ministerul Educației în perioada în care acesta era condus de actuala președintă a țării, Maia Sandu. 

Sergiu Litvinenco,   Foto via Facebook

Anterior a fost propus la funcția de ministru al Justiției de către președinta Maia Sandu.

În declarația de avere depusă la CEC a indicat un venit de peste 334 000 lei pentru anii 2019-2020 și 330.000 lei în calitate de compensație de la Parlament,  și 9.680 lei de la asociația Fortius. Soția sa a adus n familie peste 486 000 lei de la expert Grup și peste 175.000 lei de la PricewaterhouseCoopers.

Litvinenco mai declară un teren de 10 ari o casă de locuit pe care a dobândit-o prin moștenire, și două apartamente de 52 m.p. și, respectiv, 80 m.p. familia deține două automobile – un Mercedes produs în 2007 și achiziționat în 2012 cu 12.000 euro și o Toyota Auris, produs în 2007 și achiziționat cu 7 000 euro.  

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 a figurat cu nr. 9 în lista naţională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr, poziție care i-a asigurat un fotoliu de deputat. 

5. Andrei Spînu și-a început cariera politică în 2009, alături de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), fiind și președintele organizației de tineret a formațiunii. La alegerile parlamentare anticipate din 2010 a candidat la funcția de deputat, însă poziția 87 în lista de partid nu i-a asigurat un loc în Legislativ. Între 2015-2016, a fost viceministru al Tineretului și Sportului în Guvernul condus de liberal-democratul Valeriu Streleț. Ulterior, s-a alăturat echipei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în frunte cu Maia Sandu, fiind în lista candidaților Blocului electoral ACUM (format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr) la alegerile parlamentare din februarie 2019. Tot în 2019, pe vremea Guvernului Sandu, Spînu a ocupat funcția de șef al Cancelariei de Stat.

Andrei Spînu

Este licențiat în Business și Administrarea Afacerilor, titlu obținut la Academia de Studii Economice din Moldova, și, din 2018, își continua studiile de master în Guvernare la Harvard University Extension School din SUA.

Spînu este unul dintre fondatorii Media Point - un ONG care își propune să promoveze inovația socială prin proiecte digitale, Junior Chamber International (JCI) Moldova - o organizaţie de tineri lideri, antreprenori şi profesionişti, cât și Dreamups Innovation Campus - care are drept scop final dezvoltarea unor comunități unde tinerii antreprenori învață, fac schimb de idei și lansează companii globale.

Andrei Spînu a deținut mai multe companii, inclusiv din zone offshore, arată o anchetă RISE Moldova. Direct sau indirect, numele lui este legat de jurisdicții precum Cipru, Hong Kong, Delaware și Belize. Mai mult, autorii investigației au arătat că pe când era viceministru al Tineretului și Sportului, Spînu a fost și în incompatibilitate de funcție. S-a întâmplat la intersecția anilor 2015-2016, când, în paralel, a administrat activitatea unei firme din Hong Kong. 

Potrivit declarațiilor de avere pentru anii 2018 și 2019, firma lui din Hong Kong i-a adus venituri de peste 5,8 milioane de lei. Totodată, acesta a mai încasat peste un milion de lei de la o altă companie de-a sa înregistrată în Marea Britanie. În perioada respectivă, Spînu a reușit să-și cumpere în Chișinău o casă de 215 metri pătrați, plătind 393.500 de euro, adică 7.6 milioane de lei.

Andrei Spînu este fondatorul și cofondatorul mai multor afaceri. În 2010 - 2012 a cofondat companiile Focus Marketing SRL, Moresense Partners SRL și Arbora Grup SRL. Din primele două afaceri Spînu s-a retras, în timp ce ultima companie a fost lichidată. În prezent, Andrei Spînu figurează drept cofondator în cadrul a trei firme - Evolutics Technologies Inc., înființată în SUA, OneTwoStart Ltd, înregistrată în Hong Kong și Wupp Ltd, fondată în Regatul Unit. În 2019, Spînu a încasat peste 2,1 milioane de lei, respectiv aproape 53 de mii de euro de la ultimele două companii.

6. Liliana Nicolaescu-Onofrei este vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fostă deputată pe lista Blocului ACUM, după ce a candidat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe circumscripția uninominală nr. 31 din municipiul Chișinău. În perioada iunie–noiembrie 2019 a fost ministră a Educației, Culturii și Cercetării, în Guvernul condus de Maia Sandu.   

A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior a activat în cadrul diferitelor organizații neguvernamentale din domeniul învățământului. Între 1996 și 1998 a fost director al Programului de Modernizare a Educației în Domeniul Umanitar la Fundația „Soros Moldova”. Timp de 12 ani a fost director executiv al Centrului Educațional „Pro Didactica”. De asemenea, pe parcursul mai multor ani, a oferit servicii de consultanță și training în domeniul învățământului în România, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Kyrgyzstan, Kazahstan, Turkmenistan.

Liliana Nicolaescu-Onofrei

Liliana Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcție publică în Guvern în noiembrie 2012 atunci când, prin ordinul actualei sale șefe de partid, Maia Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educației. Câteva luni mai târziu, pe 10 iulie 2013, Liliana Nicolaescu-Onofrei a fost numită viceministră a Educației, funcție pe care a deținut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educației, în locul Maiei Sandu, a fost numit un alt ministru.

Liliana Nicolaescu-Onofrei este unul dintre membrii fondatori ai PAS. La Congresul de constituire a partidului din 15 mai 2016 Nicolaescu-Onofrei a fost aleasă vicepreședintă a partidului, funcție pe care și-a păstrat-o și după Congresul PAS din septembrie 2017.

Familia Lilianei Nicolaescu-Onofrei deține două apartamente în municipiul Chișinău. Unul dintre ele, cu suprafața de aproape 100 m.p., a fost înregistrat pe numele celor doi soți în iulie 2005, în urma unui contract de investiții încheiat în 2002. Al doilea apartament, de 43 m.p., amplasat într-un bloc de la Durlești, a fost cumpărat de familia vicepreședintei PAS în martie 2013. Ambele bunuri imobile se regăsesc în declarațiile cu privire la venituri și proprietate depuse de Liliana Nicolaescu-Onofrei în perioada în care a activat la Guvern. Liliana Nicolaescu-Onofrei indica și un automobil Honda Acord fabricat în 2002 și cumpărat în 2008.

De asemenea, conform informațiilor din declarațiile cu privire la venituri și proprietate, dar și a bazelor de date ale Agenției Servicii Publice, soții Dorin Onofrei și Liliana Nicolaescu-Onofrei sunt fondatori ai unei firme înregistrate în octombrie 2012 &D Proiect Plus” SRL,care are ca tip de activitate consultanța.  

În declarația depusă la CEC în campania electorală dui 2021, deputată arată venituri ale familiei pentru ultimii doi ani de peste jumătate de milion de lei. Mai precis - de circa 650 mii de lei. Bunăoară, din venituri salariale pentru ultimii doi ani s-a adunat o sumă de circa 158 mii de lei, formată  din salariul de deputată - 50 335 lei, din cel de ministră - 102 654 lei și saalriul soțului  de la Editura Cartier - 35 131 lei.  

Din venituri contractuale și de drept de autor, inclusiv pentru servicii de consultanță,  deputata împreună cu soțu său, au adunat suma în ultimii doi ani suma de 488 mii de lei.   

În declarația depusă la CEC apar și cele două apartamente, declarate anterior, autoturismul și o încăpere auxiliară (subsol). Pe un cont bancar de depozit familia candidatei deținea, la momentul depunerii declarației, 16 000 de euro, iar pe conturi curente - sume nu prea mari.  Vicepreședinta PAS declară și cotele de 50% pe care le deține în întreprinderile „L&D Proiect Plus” SRL și Videostudio ”Ivanovici”. Ultima nu activează, a mai indicat candidata în declarație.

 

Doina Gherman,   Foto via Facebook

7. Doina Gherman este lidera Organizației de Femei a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar după Congresul din 10 septembrie 2017, ea a fost aleasă și membră a Biroului Permanent Național al formațiunii. Din 2010 până în prezent activează în cadrul Serviciului Vamal în funcția de inspector superior vamal.

Conform declarației de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, Doina Gherman  înregistrat venituri de aproape 2,3 milioane de lei în perioada anilor 2019-2020. Gherman declară ½ cotă-parte dintr-o construcție nefinisată, a cărei valoare nu o indică, două automobile, unul de marca Lexus și celălalt – Skoda Octavia, dar și o remorcă. Totodată, familia Gherman deține un teren extravilan, unul intravilan și unul agricol, dar și ⅕ din alte patru terenuri agricole, pentru care indică, în total, o valoare de circa 458 de mii de lei.

Vladimir Bolea, Foto via Facebook

8. Vladimir Bolea este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. O bună parte a carierei sale profesionalw e legată  de SC GFC Holboca SRL, o companie pe care a fondat-o în Iași, România, și a cărei director a fost ce puțin 5 ani. A fost instructor în economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova. Este președinte al Organizației teritoriale Chișinău a Partidul Acțiune și Solidariate (PAS) și membru al Biroului Permanent Național al formațiunii.

La parlamentarele din februarie 2019 a candidat și a învins pe Circumscripția nr. 27 - mun. Chişinău, fiind reprezentantul Blocului electoral ACUM, format din Platforma Demnitate și Adevăr și PAS.

În perioada 2019-2020, a declarat un venit de 1,2 milioane de lei. Bolea declară că are în proprietate un teren de 0.1957 ha al cărei valoare nu o indică și nici nu trece în declarație vreun bun imobil. În schimb, în 2021, Bolea și-a procurat o mașină de model Skoda Octavia în valoare de circa 312 mii de lei, iar soția sa conduce un automobil de model Honda CRV, cu o valoare indicată de 10 mii de lei. Familia deține în conturi bancare 8 mii de lei și alte 741 de mii de lei bani în numerar. 

Veronica Roșca,    Foto via Facebook

9. Veronica Roșca este lectoră la Universitatea Tehnică a Moldovei de 15 ani și doctorand în drept constituțional. Decide să se implice activ în viața politică în 2016, devenind membră a Biroului Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu. În cadrul partidului se ocupă, inclusiv, de coordonarea evenimentelor organizației de femei. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 este aleasă deputată pe circumscripția națională din partea Blocului electoral ACUM, din care fac parte formațiunile politice PAS și Platforma Demnitate și Adevăr.

Numele ei a devenit cunoscut după ce a anunțat public, de la tribuna protestului, organziat de PAS, la 6 decembrie 2020, că ea a fost cea care a rupt microfoanele în parlament, în timpul altercațiilor dintre deputații PAS și cei din fracțiunea Socialiștilor, din 3 decembrie 2020. Atunci șefa Legislativului, Zinaida Greceanîi, a solicitat să fie inițiată o procedură de identificare a persoanei care se face vinovată de defectarea microfoanelor. Președintele PAS Igor Grosu a recunoscut ulterior, în studioul emisiunii „Puterea a Patra”, că a plătit, împreună cu deputata Veronica Roșca, prejudiciile calculate. Bine, nu e vorba de sancțiuni. S-au calculat care au fost daunele. Am achitat și eu, și doamna Roșca, și alți colegi care au considerat că trebuie să contribuie. Dacă nu greșesc, 15.300, 15.400 și ceva de lei. Am achitat până la ultimul bănuț”, a spus Grosu.

Atunci șefa Legislativului, Zinaida Greceanîi, a solicitat să fie inițiată o procedură de identificare a persoanei care se face vinovată de defectarea microfoanelor. Igor Grosu a recunoscut ulterior, în studioul emisiunii „Puterea a Patra”, că a plătit, împreună cu deputata Veronica Roșca, prejudiciile calculate. Bine, nu e vorba de sancțiuni. S-au calculat care au fost daunele. Am achitat și eu, și doamna Roșca, și alți colegi care au considerat că trebuie să contribuie. Dacă nu greșesc, 15.300, 15.400 și ceva de lei. Am achitat până la ultimul bănuț”, a spus Grosu.

Conform declarației de avere depusă la CEC, între anii 2019 și 2020, a avut venituri de aproape 2 milioane de lei. Ea deține un apartament de 97,8 de metri pătrați, trei automobile (Dacia Logan, Hyundai IX 35, Seat Leon), dar  și o cotă-parte de ½ din trei terenuri agricole moștenite, fără a indica prețul. Roșca mai declară datorii de 650 de mii de lei.

Lilian Carp,   Foto via Facebook

10. Lilian Carp este de meserie profesor. Ocupă funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din decembrie 2014 și a fost membru al fracţiunii Partidului Liberal. Anterior, acesta a fost şef al Cabinetului primarului general de Chişinău (2009–2014), consilier din partea PL în Consiliul raional Străşeni (2011–2014) şi membru al Consiliului de Administraţie al întreprinderii municipale „Apă-Canal Chişinău” S.A. (2012–2014).

Din septembrie 2014, Lilian Carp a deținut funcţia de vicepreşedinte al Partidului Liberal. A fost profesor la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi consilier al primarului Dorin Chirtoacă. La alegerile parlamentare din 2014, Lilian Carp a fost al 10-lea pe lista Partidului Liberal. Acesta s-a regăsit şi pe celelalte liste electorale ale PL, din aprilie 2009, iulie 2009 şi noiembrie 2010.

Până să intre în Parlament, Carp a făcut parte şi din Consiliul de Administrare al S.A. Apă-Canal, însă a fost exclus, împreună cu alţi trei consilieri municipali. În aprilie 2017, Lilian Carp s-a retras din majoritatea parlamentară și a criticat asocierea PL cu PD la guvernare. La scurt timp a început să activeze în cadrul PAS. În 2018, acesta a donat la PAS suma de 1.000 de lei. 

În declarația depusă la CEC, Carp indică venituri de circa 1 milion de lei pentru perioada anilor 2019-2020. Deputatul mai declară un apartament de 90 de metri pătrați și un automobil de model Opel Ascona. 

Natalia Davidovic

11. Natalia Davidovici este absolventă a Facultății de Psihologie și Psihopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.  A activat la postul de televiziune TV7 și apoi la Publika TV. În anul 2011, Natalia Davidovici s-a numărat printre cei mai buni zece jurnaliști din țară, care au fost premiați de Centrul pentru Jurnalism Independent. În februarie 2021 a devenit consiliera președintei Maia Sandu, responsabilă pentru relațiile interetnice. 

În declarația depusă la CEC indică, pentru anii 2019-2020,  venituri de circa 573 de mii de lei. Davidovici declară trei apartamente, unul – de 123,7 metri pătrați, altul – de 50,7 metri pătrați și al treilea – de 43,9 metri pătrați, dar și un automobil, marca Kia Carens.

Olesea Stamate

12. Olesea Stamate este licențiată în drept la Universitatea de Stat din Moldova și absolventă a programului de master în studii europene interdisciplinare la Colegiul Europei (Natolin) din Polonia, Olesea Stamate a fost numită în 2019 ministră a Justiției în Guvernul condus de Maia Sandu, lidera de atunci a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). În 2020, a devenit membră cu acte în regulă a PAS și vicepreședintă a formațiunii politice. 

La alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020, Olesea Stamate a fost candidata PAS în Circumscripția electorală uninominală nr. 38 din mun. Hîncești. În urma scrutinului nu se alege, însă, cu un loc în Parlament, fiind devansată de medicul Ștefan Gațcan, reprezentantul socialiștilor. În decembrie 2020, este numită consilieră în domeniul justiției a președintei  Maia Sandu, care tocmai câștigase alegerile prezidențiale.

Până să se implice în politică, Olesea Stamate a fost, timp de circa șapte ani, președintă și directoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).

În declarația sa de avere pentru anii 2019-2020,  Stamate indică un venit de aproape 4,8 milioane de lei, ⅓ cotă-parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați, ½ – dintr-o casă de locuit de 329 de metri pătrați,  ½ cotă-parte din două terenuri agricole și un automobil, model Porsche Macan, dobândit în 2019. În conturi bancare familia deține 3,8 milioane de lei.

 Larisa Voloh,   Foto via Facebook

La scurt timp după învestirea ei în funcția de ministră a Justiției, presa a scris că Procuratura Anticorupție (PA) a clasat un proces penal în care figura soțul Olesei Stamate, Gheorghe Stamate, el fiind scos de sub urmărire cu doi ani mai devreme.

13. Larisa Voloh, profesoară, a fost aleasă primar de Palanca, Ștefan-Vodă, în urma alegerilor locale din 2011. În timpul alegerilor legislative din 30 noiembrie 2014, a candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal-Democrat din Moldova. În urma alegerilor locale din 14 iunie 2015 a fost realeasă în funcția de primar de Palanca.

Este președintă a Rețelei Femeilor Primari din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și vicepreședintă a CALM.

În ultimii doi ani,  familia Larisei Voloh a avut venituri de circa 506 mii de lei. Familia este proprietară a unei case de locuit și deține patru terenuri agricole, bunuri estimate la aproape 57 de mii de lei.

14. Dan Perciun este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. Anterior nu a făcut parte din nici un partid. Dan Perciun este licențiat în Științe Politice, Psihologie și Sociologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie (2014). Până a ajunge în Parlament în alegerile din 2019 a fost consultant senior la compania internațională de consultanță și management Civitta.

Potrivit CV-ului său, primul loc de muncă după absolvire a fost Ministerul Educației, condus atunci de Maia Sandu. Dan Perciun a fost șeful Departamentului e-transformare al Ministerului Educației, responsabil de implementarea proiectelor educaționale în domeniul tehnologii informaționale, de elaborarea standardelor de competență digitală pentru elevi și cadre didactice, asigurarea deschiderii datelor ministeriale etc. A plecat din funcție la 30 octombrie 2015 și de atunci nu a mai deținut funcții publice. A activat în calitate de expert evaluator, consultant, cadrul diverselor proiecte la UNICEF, UNDP, Comisia Europeană etc.

Dan Perciun,    Foto via Facebook

În anul 2016 Dan Perciun a donat partidului suma de 4500 de lei. 

Între 2019-2020 Perciun a avut un venit de circa 293 de mii de lei din salariu. Alte 334 de mii de lei le-a primit din „indemnizații pentru transport și pentru îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, inclusiv pentru salarizarea unui asistent”. Totodată, Perciun mai declară o donație de circa 186 de mii de lei. Perciun deține un apartament de 78,2 metri pătrați, a cărui valoare ajunge la aproape 1,1 milion de lei. Datoriile declarate de Perciun se ridică la circa 593 de mii de lei.

15. Ion Groza a ajuns în Legislativ după alegerile parlamentare din 2019, când figura ca și candidat independent. Acesta a luat cele mai multe voturi pe circumscripția uninominală Cahul.  După ce a ajuns în Parlament a aderat la fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate din Legislativ, fiind al 15-lea membru PAS.

Anterior a făcut parte din Partidul Liberal Democrat, pentru care a făcut și donații de zeci de mii de lei. Portalul Anticoruptie.md a scris într-o anchetă că Groza a admis un conflict de interese în momentul în care a angajat-o pe Alexandra Groza, nora sa, în funcția de șef al Serviciului Relații cu Publicul, subordonat Consiliului Raional Cahul. Ea a fost angajată la 1 iunie 2017, adică în timp ce socrul său se afla în fruntea Consiliului.

Ion Groza,  Foto: parlament.md

În vara lui 2015 a fost ales președinte al raionului Cahul, pe listele Partidului Liberal Democrat. În august 2016, Ion Groza, împreună cu toată echipa de primari și consilieri raionali a părăsit formațiunea, rămânând neafiliați.  Groza a fost ani la rândul consilier raional  ajungând în funcție publică cu ajutorul mai multor formațiuni politice. În 2003, el a devenit consilier raional la Cahul pe listele Blocului electoral Alianța Social-Liberală „Moldova Noastră”, funcție pe care a păstrat-o și după alegerile locale din 2007. După destrămarea Blocului electoral, la scrutinul din 2011 a acces în Consiliul Raional Cahul cu ajutorul Partidului Liberal Democrat. 

Între 2004 și 2012 este directorul Fundației creștine de caritate „Misiunea Fără Frontiere” și pastor la Biserica „Speranța” din satul Crihana Veche, raionul Cahul. Ulterior, în perioada 2012-2015 este directorul Fundației de binefacere „Speranța și viitorul” și manager de proiecte șa Uniunea Bisericilor Evanghelice Baptiste.

Pe durata mandatului de consilier raional Ion Groza ar fi admis un conflict de interese, potrivit jurnaliștilor de la portalul Moldova Curată. Ei au scris că două fundaţii creştine administrate de către familia preşedintelui raionului Cahul au luat în arendă, doi ani la rând, tabăra pentru odihna copiilor „Romantica”, amplasată în satul Moscovei. Deciziile cu privire la arendă au fost luate de Consiliul Raional Cahul, unde Ion Groza era consilier local. Una dintre ele a fost luată în cadrul ședinței prezidate de însuși Ion Groza. Contactat de Moldova Curată Groza le-a răspuns jurnaliștilor că toate acţiunile sale şi ale familiei sunt pentru binele copiilor orfani şi săraci și că nu-și amintește dacă a votat și el pentru transmiterea în arendă a taberei de odihnă.

În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală este indicat că Ion Groza a achiziționat în 2004 o casă de locuit de 110 m2. În 2012 mai indicată o casă de 78,9 m2, care ar costa peste 200.000 lei. Deputatul are în proprietate un Volvo din 2007, achiziționat cinci ani mai târziu de la fabricare cu 75.000  lei. La secțiunea alte venituri, Groza a indicat indemnizații de la Consiliul raional Cahul în sumă de 1.500 lei, de la Parlament 101 mii lei și 174 mii lei. Pentru anul 2019, pensia primită a ajuns aproape la 48 mii lei, iar cea din 2020 la 87 mii lei.

Virgil Pâslariuc,   Foto: agora.md

16. Virgil Pâslariuc este doctorul în științe istorice. A ajuns în Parlament în 2019, reprezentând PAS. În declarația de avere indică un venit de peste 410 mii lei ca și salariu primit în urma activității didactice la Universitatea de Stat din Moldova. Salariul încasat de soție trece 360 mii, pentru perioada 2019-2020. Din activitățile conexe celor didactice a mai obținut Virgiliu Pâslariuc 260 mii lei. În declarația de avere indică trei apartamente în proprietate. Primul, mai exact o treime, a fost achiziționat în 1994 și ar valora 128 mii lei. Un alt apartament, din care i-ar revenit o tot o treime, a trecut în proprietatea deputatului în urma certificatului de moștenire. În 2007, Pâslariuc a achiziționat un apartament de 39,1 m2 cu 203 mii lei.

Valentina Manic,   Foto: vremuribune.md

17. Valentina Manic este economistă de profesie și a activat ca și contabilă la SA Vitis-Hîncești, fabrică de vin.  A fost în 2010 pe listele Partidului Democrat din Moldova la Hîncești. Cu cinci ani mai târziu a fost șefă a Direcției Finanțe a Consiliului raional Hâncești.

Împreună cu soțul, conform declarației de avere, au primit ca și salariu 32.700 lei și respectiv 450 mii lei. Ca și indemnizație, Manic a ridicat suma de 115 mii lei, iar soțul 273 mii lei. Indică, de asemenea, două apartamente dobândite în 1987 și 2003 ce ar valora 94 mii și respectiv 62 mii lei. Soții Manic, cumulativ, raportează depozite bancare de peste 300 mii lei și 3.320 euro. Familia Manic mai are și patru conturi curente în sumă totală de peste 250 mii lei.

18. Vasile Șoimaru, actualmente pensionar, este deputat în primul Parlament al R. Moldova și semnatar al Declarației de Independență a R. Moldova.  Șoimaru a fost unul dintre profesorii universitari ai fostei lidere PAS, Maia Sandu. 

Vasile Șoimaru,    Foto: vremuribune.md

În declarația depusă la CEC indică venituri din salariul soției de pedagog de peste 600.000 lei. Șoimaru a raportat un premiu de la Uniunea Scriitorilor de 7.600 lei, un onorariu de drept de autor de peste 4.500 lei. Suma pensiei pentru 2019 -2020 a fost de puțin peste 180 mii lei. În posesia familiei Șoimaru se află un apartament și un spațiu comercial. Apartamentul de 155,8 m2 ar costa peste 31 mii dolari, iar spațiul comercial, 280 mii. Deputatul declară un automobil Dacia Sandero din 2017, ce ar valora 12 mii euro.

19. Dumitru Alaiba este economist de profesie şi fost director la Centrul de Politici şi Reforme Structurale. În CV-ul oficial publicat pe pagina CEC, acesta scrie că a lucrat timp de cinci ani ca și coordonator de proiecte internaţionale peste hotarele ţării. Din 2017 este co-fondatorul a două afaceri – un spaţiu de coworking şi un restaurant/bar. Între 2013 şi 2016 a fost membru al consiliului economic de pe lângă prim-ministru, şef al secretariatului Angajat de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. Anterior, între 2009 și 2013 a lucrat la Cancelaria de Stat, fiind şef adjunct de direcţie.

Dumitru Alaiba,    Foto via Facebook

În 2016 premierul desemnat, Ion Sturza, l-a propus pe Alaiba în calitate de Ministru al Tineretului şi Sportului. Ședința Parlamentului la care urma ca premierul desemnat, Ion Sturza, să se prezinte în faţa deputaţilor pentru a cere vot de încredere, nu a avut loc în lipsa cvorumului.

În declaraţia depusă la CEC, Alaiba a indicat un salariu de peste 320 de mii lei, luat de la Parlament ca și deputat PAS și salariul soției de peste 8 mii euro și onorariu de 827 euro. Venitul obținut de deputat din activitatea științifică și de creație a ajuns aproape la 10 mii euro. Din vânzarea unui apartament, Alaiba a obținut 50.500 mii euro. Deputatul a inclus și indemnizația lunară impozabilă pentru transport de peste 92 mii lei, compensația anuală neimpozabilă pentru cheltuieli de tratament de aproape 26 mii lei și compensația pentru cheltuieli de consiliere și protocol de peste 200 mii lei. Pentru despăgubiri pentru zbor întârziat Dumitru Alaiba a primit peste 20 mii lei. Suma pentru concediul de maternitate a soției a ajuns aproape la 19 mii euro, iar banii încasați pentru chiria apartamentului din Tallinn a ajuns aproape la 4,5 mii euro.

Deputatul scrie în declarație că deține un intravila de 908 m2 care ar costa 30 mii euro. De asemenea, are trei apartamente procurate în 2006, 2016 și 2020 care ar costa respectiv 80 mii euro, 50 mii euro și respectiv 92 mii euro. Alaiba a mai indicat că deține jumătate dintr-o casă de locuit de 48 m2.

În familia Alaiba este indicat și un autoturism Volvo din 2011 ce ar valora 19 mii euro. În cele opt conturi bancare declarate, Alaiba are peste 9.000 lei și 3.000 euro.

Radu Marian,   Foto via Facebook

20. Radu Marian este membru al Biroului Permanent Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din toamna lui 2017. Conform  CV-ului postat pe site-ul PAS, Radu Marian are studii de specialitate în management la Colegiul Financiar Bancar din Chișinău, a finalizat un program academic în marketing la University of Louisiana Monroe, a absolvit Facultatea Finanțe și Bănci a ASEM în 2013, iar în 2017 a obținut un Masterat în Business Internațional la Universitatea din Edinburgh, Scoția. În 2016 a desfășurat o stagiere în comunicare politică în Columbus, Ohio (SUA), finanțată de Departamentul de Stat al SUA. Anterior a activat timp de aproape trei ani la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, în calitate de consultant în comunicare.

Galina Sajin,
Foto via Facebook

Pentru perioada 2019-2020 a indicat un salariu de peste 333 mii obținut la Parlament, ales pe listele PAS, Pentru cheltuielile aferente la Legislativ, acesta a ridicat o sumă de peste 347 mii lei. Pentru elaborarea unei cercetări  a primit un onorariu de aproape 10 mii lei.

Radu Marian indică un apartament de 64 m2 pe care l-a scris la rubric contract de chirie/locațiune. În 2020 a achiziționat o bicicletă de 5.900 lei. Contul bancar curent al deputatului trece puțin de 166 mii lei.

21. Galina Sajin Galina Sajin a avut în perioada 2019-202 un salariu de la Parlament de peste 210 mii lei, fiind aleasă pe listele PAS la parlamentarele din 2019. De la Comisia Electorală Centrală a ridicat 67 euro. De la școala de arte Cavallini Claudia, Canada a ridicat un venit de peste 10.000 euro. Deputata a mai avut indemnizații de la Parlament de peste 300 mii lei. În declarația de avere, Sajin indică trei intravilane în proprietate. În 2009 i-a fost donată o casă de locuit de 72,6 m2. Sajin conduce o Toyota Yaris din 2018. Automobilul ar valora 12 mii euro.

Petru Frunze,   Foto: parlament.md

22. Petru Frunze este avocat de meserie, deputat în Parlament și președintele Organizației teritoriale Ialoveni a PAS. Înainte de a accede în legislativ a fost, timp de aproape opt ani, primarul satului Puhoi, Ialoveni din partea PLDM.

Petru Frunze a scris în declarația de avere pentru 2019 - 2020 salariu de la primăria Puhoi de peste 45 mii lei, iar cel de la parlament a trecut de 320 mii. Soția sa a încasat un salariu de 8.900 lei. Pentru activitatea didactică, Frunze a primit 7.300 lei. La secția donații sau moșteniri, deputatul a indicat o sumă de 3.000 euro care i-a revenit soției. Pentru înstrăinarea cotei părți din SRL Moldlux a primit dividente de 40.000 roni. Alesul poporului are o casă de locuit de 150 m2, achiziționată în 1999 și un apartament procurat în 201 de 51 m2.

În perioada de deputat ACUM, Petru Frunze a scris o indemnizație de la Parlament de peste 240 mii lei. Trei terenuri agricole și un intravilan sunt înscrise ca și proprietate a deputatului. Frunze indică trei automobile.           

23. Oazu Nantoi este  deputat în Parlament și membru al fracțiunii parlamentare PAS. S-a lansat în politică în 1989, când a fost ales vicepreşedinte al Sfatului Frontului Popular din Moldova.  Între anii 2007 și 2009 a fost consilier în Consiliul Municipal Chişinău. Este membru fondator al Asociaţiei pentru Politică Externă. În perioada 1991–1992 a fost şef de direcţie Analiză Politică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În anii 1996–1998 a fost membru al Senatului Fundaţiei Soros din Moldova. În 1998 a fost şef de direcţie în cadrul Comisiei Interdepartamentale pentru Coordonarea Politicii de Stat în localităţile din stânga Nistrului. Din 2000 şi până în prezent este director de programe în managementul conflictelor la Institutul de Politici Publice. Oazu Nantoi s-a lansat în politică la 13 octombrie 1989, când a fost ales vicepreşedinte al Sfatului Frontului Popular din Moldova. De atunci a trecut prin mai multe formațiuni politice. În 1990, a creat Partidul Social Democrat din Moldova, pe care îl conduce până în 2004. În 2007, Nantoi a aderat la PDM, devenind vicepreședintele formațiunii,  iar în 2009 este ales deputat pe listele acesteia. După ce Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe locul doi în lista democraților pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2010, Nantoi a declarat că se retrage din politică. Oficial a plecat din PDM în vara anului 2011.

Oazu Nantoi,   Foto via Facebook

În 2012, nefiind afiliat niciunei formațiuni politice, Nantoi își înaintează candidatura la funcția de președinte al țării, dar până la procedura de vot nu s-a mai ajuns, pentru că partidele de guvernare nu au reușit să ajungă la un comprimis privind candidatura lui.

În 2015 îl regăsim pe Nantoi deja în echipa Partidului Popular European din Moldova (PPEM), formațiune creată de Iurie Leancă după ce a părăsit rândurile Partidului Liberal Democrat din Moldova. În același an a fost candidatul formațiunii la funcția de primar general al municipiului Chișinău, clasându-se pe locul trei în primul tur de scrutin. Ajunge în schimb șeful fracțiunii PPEM în Consiliul Municipal Chișinău, funcție pe care o deține până în 2018. 

Tot în 2015 participă și la fondarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr, fiind membru constituant. Platforma devine ulterior partid politic.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 este ales deputat pe circumscripția națională din partea Blocului electoral ACUM, din care fac parte formațiunile politice Partidului Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr. Oazu Nantoi a candidat și pe Circumscripția uninominală nr. 12 - Sîngerei, unde a pierdut în fața candidatului democraților.

În declarația de avere a scris un salariu de 339 mii lei, iar soția a primit peste 44 mii din salariu. Din activități didactice a obținut 1.800 lei. Indică, de asemenea, venituri din dobândă de 100 dolari și 12 euro, iar soția de 1.684 dolari și 271 euro. După vânzarea automobilului Honda Civi a încasat 10 mii lei. Din pensie a primit suma de 240 mii, iar soția de 59 mii lei. Oazu Nantoi indică are apartamente în proprietate. Unul de 67,1 m2 a fost privatizat în 1981 și ar costa puțin peste 58 mii lei. Un alt apartament l-a primit prin donație în 1997 și ar valora aproape 300 mii lei, de peste 58m2. În 2011, deputatul a moștenit un apartament de 48,7 m2 și ar valora pestev 320 mii.

Vasile Grădinaru,   Foto via Facebook

24. Vasile Grădinaru a fost înaintat de blocul electoral ACUM pentru parlamentarele din 2019 în circumscripția nr. 23. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grădinaru a absolvit Colegiul de Ecologie din Chișinău, dar este și licențiat în Drept civil. Este membru al biroului Organizației Teritoriale Chișinău al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Vasile Grădinaru nu a deținut funcții publice. În prezent este unicul fondator și administrator al firmei Move flex SRL, afacere specializată în domeniul construcțiilor civile. Firma își are sediul în satul Costești din raionul Ialoveni. La aceeași adresă este și firma Service Senza Limiti SRL, afacere fondată în anul 2008. Tot el este și administratorul acestei afaceri, la fel cu activități în sectorul construcțiilor civile. Este proprietar a 100% din acțiuni în SRL-ul My style.

Artur Mija,    Foto via Facebook

Vasile Grădinaru a indicat pentru perioada 2019 - 2020 un salariu de 159 mii lei, obținut de la CMC My Style SRL. Ca și reprezentant al statului în societățile comerciale Apă-Canal Chișinău și Agenția Municipală de Ipotecă din capitală a ridicat suma de 58.600 lei. În proprietate are un teren agricol, achiziționat în 2016 cu aproape 10 mii lei. În 2017 a reușit să-și procure un apartament de 78m2 cu aproape 37 mii euro. Cu suma de aproape 88 mii lei și-a achiziționat un spațiu de 12,6 m2. Deputatul conduce o Skoda superb de 14 mii euro din 2015.

25. Artur Mija a fost secretarul organizației de tineret PAS Youth. Trezorierul formațiunii, a fost anterior șef al cabinetului prim-ministrului Maia Sandu, obținând un salariu de peste 60 mii lei. În declarația de avere indică o remunerare de peste 220 mii lei pentru servicii de management de proiect la AO Forumul pentru transparență, implicare, unitate și schimbare. Pentru Fundația Konrad Adenauer a realizat analize și cercetări și a fost remunerat cu peste 57 mii lei. Pentru servicii de training la AO Asociația pentru Dezvoltarea tehnologiilor Informaționale Educat a primit peste 5.500 lei. Mija a oferit și servicii de consultanță SA Prysma și a ridicat peste 22 mii lei. În 2021 și-a achiziționat un automobil Honda Accord cu 250 mii lei. Este fondatorul SRL-ului Flix Construct.

Despre restul deputaților care au intrat în Parlament pe lista PAS la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 citiți în ediția de miercuri 21 iulie a portalului Anticoruptie.md, iar despre cine sunt deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și cei ai Partidului Șor citiți în edițiile de joi, 22 iulie, și vineri, 23 iulie. 

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii