Schimbarea sistemului electoral, dar și restanțele guvernării de la Chișinău în implementarea reformelor asumate în fața UE au atras critici dure la plenara Parlamentului European de la Strasbourg, unde marți, 16 mai, eurodeputații au organizat o dezbatere pe marginea situației din Republica Moldova. Mai mult, promovarea insistentă a sistemului de vot uninominal de către exponenții PD și a celui mixt de către socialişti ar putea sta în calea acordării unei asistențe macro-financiare de 100 de milioane de euro autorităților de la Chișinău. În timp ce unii europarlamentari afirmă că banii ar putea ajunge în buzunarele oligarhilor, alții sunt de părere că sistarea finanțării ar fi un semnal de răcire a relației UE - Republica Moldova, pe placul Moscovei. Argumentele ambilor părți au fost urmărite cu atenție de câţiva deputați democrați de la Chişinău, prezenți în tribune. 

Comisia Europeană a decis să acorde Republicii Moldova ajutorul de 100 de milioane de euro la începutul acestui an, eliberarea fiecărei dintre cele trei tranșe urmând să fie însoțită de anumite condiționalități. Printre altele, este vorba despre consolidarea guvernanței în sectorul financiar și domeniul protecției sociale, reforma sectorului energetic, îmbunătățirea climatului investițional și continuarea implementării Acordului de Liber Schimb.

Propunerea a fost avizată pozitiv atât de Consiliul European, cât și de comisiile de resort din Parlamentul European, cu mai multe amendamente de întărire a condiționalităților, inclusiv în ceea ce privește independența Justiției și a presei, lupta cu corupția, garantarea statului de drept, depolitizarea instituțiilor publice și asigurarea unui mediu favorabil competiției politice veritabile.

Luni, 15 mai, a fost propusă dezbaterea subiectului în format tripartit, potrivit procedurilor legislative ale UE, între reprezentanții Comisiei Europene, ai Parlamentului și ai Consiliului European, ca mai apoi, un draft final să fie votat de eurodeputați până la sfârșitul actualei sesiuni legislative. A doua zi, presa de la Chișinău a dat de înțeles că discuțiile s-ar putea amâna pentru cel puțin o lună, citând mai mulți eurodeputați. Mărul discordiei s-a dovedit a fi proiectul de schimbare a sistemului electoral, votat în primă lectură de aleșii locali pe 5 mai.

„Nu UE trebuie să decidă în legătură cu sistemul electoral al unui stat independent, ci cetățenii. Toți cetățenii, nu doar partidele de la putere. Orice schimbare trebuie să se bazeze pe un consens larg al forțelor politice, sprijinit de cetățeni. O nouă lege electorală poate avea impact semnificativ asupra calității democrației unui stat. Sperăm că Moldova va ține cont de opinia Comisiei de la Veneția. Susținerea financiară din partea noastră își propune să favorizeze implementarea Acordului de Asociere. Adopatarea deciziei de macro-finanțare nu înseamnă implementarea imediată a lui, ci respectarea unor condiții stipulate în Memorandumul de înțelegere”, a subliniat, la începutul dezbaterii, Christos Stylianides, comisarul european pentru Ajutor umanitar.

„​Nu cetățenii ar profita de pe urma ajutorului, ci elitele cleptocrate”

Părerile eurodeputaților referitor la acordarea banilor s-au împărțit. „Sunt împotriva acordării ajutorului financiar Republicii Moldova. Împotrivă, pentru că nu știm unde s-ar duce acești bani. La Chișinău toată lumea știe că s-a furat un miliard, dar nimeni nu este responsabil, iar Justiția nu funcționează. De fapt, nu cetățenii ar profita de pe urma ajutorului, ci elitele cleptocrate. Singurul argument prezentat de cei de la Chișinău e că Guvernul ar fi proeuropean. Fals! Guvernul nu e controlat de Parlament, ci de un oligarh, domnul Plahotniuc, care cumpără deputați la bucată, în primul rând comuniști”, a reacționat tăios Cristian Preda, europarlamentar PPE. 

„În baza acestui sistem electoral cei bogați își vor cumpăra Parlamentul și țara, la care se adaugă propaganda rusească zilnică, dar și cea a presei care aparține oligarhului Plahotniuc”, a adăugat Monica Macovei din grupul Conservatorilor Europeni.

Și Petras Austrevicius, membru al Comisiei parlamentare de Politică externă și raportor pentru Republica Moldova, a subliniat că guvernarea de la Chișinău are prea multe restanțe. „Este timpul să ne întrebăm «Qvo vadis Moldova?». Nu sunt atât de sigur de cât de serios este perceput statutul de partener de asociere de către autoritățile moldovenești. Parteneriatul nu este abstract, înseamnă obligații și rezultate concrete. Lansez un apel guvernului moldovean: nu vă lăsați duși în eroare plecând de la premiza că Bruxelles-ul este departe, mare și oricând gata să mai scoată un cec din buzunar. Vrem fapte și schimbări reale, în stil european”, a cerut exponentul ALDE.

Rebecca Harms, din partea Verzilor, s-a referit la rândul său la președintele Igor Dodon, care a promovat sistemul electoral mixt. „Îmi amintesc de declarația dumnealui, potrivit căreia guvernarea a spălat în ultimii ani cam jumătate din fondurile oferite drept asistență de către UE. Şi el a participat la guvernare în ultimii şapte ani, fără să fie în stare să ofere informații Bruxelles-ului despre scurgerea banilor prin niște canale întunecoase, fiind deci şi el responsabil de aceste fapte. Trebuie să ne gândim bine dacă merită să dăm acești bani. Există și progrese în legislație, dar între ea și punerea în aplicare - mă refer la Justiție - este o distanță ca de la pământ la cer”, a opinat deputata. 

„Neacordarea acestui ajutor ar încuraja vocile îndreptate către Rusia”

De cealaltă parte, unii legislatori au insistat că banii trebuie să ajungă la Chișinău, dând de înțeles că o eventuală sistare ar fi un semnal pozitiv pentru Federația Rusă. „Neacordarea acestui ajutor ar încuraja vocile îndreptate către Rusia. Cred că ajutorul trebuie acordat, însă implementarea lui trebuie monitorizată foarte atent. Guvernul Moldovei a făcut eforturi semnificative în ultimul an, deși rămân multe probleme cu statul de drept. Totuși, este de datoria noastră să încurajăm vocile pro-europene, să continuăm implementarea Acordului de Asociere, dar și monitorizarea atentă a acestuia”, a subliniat Marian-Jean Marinescu din PPE. 

Andi Cristea, vicepreședinte al Comisiei de Politică externă, a dat asigurări că fiecare tranșă de bani va fi direcționată doar atunci când autoritățile moldovenești vor îndeplini condițiile stipulate în înțelegere. „Vom aplica criterii de condiționalitate clare și stricte, atașate fiecării tranșe, inclusiv primei. Refuzul de a direcționa asistența nu va constitui un semnal pozitiv. Parlamentul European poate fi eficient doar dacă este unit, nepolitizat, doar dacă vom avea o perspectivă obiectivă și nu trecută prin prisma partidelor politice de la Chișinău”, a mai spus Cristea, care este și președinte al Delegației la Comisia parlamentară de Asociere UE-Moldova. 

„Uniunea Europeană trebuie să dea o șansă cetățenilor Republicii Moldova și nu clasei politice. Dacă vrem ca acest popor să aibă o șansă europeană, trebuie să-l susținem, să fim riguroși în controlul administrării banilor. Nu trebuie suspendate aceste sume, ele sunt imperios necesare”, a conchis eurodeputata Norica Nicolai.

Democrații, prezenți la Strasbourg

O delegație formată din reprezentanți ai Partidului Democrat se află în aceste zile la Parlamentul European. Marian Lupu, Sergiu Sârbu, deputatul neafiliat Valeriu Ghilețchi, alături de Eugen Caras, ambasadorul Republicii Moldova în UE, au fost prezenți în sală în timpul dezbaterilor pe marginea situației din Moldova. Exponenții PD ar fi venit să-i convingă pe reprezentanții partidelor de centru-dreapta, PPE și ALDE, să renunțe la propunerea de amânare a ajutorului financiar pentru Chișinău.

Sergiu Sârbu a negat însă informația. „Vizita a fost programată mult mai din timp, am venit să participăm la reuniunea grupului Willy Brandt de joi (18 mai - n.r.), dar am avut și discuții cu reprezentanți ai Parlamentului European din aproape toate grupurile politice. Altele mai urmează. I-am informat, obiectiv, despre evoluțiile politice și legislative din Republica Moldova”, a declarat Sergiu Sârbu reporterului Anticoruptie.md. 

Referindu-se la europarlamentarii care au criticat dur guvernarea de la Chișinău și pe oligarhul Vlad Plahotniuc, Sergiu Sârbu a dat de înțeles că oficialii ar fi manipulați de exponenții opoziției de la Chișinău. „Sperăm că europarlamentarii vor cunoaște situația obiectivă din Moldova și își vor face concluzii corecte, dar nu în baza unor manipulări sau a opiniilor unor politicieni din opoziție. Mai mult, ar fi bine ca bătăliile politice din Republica Moldova să nu se exteriorizeze aici, în Parlamentul European. Banii vizați nu sunt ai politicienilor, ci ai țării, ai cetățenilor. Nu cred că ei trebuie să sufere din cauza unor bătălii politice. Nu este prima dată când se pronunță acest nume (al lui Vlad Plahotniuc - n.r.). Constatăm că dezbaterile politice au ajuns și aici. Învinuirile care au răsunat sunt doar mituri, pentru că președintele PD, partidul în sine, guvernarea de la Chișinău vor continua implementarea agendei de asociere la UE și vom consulta prietenii noștri europeni așa cum am făcut-o tot timpul”, a adăugat vicepreședintele PD.