Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor intervieva marți, 2 mai, judecătorii care au depus cereri privind transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Printre magistrații intervievați se regăsesc și unii dintre cei care nu au promovat pre-vettingul.

În total, în lista celor care și-au exprimat intenția de a fi transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție sunt incluși 14 magistrați:

Veronica Cupcea, Judecătoria Orhei

Veronica Cupcea este judecător din 2007, iar din 19 ianuarie 2021 a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Judecătoriei Orhei. Magistrata Veronica Cupcea face parte din lista candidaților pentru funcția la CSM care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Aceasta a acceptat publicarea deciziei motivate a Comisiei.  Din această sursă aflăm că principalele elemente care au dus la nepromovare au legătură cu faptul că judecătoarea Veronica Cupcea nu a putut dovedi din ce surse financiare a reușit să facă câteva achiziții imobiliare și să ramburseze un împrumut.    

În 2012, familia Cupcea a procurat: un apartament de 92 m.p. în Chișinău,cu 602.338 MDL și un teren de 0,0799 ha, o construcție auxiliară de 22.3 mp și o casă individuală de 149,1 m.p. în raionul Criuleni, achiziționată cu 300.000 MDL. Pentru bunurile imobile din Criuleni plata a fost efectuată în două rate: 30.000 MDL, la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, și 270.000 MDL o lună mai târziu. La sfârșitul anului soții Cupcea au contractat un împrumut în valoare de 270.000 MDL pentru perioada 2012- 2030, la o dobândă de 13%, de la o bancă din Republica Moldova. Scopul împrumutului a fost achitarea celei de-a doua rate aferente procurării terenului și construcției nefinalizate din raionul Criuleni. Împrumutul a fost rambursat la mai puțin de doi ani mai târziu, în iunie 2014, cu o plată de 246.250 MDL.

Veronica Cupcea a declarat în fața membrilor comisiei că aceste surse au parvenit din economiile personale, dar și anumite mijloace bănești primite de la rude, părinți și o rudă apropiată de-a soțului. Unica sursă pe care a putut să o dovedească a fost împrumutul bancar pe care l-a făcut.

Comisia a cerut explicații și în privința unui alt împrumut bancar în sumă de 540 de mii de lei contractat în 2018, cu o perioadă de rambursare la o dobândă de 7% până în 2028. Magistrata a reușit  în 2 ani să ramburseze toată suma împrumutată.  Potrivit ei, sursele s-au dovedit a fi la fel economiile propria, salariul și pensia soțului, dar și un ajutor de 150.000 lei din partea fiului. Contribuția financiară a fiului nu a fost inclusă în declarația de avere din 2020.

Din cauza acestor scăpări, magistrata nu a întrunit criteriile de integritate și nu a promovat evaluarea.

De-a lungul carierei, Veronica Cupcea a trecut de 5 ori prin filtrul Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, doar o singură dată a obținut calificativul „Foarte bine”, în celelalte - „Excelent”. Deși în ultimii ani s-a înscris de mai multe ori la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CSJ, iar Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura, Veronica Cupcea a rămas totuși în funcția de președinte interimar a Judecătoriei Orhei. Una dintre încercări a fost și în 2019.

În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

În privința Veronicăi Cupcea au fost depuse 2 petiții, acestea însă au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Același lucru s-a întâmplat și în cazul unei proceduri disciplinare intentate pe numele magistratei Veronica Cupcea în octombrie 2014. Procedura a fost clasată.

Aliona Donos - judecător, Judecătoria Bălți

Aliona Donos și-a început cariera de judecător în 2007, atunci când a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe un termen de 5 ani. În 2012, Donos a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Primul trofeu din carieră a fost obținut de judecătoarea Aliona Donos în 2010, atunci când a primit gradul IV de calificare. La 9 ani distanță, odată cu promovarea concursului la instanța judecătorească ierarhic superioadă de nivelul Curții de Apel Bălți a primit și gradul III de calificare.  

În privința judecătorului Aliona Donos nu au fost înregistrate proceduri disciplinare, 2 contestații în privința ei au fost respinse, iar alte 5 petiții depuse în privința magistratei au declarate drept neîntemeiate.

Potrivit ultimei declarații de avere, pe parcursul anului trecut Aliona Donos a obținut venituri salariale în sumă de aproape 287 mii lei, iar soțul – puțin peste 38 mii lei. Familia Donos are în proprietate un apartament de 88,3 m.p. în valoare de 690 654 lei, achiziționat în 2021 și o casă de locuit de 79,8 m.p, de 39 625 lei, obținută drept moștenire în 2014.

La capitolul bunuri mobile, familia Donos are în proprietate o motocicletă, un camion achiziționat în 2021 cu 60 mii lei și un autoturism Renaul Megane Scenic din 2011, achiziționat în 2018 cu 30 mii lei.  

Declarația este completată și la rubrica datorii. Acolo unde găsim 2 împrumuturi de la o bancă comercială, unul de 200 mii lei, cu o rată de 2% anual, scadent în 2024 și un altul de 50.000 lei de 0%, pe care urmează să-l restituie până în 2025.

 

Irina Țonov, judecător, Judecătoria Chișinău

Irina Țonov este magistrat cu acte în regulă în 2011 la Judecătoria Căușeni. A avansat rapid în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Căușeni, iar ulteior de președinte interimar a aceleiași instanțe. În 2016 a fost numită judecător până la atingerea plafonului de vîrstă, iar în 2017 a fost numită prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Gradul III de calificare l-a obținut în 2020, iar la capitolul evaluarea performanței a obținut calificativul „Bine” și „Foarte bine”. Magistrata nu a scăpat însă de o sancțiune disciplinară, în 2014 acesteia i-a fost aplicat un „avertisment” pentru atitudine  nedemnă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, față de colegi, avocați, experți, martori sau alți participanți la proces.

În privința magistratei au fost depuse de-a lungul carierei mai multe sesizări și petiții care au fost în mare parte respinse.

Judecătoarea Irina Țonov a făcut parte din completul de magistrați care au pronunțat prima decizie în dosarul Laundromat.

La capitolul averi, Țonov declară că pe parcursul anului trecut a încasat un venit de puțin peste 218 mii lei din salariu, 19 mii de lei din indemnizația la locul de muncă și venit din locațiune – 1.200 de euro.

Pe parcursul anului trecut pe lângă un apartament și un spațiu comercial, magistrata a mai completat lista de bunuri imobile cu o casă de locuit de 146,1 m.p. de 22.500 euro obținută prin donație și un teren intravilan care valorează la fel 22.500 euro.

Irina Țonov i-a donat anul trecut fiului său un teren de construcție (dobândit în 2005) în valoare de 2 milioane de lei.

Valeriu Arhip, judecător, Judecătoria Strășeni

Valeriu Arhip a fost numit în iulie 1994 judecător popular la Judecătoria Strășeni. În 2000 a ajuns magistrat la Tribunalul Chișinău, iar trei ani mai târziu a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău unde activează până în noiembrie 2006, când este transferat la Curtea Supremă de Justiție, unde activează până în decembrie 2012.

Este demis de Parlament, după ce un raport al Serviciului de Informații și Securitate arăta că el nu și-a declarat mai multe proprietăți ale familiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a declarat incompatibil cu funcția deținută.

După o pauză de șapte ani, în decembrie 2019 îmbracă din nou roba de magistrat. fiind numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni. 

Deși în 2020 a înaintat către CSM cererea de demisie, în ziua examinării Arhip a solicitat amânarea examinării acesteia. Respectiv s-a răzgândit.

În declarația de avere pentru anul trecut, Arhip indică că în 2022 a obținut un venit de peste 295 mii lei din salariu, iar soția de peste 120 de mii (inclusive salariul prin cumul). Aproape 5000 de lei i-a obținut din alte surse.  

Familia Arhip mai are în possie 6 terenuri Agricole și 2 terenuri intravilane. În 2019, Valeriu Arhip a obținut prin moștenire o casă de locuit de 58 m.p și o anexă de 33,5 m.p. La capitolul bunuri immobile este înclus și un apartament de 103 m.p., care valorează 805.500 lei, pe care l-a dobândit în 2007, iar soția acestuia o casă de locuit de 145 m.p. pentru care a obținut dreptul de propierate în 1991, fără a fi indicată valoarea bunului.

Magistratul declară că deține din 2009 un Land Rover Discovery 3, pentru care a plătit 200 mii lei.

Pe lângă funcția de judecător, Arhip gestionează și activitatea mai multor companii: SA Estate Grup (72 acțiuni), SRL Avicola Efect (100%), SRL Justice Solutions Group (100%), SRL CARVET (inactivă).

 În perioada de declarare a beneficiat și de servicii turistice, de agrement, de reabilitatea și recreaționale în valoare totală de 5 710 euro.

Sergiu Daguța, judecător, Curtea de Apel (CA) Chișinău

Sergiu Daguța este judecător din 2002. Inițial a fost numit pe o perioadă de 5 ani ca judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, iar din 2018 a fost desemnat judecător specializat în materie de drept civil la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. În nouembrie 2021, Daguța a fost promovat în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Deși au fost înregistrate sesizări și petiții pe numele magistratului, toate au fost respinse ca neîntemeiate.

 O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată cum și-a extins averea magistratul Daguța. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 55 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deținea din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului”, se arată în investigație.

În cea mai recentă declarație, judecătorul menționează că pe parcursul anului 2022 a obținut venituri doar din salariu, în sumă de peste 326 mii lei.

Din datele prezentate reiese că, în prezent familia Daguța deține în proprietate un apartament cu suprafața de 97 m.p. achiziționat în 2016. Tot în 2016 soții au obținut dreptul de proprietate asupra unui apartamentului de 55,3 m.p cumpărat cu preț preferențial cu o valoare de aproape 290 mii lei. Este de menționat faptul că decizia de a-i fi acordat apartamentul de către Consiliul Muncipal Chișinău (CMC) a fost tergiversată, Daguța a solicitat în instanță despăgubiri, respectiv CMC a fost obligat sp-i achite lui Daguța despăgubiri în sumă de 10 mii de lei.  

În declarație mai sunt indicate și 2 automobile, o Toyota achiziționată în 2013 cu 90 mii lei și un Opel cumpărat în 1998 cu 40 mii lei.

Magistratul declară că deține acțiuni la două organizații, dintre care doar denumirea uneia este specificată.

Ion Malanciuc, judecător, Judecătoria Criuleni

Ion Malanciuc a îmbrăcat roba de judecător în 2011 la Judecătoria Dubăsari, iar la 5 ani distanță a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vîrstă. În 2016 a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari. La un an distanță înaintează cererea de suspendare din funcție pentru aflarea în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar la după două săptămâni anulează cererea și este reîncadrat în funcția de judecător la Judecătoria Criuleni (sediul Dubăsari).

De-a lungul carierei a obținut doar calificativul „Foarte bine” din partrea colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, obținând gradul V de calificare al judecătorului.

Pe parcursul anului trecut, venitul familiei Malanciuc a fost format din salariul de magistrat de puțin peste 277 mii lei, salariul soției peste 128 mii lei, venit din activitatea didactică de 9 250 lei. Totodată, în 2022 magistratul s-a ales cu o donație de 100 mii lei. La capitolul venituri sunt raportate și 5.400 de euro de pe urma chiriei pentru două apartamente pe care le are în proprietate.

Magistratul declară că are în proprietate 4 apartamente, dintre care cea mai scumpă proprietate de 133 m.p. a fost achiziționată în 2017 cu suma de 907 mii lei.

În 2020, Malanciuc și-a achiziționat în leasing o Toyota RAV4 pentru care a scos din buzunar 26.100 dolari americani. Cel mai probabil, o parte din sursele pentru automobil au venit din împrumutul bancar de 10.100 dolari contractat în 2020, scadent în 2023 și un alt împrumut de 200 mii lei de la o persoană fizică.

Viorica Puica, judecător, Judecătoria Criuleni

Viorica Puica este magistrată din 2002 şi a activat doar la Judecătoria sectorului Botanica din Capitală.

În 2020 CSM a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Viorica Puica în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintând proiectul hotărârii. Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului a respins candidatura magistratei Viorica Puica la funcția de judecător al CSJ. Patru deputați PSRM și deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc au votat împotriva promovării magistratei, ceilalți membri ai comisiei s-au pronunțat pentru. Viorica Puica nu a fost invitată la ședința comisiei, iar candidatura ei nici nu a fost discutată, chiar dacă legea obligă membrii comisiei să-și argumenteze deciziile. Deputatul socialist Vasile Bolea a argumentat această decizie prin faptul că parlamentarii au nevoie de mai mult timp ca să o cunoască pe judecătoare.  

Viorica Puica a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 76 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC).

Ea este una dintre puținele judecătoare care își exprimă public criticile în privința problemelor din sistemul judecătoresc, declarând inclusiv că Procuratura nu este independentă.

De altfel, Puica a mai avut nenumărate încercări de a fi promovată la instanțele superioare, doar că toate au fost eșuate.

Precizăm că, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 28 aprilie curent, Viorica Puica a fost desemnată președinte al adunării.

În declarația de avere, Puica declară că pe parcursul anului trecut a obținut peste 177 mii lei ventirui din salariu, aproape 208 mii salariul soțului, o remunerare modestă de pe urma activității științifice și didactice de aproape 5 mii lei, o indemnizație de peste 100 mii lei pentru incapacitate temporară de muncă și o donație de la Asociația Judecătorilor de  55.200 lei.

La capitolul bunuri imobile, magistrate declară că are în possie un apartament de 71 m.p, dobândit în 2017 cu o valoare de aproape 410 mii lei. Familia Puica are în proprietate un automobile Hyundai Tucson din 2017, achiziționat în 2020 cu 293.500 lei.

La capitolul economii este inclus în declarație un card bancar pe care sunt stocați 50 mii lei (care reprezintă împrumutul încasat de la o bancă comercială, scadent în 2022) și încă două cu câte 7 mii și altul cu puțin peste 1000 lei.

Oxana Parfeni, judecător, Judecătoria Chișinău

Oxana Parfeni a fost numită în 2014 pe o perioadă de 5 ani în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În 2019 a fost numită judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

De-a lungul carierei pe numele magistratei nu au fost intentate proceduri disciplinare. Cele aproape 20 de sesizări depuse în privința Oxanei Parfeni au fost respinse.

În declarația de avere, magistrata indică venitul încasat pe parcursul anului trecut, de peste 267 mii lei din salariu. Aproape la fel a însumat și venitul salarial al soțului. Soțul care deține funcția de executor judecătoresc a reușit să încaseze anul trecut, prin judecată, un prejudiciu moral modest de 1000 de lei, dar și venituri din alte surse de peste 21 mii lei.

Familia Parfeni dispune de 2 apartamente, pentru unul dintre acestea proprietar efectiv este magistrata Oxana Parfeni. Imobilul de 42,4 m.p. a fost achiziționat în 2017 cu aproape 313 mii lei. În declarație mai este indicată și o casă de locuit și o construcție auxiliară, cumpărate în 2012.

Bunul mobil al familiei este o Toyota RAV4, achiziționată în 2019 cu puțin peste 448 mii lei.

Judecătoarea Oxana Parfeni deține 3 acțiuni cu valoarea nominală de 25 lei, la Î.M. "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY".

Magistrata indică și un credit de 160 mii lei contractat în 2019, scadent în 2024, cu o rată de 14,14%.

Alexandru Gafton, judecător, CA Chișinău

Alexandru Gafton a fost numit în funcția de judecător în 2003, iar în 2008 este numit în funcție până la atingereqa plafonului de vârstă și la câteva luni distanță este numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Hîncești pe un termen de patru ani. La încheierea mandatului este transferat la judecătoria Chișinău, sediul Centru. În 2017 este transferat în juncția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Chișinău, iar la o lună distanță este numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Funcție pe care o deține și în prezent.

De-a lungul anilor a fost performanțele înregistrate au fost calificate cu „Bine” și „Foarte bine”, iar în septembrie 2020 îi este conferit gradul II de calificare.

Venitul obținut de Gafton în 2022  se ridică la peste 344 de mii de lei, iar cel al soției de peste 54 mii lei. Pe contul soției a ajuns și alocația pentru copil de 3.400 de roni, dar și aproape 204 mii lei surse de pe urma oferirii în locațiune a unui spațiu.

Familia Gafton are în proprietate o casă de locuit de 74 m.p. și o altă construcție de 33 m.p. ambele nefinalizate, dobândite în 2008, un apartament de 78 m.p achiziționat în 2011 cu aproape 542 mii lei și un spațiu comercial de peste 78 m.p, achiziționat în 2018 cu peste 1 milion de lei.

Garajul familiei este completat cu un autoturism de model VW Passat, cumpărat în 2013 cu peste 260 mii lei.

Economiile sunt păstrate pe cardurile bancare, aici identificăm dcarduri cu depuneri în lei moldovenești, euro și roni.

În 2018, magistratul a făcut un împrumut de 100 mii lei de la o bancă comercială, cu o rată a dobânzii de 17%, care urmează să fie restituit în 2023.

Dumitru Fujenco, judecător, CA Comrat

Dumitru Fujenco și-a început cariera de judecător la Judecătoria Cahul în 2007. Cîțiva ani mai târziu a fost fost numit în funcția de vicepreședinte al instanței din Cahul, iar în 2015 a fost numit președinte pentru un termen de patru ani. Avansarea continuă în 2018 cu numirea în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat.

Obține repetat calificativul de „Excelent” și „Foarte bine” de la colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. În 2017, perioadă în care deținea funcția de judecător la Judecătoria Cahul, în privința magistratului a fost pornită o procedură disciplinară, dar la scurt timp a fost încetată din motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Venitul obținut la locul de muncă pe parcursul anului 2022 a fost de peste 320 mii lei, iar soția acestuia a încasat un venit de aproape 375 de mii de lei. La capitolul venituri se regăsește și o donație de 660 de mii de lei de la tatăl său, precum și alte surse parvenite din indemnizații.

Magistratul are în proprietate două apartamente, unul de 95 m.p. obținut printr-un contract de privatizare în 1994 și un altul de 88 m.p în care a investit în 2021 peste 703 mii lei. Inclusiv, declară că are dreptul de folosință asupra unui apartament dobândit în 2020, dar fără a fi menționată suprafața acestuia și prețul. De altfel, lista mai este completată și de o casă de locuit de aproape 200 m.p. achiziționată în 2021 cu 2,6 milioane de lei.

Judecătorul de la Comrat deține un Mercedes 300 TD obținut în 1997, o remorcă și un Renault Megane achiziționat în 2019 cu 160 mii lei.

Magistratul și-a completat locuința și cu mobilier de bucătărie de 127 mii lei.

 

Boris Talpă, judecător, CA Chișinău

Boris Talpă a ajuns în magistratură în 2009, atunci când a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Dubăsari. Peste 3 ani este numit în funcția de președinte a instanței de la Dubăsari. Din februarie 2016 exercită interimatul funcție de președinte, iar câteva luni mai târziu este detașat pentru exercitarea funcției de director al Centrului Informații Juridice în cadrul Institutului Național al Justiției. Un an mai târziu revine în funcția de magistrat la Judecătoria Criuleni. Se reîntoarce la Institut pentru o perioadă, iar la sfârșitul anului 2021 este numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Până acum nu a fost vizat în vreo procedură disciplinară, iar cele 5 petiții depuse împotriva lui au fost declarate neîntemeiate.

Judecătorul Curții de Apel Chișinău declară că s-a ales pe parcursul anului trecut cu un venit de peste 330 mii de lei din salariu, din activitățile didactice, științifice și de creație peste 84 mii de lei, dar și o bursă de 2262 de roni de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Soția acestuia s-a ales cu un venit din salariu de aproape 224 mii lei.  

Familia Talpă declară că în 2020 a achiziționat o casă de locuit de aproape 130 m.p. în sumă de 1,3 milioane de euro. Mai dețin și o Toyota Prius fabricat în 2012 și achiziționată în 2018 cu 4.300 de dolari, în timp ce pe piață prețul ei este de 9 mii de dolari americani.

Soții Talpă au contractat în 2020 trei credite, două a câte 10 mii lei, scadente în 2024, și unul de 1,3 milioane lei, cu o rată de 10%, scadent în 2038.

Igor Mînăscurtă, judecător, CA Chișinău

Igor Mînăscurtă a fost numit în 1997 în funcția de judecător la Judecătoria municipiului Bălți. Peste 5 ani ajunge în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, iar în 2017 continuă experineța în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Într-un moment de cotitură, sfârșitul anului 2021, depune cererea de demisie, iar la începutul lunii martie renunță și retrage cererea.  

În 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar în 2020, plenul Consiliului Superior al Magistraturii îi conferă judecătorului Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel Chișinău, gradul II de calificare.

Igor Mînăscurtă a examinat dosarul în care controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Anul trecut veniturile judecătorului au fost formate din salariul pe care l-a primit de la Curtea de Apel Chișinău de peste 337 mii lei, iar soția magistratului a încasat un venit de 29 mii lei.

La capitolul bunuri imobile, acesta împarte cu soția un apartament cu o suprafață de 87 m.p, achiziționat în 2017 cu 31.500 de euro, inclusiv, din 2014 are dreptul de folosință asupra unui apartament de 72 m.p. în valoare de 378 mii lei. Magistratul deține și un Audi A8 achiziționat în 2012 cu 7 mii de euro.

Judecătorul declară că este titularul a 3 conturi bancare. Pe unul dintre acestea păstrează peste 180 mii lei.

Nelea Budăi, judecător, CA Chișinău

Vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi este judecătoare de 30 de ani. În 2013 magistrata era suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Centrul de Investigații Jurnalistice a prezentat în detaliu această bilă neagră din experiența judecătoarei. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo. 

Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata a ridicat în 2022 un salariu de peste 335 mii de lei, la care se adaugă pensia de 311571 mii lei, echivalentul a 26 mii de lei lunar. Soțul judecătoarei a încasat venituri de 10800 lei de pe urma transmiterii ăn arendă a terenurilor Agricole, cât și pensia de aproape 180 mii lei (15 mii lei lunar), dar și alocații.

Familia Budăi are în proprietate nouă loturi agricole și trei terenuri intravilane. Au la activ o casă de locuit de peste 131 m.p. cu o valoare de peste 1,9 milioane de lei, dar și alte 4 construcții auxiliare care completează proprietatea menționată mai sus, toate obținute în proprietate în 2012. O altă casă cu o suprafață de 114 m.p, cu alte două acareturi a fost obținută drept moștenire în 2015. Tot calitatea de moștenire o are și a 3-a casă din proprietatea familiei, cu o suprafață mai modestă, de 85,5 m.p, obținută în 2016.  

În declarația de avere din 2022 se regăsește și o Toyota Land Cruiser Prado 150, cumpărată în 2020, anul fabricării, cu aproape 850 mii de lei.

Pe parcursul anului trecut, magistrata a efectuat un transfer bancar peste hotare în sumă de 50 mii lei. A achiziționat un abonament la sala de sport - 885 Euro, a beneficia de servicii de tratament sanatorial - 17 280 Lei, iar pentru serviciile comunale și de telefonie a cheltuit 76 389 Lei.

Ghenadie Eremciuc, judecător, Judecătoria Bălți

Ghenadie Eremciuc a migrat în 2014 din procuratură în funcția de judecător la Judecătoria Bălți. Începând cu 2015 a exercitat atribuțiile judecătorilui de instrucție, iar în 2019 a gost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

În ultima declarație de avere depusă pentru anul 2021, magistratul declară un venit salarial de peste 273 mii lei, iar soția acestuia a ridicat de la Curtea de Apel Bălți un salariu de puțin peste 120 mii lei. Unele surse au venit și din salariu dobândit de pe urma activității didactice, cât și din vânzarea unor bunuri (peste 100 mii lei).

Magistratul deține în proprietate peste 70 de terenuri, majoritatea dintre acestea extravilane, dar și câteva agricole obținute în perioada 2000-2020.

În lista bunurilor imobile, Eremciuc declară că din 2003 are în proprietate o casă se locuit de 202 m.p. de peste 605 mii lei. Soția magistratului a obținut prin testament în 2015 o casă de locuit de 101 m.p și alte două construcții auxiliare din aceeași gospodărie. Totodată, judecătorul Eremciuc a achiziționat în 2021 la preț preferențial un apartament de 64,4 m.p în caloare de 27.048 euro.

Magistratul se laudă la capitolul bunuri mobile cu 4 remorci, un camion șu un vehicol motorizat.

Din 2018 până în 2021, familia Eremciuc a făcut 4 împrumuturi, 3 de la o bancă comercială și unul de la o persoană fizică.

Precizăm că, judecătorii care vor să fie transferați la CSJ trebuie să aibă: 8 ani lucrați în calitate de judecător; reputație ireproșabilă; în ultimii 2 ani nu au fost înaintate pe numele lor sancțiuni disciplinare; au сalități și abilități profesionale necesare pentru a exercita funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat