Comisia europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia - n.r.) consideră inoportună practica de tragere la răspundere a judecătorilor, prin intermediul acţiunii în regres, pentru decizii luate de magistrați atunci când îşi exercită funcţia judiciară potrivit standardelor profesionale stabilite de lege. Într-un răspuns oferit la o solicitare expediată de Curtea Constituțională din Republica Moldova să spună dacă acțiunile de regres ar fi o procedură legală sau ar putea încălca principiul independenţei judecătorilor, Comisia de la Veneția susține că "procedura este permisă însă numai acolo unde există o componentă mintală culpabilă (intenţie sau neglijenţă gravă) a judecătorului".

"Tragerea la răspundere a judecătorilor ca urmare a pronunţării unei hotărâri cu efect negativ a Curţii Europene a Drepturilor Omului ar trebui să se bazeze pe constatarea unei instanţe naţionale privind intenţia sau neglijenţa gravă a judecătorului. Hotărârea Curţii nu ar trebui utilizată ca unică bază pentru tragerea la răspundere a judecătorului. Mai mult, tragerea la răspundere a judecătorilor, iniţiată ca urmare a unei soluţionări amiabile a unui caz din faţa Curţii sau a formulării unei declaraţii unilaterale care recunoaşte încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, trebuie să se bazeze pe stabilirea de către o instanţă naţională a intenţiei sau neglijenţei grave a judecătorului", au constatat experții Comisiei de la Veneția.

Potrivit lor, judecătorii nu trebuie traşi la răspundere prin intermediul acţiunii în regres atunci când îşi exercită funcţia judiciară potrivit standardelor profesionale stabilite, iar constatarea existenţei de către Curte a unei încălcări a Convenţiei nu presupune în mod necesar faptul că judecătorii de la nivel naţional pot fi criticaţi pentru interpretarea şi aplicarea dreptului.

"Potrivit Comisiei europene pentru democrație prin drept de la Veneția, într-adevăr, răspunderea judecătorilor este permisă, însă numai acolo unde există o componentă mintală culpabilă a judecătorului - rea intenție sau neglijență gravă. În opinia sa, Comisia de la Veneția a menționat expres că judecătorii pot fi trași la răspundere prin intermediul acțiunii în regres. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă a fost pronunțată o hotărâre cu efect negativ a Curţii și ar trebui să se bazeze pe constatarea unei instanțe naționale privind intenţia sau neglijenţa gravă a judecătorului", au comentat ulterior reprezentanții Ministerului Justiției într-un comunicat de presă.

În ianuarie 2016, la doar o săptămână de la învestirea noului Executiv, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a ieșit într-o conferință de presă și a anunțat solemn că "Republica Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul Justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală".

Ministerul Justiției și-a propus atunci să oblige, prin acțiuni în regres, judecătorii, procurorii și funcționarii care se fac responsabili de condamnarea Republicii Moldova la CEDO să restituie paguba achitată de stat. La prima etapă, au fost identificați 27 de judecători, șapte procurori și doi funcționari care au fost atacați în judecată. La scurt timp, dosarele s-au blocat din cauză că un grup de șapte judecători de la Curtea Supremă de Justiție au solicitat interpretarea constituționalității dreptului de regres al statului împotriva judecătorilor. Deocamdată, Curtea Constituțională nu a oferit un răspuns.

Anticorupție.md a scris anterior despre faptul că și Procuratura Generală a inițiat în anii precedenți 11 acțiuni în ordine de regres, în valoare de 77.517 euro. Șase, în sumă de 18.220 de euro, au fost admise irevocabil, patru au fost respinse, iar una este pe rol în instanţa de judecată. Printre cei trași la răspundere materială sunt și doi foști miniștri - Victor Țvircun și Anatolie Cupțov.