Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, se arată intimidat de criticile din ultima perioadă ale unor politicieni vizavi de activitatea organelor Procuraturii, pe care le califică drept „tentative brutale de subminare a independenței instituționale și individuale a procurorilor”. Într-o declarație făcută publică de Stoianoglo, semnată de Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Asociația Procurorilor și Asociația Veteranilor Procuraturii Republicii Moldova, procurorul general denunță „tensiunile îngrijorătoare legate de punerea în practică a principiului separării puterilor în stat” și sugerează că societatea așteaptă scimbări în alte domenii mai mult decât în Procuratură.

În declarația sa, Stoianoglo recunoaște necesitatea de a manifesta mai multă transparenţă, de a raporta despre modul și rezultatul muncii desfășurate, însă subliniază că restricțiile legale nu îi permit să o facă în volumul pe care i-l cer politicienii.

Procurorul general punctează că timpul statului capturat a luat sfârșit, iar drepturile omului au început să primeze. Potrivit lui, Procuratura nu mai pornește în prezent dosare politice, iar oponenții politici nu mai sunt persecutați.

„Am sperat mult că timpurile în care Politicul făcea Justiție, iar Justiția dicta Politica a rămas în trecut, dar se pare că ne-am înșelat. Am sperat sincer că procurorii vor fi lăsați să se consacre aflării adevărului, care ani la rând a fost dosit, iar cei care pe nedrept au fost urmăriți și judecați vor fi repuși în drepturi. Anume aceasta a fost dorința, vociferată de la toate tribunele de către forțele declarate proeuropene sănătoase, care acum, în loc să încurajeze eforturile procurorilor, s-au dedat atacurilor inadmisibile, care nu fac decât să isterizeze societatea, să demoralizeze și să dezbine efectivul de procurori și subminează încrederea publică în puterea judecătorească, care pot fi echivalente cu un atac la adresa echilibrului constituțional al statului democratic.

Asistăm la tentative zilnice de a schimba locul și modalitatea înfăptuirii justiției. Dar, stimați politicieni, justiția nu se face în birourile de la Președinție sau Legislativ. Justiția nu se face pe Facebook sau în platourile televizate. Justiția se înfăptuiește în biroul procurorului de caz și sălile de judecată, pentru că polemicile politice nu pot înlocui o dezbatere judiciară și legală. Motivul tuturor acestor atacuri împotriva Procuraturii este clar pentru oricine are curajul să vadă și să spună adevărul. Politicienii sunt deranjați și nu se pot împăca cu gândul că nu mai au pârghii de a ne influența procesele instituționale interne și soluțiile pe care le luăm. Ei vor o Procuratură independentă, dar care ar depinde doar de ei”, se mai arată în declarația enunțată de Stoianoglo.

Acesta sugerează că în societate există probleme mult mai grave de rezolvat, iar oamenii de rând ar aștepta schimbări în alte domenii mai mult decât în Procuratură.

„Se creează impresia că politicienii au rezolvat toate problemele din societate, Parlament și Președinție, și, fiind experți în toate, au început să facă justiție, substituind procurorii și judecătorii. Stimați politicieni, societatea așteaptă schimbări spre bine în economie, medicină, asistență socială, învățământ, infrastructura transporturilor și drumurilor, mediu și altele. Nu problemele Procuraturii sunt cele care îi preocupă primordial pe cetățeni. Sunt probleme mult mai grave pe care fie că nu le cunoașteți, fie încercați să distrageți atenția de la incompetența de a le soluționa.

Procuratura nu mai e o minge la piciorul nimănui, inclusiv al politicului. Procuratura nu răspunde comenzilor politice, nu raportează politicului și cercurilor de interese economice sau de alt ordin și nu ia parte la jocurile ce i se impun acum direct și insistent. Justiția nu înseamnă a umple, la presiunea străzii și bunul plac al politicienilor, închisorile cu persoane nevinovate, ci a le demonstra, prin probe concludente și pertinente vinovăția, în cadrul unui proces transparent și echitabil.

Anume pentru încălcarea acestor principii statul nostru a fost și mai continuă să fie condamnat la CtEDO, iar cei, care pretind că întruchipează democrația și valorile europene, ar trebui să fie cei mai cointeresați pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai întâmple, excluzând din criteriile de apreciere – dublele standarde. Actuala Procuratură nu se va conforma preferințelor și simpatiilor politice pentru a intra în grația cuiva, iar membrii Executivului, Legislativului sau Președinției nu au căderea să dicteze sau să aprecieze cine trebuie să stea la pușcărie şi nici nu au competenţa legală de a constata vinovăția persoanelor, toate aceste competenţe aparţinând Justiției.

Avem reguli strict stabilite de care ne conducem în activitate și nu ne vom abate de la ele, oricât ar încerca unii să ne influențeze. Acest deziderat nu este unul declarativ, el trebuie nu doar cunoscut, ci recunoscut, acceptat și respectat de Președinție, Parlament și Guvern în raport cu Procuratura și Justiția. Amintim că, potrivit Legii cu privire la Procuratură, pe care tot dvs, stimați politicieni, ați adoptat-o, activitatea procesuală a procurorilor poate fi supusă doar controlului procurorului ierarhic superior și celui judecătoresc, în nici un caz Președinției, Parlamentului sau Guvernului.

În nici un caz nu ași vrea ca acest Apel să fie perceput a fi un act de confruntare cu noul Președinte ales. Dimpotrivă, Procuratura este gata să susțină și să contribuie la realizarea tuturor inițiativelor enunțate de noul Președinte, centrate pe combaterea corupției, criminalității, reformarea sectorului justiției, doar că acest lucru trebuie să aibă loc în limitele impuse de Constituție. Repet, să susțină și în nici un caz să nu o resupună vreunei puteri. Să nu uităm prea repede lecțiile istoriei, date Republicii Moldova începând cu anul 2009, când din intenții ”nobile”, Procuratura s-a pomenit la cheremul politicului și intereselor corporative. Să nu uităm că, lecțiile uitate au tendința să se repete.”

Amintim că una dintre primele discuții pe care Maia Sandul le-a avut la Președinție a fost cu procurorul general, în cadrul căreia i-a cerut detalii despre dosarele de rezonanță. Recent, Stoianoglo a fost invitat la Comisia parlamentară de anchetă privind laudromatul rusesc, dar nu a dat curs invitației. Anterior, Stoianoglo a refuzat să meargă să raporteze în plenul Parlamentului despre mersul dosarelor de rezonanță.

Precizăm că de la învestirea procurorului general Alexandr Stoianoglo, niciun procuror care a instrumentat așa-numitele dosare politice nu a fost pedepsit. Mai mult, pe durata mandatului său au fost luate mai multe decizii care ridică semne de întrebare. Alexandr Stoianoglo i-a adus acuzații publice lui Viorel Morari și apropiaților săi, de spălare de bani și îmbogățire ilicită. În iunie 2020, Morari a fost scos de sub urmărire penală în dosarul intentat pentru îmbogățire ilicită. Motivul constă în faptul că procurorii nu au reușit să acumuleze probele pentru a-l învinui pe fosul procuror.

Un alt episod controversat ține de suspendarea executării pedepsei lui Veaceslav Platon, eliberat din detenție la începutul lui iunie 2020, după demersul lui Stoianoglo. În luna mai a anului trecut, procurorul general a declarat că beneficiarul principal al fraudei bancare ar fi fostul lider al democraților, Vladimir Plahotniuc. În același timp, dosarul penal în care a fost condamnat Veaceslav Platon ar fi unul falsificat în totalitate. Ulterior, în presă a apărut o înregistrare video de la audierele lui Veaceslav Platon de către procurorul general Alexandr Stoianoglo la scurt timp de la desemnarea sa în funcție. Aceasta denotă că întrevederea dintre cei doi a decurs într-o atmosferă prietenoasă, Stoianoglo îi strange mâna afaceristului și îi spune că este bucuros să-l vadă. Veaceslav Platon i-a promis procurorului să fie sincer și să spună adevărul, dar a refuzat să răspundă la toate întrebările, refuzul fiind acceptat de Stoianoglo. 

În același timp, de la învestirea lui Stoianoglo, ancheta bate pasul pe loc în mai multe dosare de rezonanță. Bunăoară, la mai bine de un an de la reținerea lui Nicolae Chitoroagă, bănuit într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, după publicarea unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, dosarul pe numele fostului șef al PCCOCS încă se află la etapa urmăririi penale. Și examinarea dosarului penal intentat fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, bate pasul pe loc. Portalul Anticoruptie.md scria, la 21 decembrie 2020, că acuzarea a înaintat, pentru a doua oară pe parcursul lunii decembrie, o cerere de recuzare a completului de judecată.