Anul 2023 a ținut atenția publică îndreptată spre dosarele în care foști oficiali de rang înalt, lideri ai formațiunilor politice și de opinie, procurori sau judecători au fost trimiși pe banca acuzaților. Portalul Anticoruptie.md a informat prompt și constant despre evoluția acestor dosare de rezonanță. Astfel, pe parcursul celor douăsprezece luni ale anului precedent au ajuns în fața instanței de judecată subiecți din eșalonul de sus al puterii, inclusiv un fost președinte, prim-ministru, ministru, actuali și foști deputați,  un judecător și doi procurori. Totodată, acuzatorii au pus pe masa judecătorilor trei episoade din dosarul Frauda Bancară - de învinuire a fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a lui Vladimir Andronachi, dar și a ex-viceguvernatoarei Băncii Naționale, Emma Tăbîrță.

 

1. Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău

Dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău a ajuns pe masa magistraților în luna mai 2023. Anunțul a fost făcut de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin. Cu statut de învinuiți în dosar figurează foști funcționari de rang înalt. Este vorba despre fostul premier, Iurie Leancă, interimar în anul 2013, atunci când a fost încheiată tranzacția. Totodată, în dosar se regăsește numele ex-ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, cel al directorului Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, al fostului director  general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău în acea perioadă, Petru Jardan, dar și al altor funcționari publici. Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice a realizat în ultimii ani mai multe investigații pe subiectul concesionării Aeroportului Chișinău, scoțând în vileag scheme, interese și proceduri fraudate. Investigațiile pot fi citite AICI și AICI.

Cauza penală a fost disjuns în februarie 2023, de către Procuratura Anticorupție din cauza penală inițiată în anul 2014  în baza autosesizării.

Învinuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru infracțiunea comisă (art. 327 alin. (3) din Codul Penal) legea prevede pedeapsa sub formă  de închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Totodată, în scopul recuperării prejudiciului cauzat, Procuratura Anticorupție în comun cu ARBI CNA, a aplicat sechestru asupra bunurilor Avia Invest SRL și capitalul social, cât și bunurile inculpaților inclusiv de peste hotare, în valoare totală de aproximativ 189 milioane lei MDL.

2. Trimis în judecată pentru fals

Igor și Galina Dodon s-au ales și cu un dosar penal în 2023. Alături de ei este cercetat și medicul care le-a eliberat  un certificat presupus fals pe numele fiului cuplului prezidențial, care ar suferi de probleme de sănătate după ce a contractat COVID.

Procuratura Anticorupție informează că procurorii au dispus recunoașterea și audierea în calitate de bănuiți a ex-președintelui Repubicii Moldova, soției acestuia și medicului care a confecționat documentul medical, presupus a fi fals.

„Medicul este bănuit de confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi. În același timp, ex-Președintele Republicii Moldova împreună cu soția sa, sunt bănuiți în deținerea și folosirea documentului oficial fals care acordă drepturi. Menționăm că, în baza acestui document, inculpatul Dodon Igor a solicitat Judecătorilor Curții Supreme de Justiție sa îi încuviințeze să părăsească țara, aceeași solicitare fiind înaintată de către învinuita Dodon Galina Procuraturii Anticorupție”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.

În data de 26 ianuarie, Procuratura Anticorupție a înaintat un demers la Curtea Supremă de Justiție, privind înlocuirea măsurii preventive în privința fostului președinte, Igor Dodon. Procurorii au solicitat arestul la domiciliu și obligarea de a nu părăsi țara. Totul, după ce au discutat cu medicul care a prescris recomandarea și care ar fi declarat că nu-i este cunoscut numele pacientului. La rândul său, Igor Dodon a declarat că medicul ar fi fost amenințat ca să dea astfel de declarații și a calificat drept acțiuni „lipsite de bun simț” perchezițiile la instituția medicală.

La 19 ianuarie 2023, apărătorii lui Igor Dodon în ședință de judecată au înaintat o cerere prin care au solicitat încuviințarea acestuia să părăsească Republica Moldova, în perioada 28 ianuarie 2023 – 05 februarie 2023, pentru a asigura un tratament de reabilitare post Covid-19, în România, a fiului său, anexând în acest sens un șir de acte ce ar confirma necesitatea deplasării peste hotare.

3. Finanțarea ilegală a Partidului Șor

Procurorii au expediat în instanța de fond dosarul în privința Marinei Tauber și a persoanei juridice, Partidului Politic ,,Șor”, învinuiți de patru capete de acuzare pentru falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic și acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat.

Conform probatoriului administrat de către Procuratura Anticorupție în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, s-a constatat că, Marina Tauber participând în calitate de candidat desemnat de către Partidul Politic „Șor” la funcția de primar al mun. Bălți, în campania electorale din 21 noiembrie 2021, în mod intenționat şi în înțelegere prealabilă cu trezorierul partidului, acționând la îndemnul și în strictă coordonare cu grupul criminal organizat condus de, Ilan Şor, a recepționat de la grupul criminal organizat mijloace bănești în sumă de 9 752 000 lei, din care suma de 740 464,50 lei, a introdus-o fals în formularele de donații din numele a 104 persoane fizice care în realitate nu au donat această sumă de bani, date false pe care le-a înscris în rapoartele privind gestiunea financiară a campanile electorale, prin substituirea, ascunderea identității donatorilor, a volumului mijloacelor acumulate şi utilizate, iar ulterior rapoartele le-a semnat personal și înregistrat la Comisia Electorală Centrală.

Tot ea, ar fi acceptat cu bună știință finanțarea concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat, în perioada alegerilor locale noi pentru funcția de primar al mun. Bălți din 21 noiembrie 2021, în sumă de 9 752 000 lei.

De asemenea, Tauber Marina, a săvârșit cu intenție, în calitate de autor, falsificarea raportului privind gestiunea financiară a partidelor politice în intenția de a substitui, a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate, destinația și volumul mijloacelor utilizate, precum și utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme, venite din străinătate, săvârșite în proporții mari.

Totodată, Marina Tauber mai este învinuită că, în calitate de vicepreședinte a Partidului Politic „Șor”, în interesele formațiunii politice, a acceptat cu bună știință finanțarea partidului politic, din partea grupului criminal organizat condus de Ilan Șor, în sumă totală de 195 518 013 lei, surse financiare ilicite care au fost integrate în activitatea și întreținerea partidului, în scopul promovării și realizării intereselor grupului criminal organizat pe arena politică din Republica Moldova, de acaparare a puterii în stat.

Astfel, din suma totală de 195 518 013 lei, aproximativ 8,5 milioane lei au fost transmiși sub controlul organului de urmărire penală, iar aproximativ 9 milioane lei au fost depistați și ridicați în cadrul efectuării perchezițiilor.

Învinuiții nu au recunoscut faptele comise, iar cauza penală în 67 de volume, împreună cu rechizitoriul pe 348 file, a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 250 000 la 450 000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

4. Deputata Irina Lozovan, în fața instanței

În 2023, procurorii au remis pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire în privința deputatei Irina Lozovan și a soțului acesteia, Pavel Gîrleanu, un consilier raional al Consiliului raional Ocnița, fiindu-le incriminată infracțiunea de acceptare cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat și respectiv complicitate la infracțiunea

Conform probatoriului administrat, procurorii au constatat că, Irina Lozovan, fiind deputat în Parlament și membră a Biroului Politic al Partidului Politic Partidul Renaștere, acționând în mod intenționat şi prin înțelegere prealabilă cu soțul ei și alte persoane nestabilite la moment de organul de urmărire penală, care fac parte din conducerea Partidului Renaștere și care au dreptul de gestionare a surselor financiare a acestuia, ignorând normele ce reglementează modul de finanțare a partidelor politice, a acceptat cu bună știință finanțarea Partidului Renaștere, din partea grupului criminal organizat condus de Ilan Șor.

Deși primarul orașului Ocnița a refuzat propunerea, invinuiții au continuat acțiunile de convingere și la 02 august 2023, soțul deputatei i-a transmis primarului, suma de 30 000 dolari SUA, bani ridicați de către soțul Irinei Lozovan, de la sediul Partidului Renaștere, care proveneau de la grupul criminal organizat, condus de Ilan Șor, fiind reținut și perchiziționat în aceeași zi.

La 21 septembrie 2023, deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat cererea Procurorului General interimar privind ridicarea imunității deputatei Irina Lozovan, lipsind-o de imunitate parlamentară.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

5. Un judecător, învinuit de includerea datelor incomplete sau false în declarația de avere și interese personale

Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat pe 3 aprilie despre finalizarea urmăririi penale și remitere în instanța de judecată pentru examinare în fond a cauzei penale de învinuire a unui judecător de săvârșirea infracțiunii de includere a datelor incomplete sau false în declarația de avere și interese personale. Este vorba de judecătorul din cadrul Judecătoriei Chișinău, Alexandru Postică. Postică a venit cu o reacție pentru anticoruptie.md și a menționat că dosarul nu este nimic altceva decât „o încercare nereușită a procurorilor să-și justifice abuzurile”.

Potrivit informațiilor prezentate de PA, „în perioada cuprinsă între anii 2018 – 2021, judecătorul, acționând cu intenție directă, fiind persoană cu funcție de demnitate și subiect al declarării împreună cu membrii familiei, cu scopul creării unei aparențe false cu privire la veniturile dobândite și majorării neîntemeiate a acestora cu suma totală de 866 916 lei, a inclus date incomplete sau false în declarația de avere și interese personale”.

Contactat pentru o reacție, magistratul Aureliu Postică a declarat pentru anticorupție.md că această cauză penală a derivat din cauza penală, în temeiul bănuielii de îmbogățire ilicită, inițiată în luna septembrie 2022 de Procuratura Anticorupție. În martie curent cauza a fost clasată, iar Postică a fost scos de sub învinuire. Postică spune că a avut niciun scop să introducă date false în declarația de avere, iar insistența procuraturii nu este decât „o acrobație juridică”. 

„Acest lucru constituie o încercare nereușită a procurorilor să-și justifice abuzurile care au stat la baza inițierii și suspendării mele inițiale din funcție în temeiul așa-zisei îmbogățiri ilicte. Din învinuirea care-mi este formulată în rechizitoriu ar rezulta că pretinsele date incluse în declarațiile mele de avere, așa-zise false în viziunea procurorilor, au fost pentru a-mi deghiza veniturile ilicite sau pentru a-mi reflecta ilicit majorarea veniturilor. În condițiile în care procurorii nu au constatat careva discrepanțe între veniturile și cheltuielile familiei mele, mai mult, veniturile depășeau substanțial cheltuielile în perioada vizată, insistența procuraturii pe acest pretins fals în declarații nu este decât o acrobație juridică și continuarea abuzurilor în privința mea”, a precizat Aureliu Postică pentru anticoruptie.md.

Cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, dar Postică este sigur că aceasta va fi strămutată pentru examinare la o altă instanță, pentru a nu exista conflinct de interese, întrucât anume la Judecătoria Buiucani a activat până în septembrie 2022. 

Pentru faptele comise Postica riscă amendă în mărime de la 20 000 la 30 000 lei sau cu închisoare de până la 1 an, totodată nu va avea dreptul să ocupe anumite funcţii sau să desfășoare o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

6.Vladimir Plahotniuc și... Frauda bancară

În luna iulie 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat despre trimiterea în instanța de judecată pentru examinare în fond, a cauzei penale de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor.

Ex-liderul PDM, Vlad Plahotniuc, este judecat în lipsă, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul avocaților. Curtea de Apel Chișinău a menținut fără modificări încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost admis demersul Procuraturii Anticorupție privind autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în dosarul “Frauda bancară”.

„Plahotniuc Vladimir a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor. Episodul incriminat acestuia are ca referință perioada anilor 2013-2015, atunci când învinuitul a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor prin persoane interpuse, mijloace financiare în sumă de peste 39 milioane dolari SUA și 3,5 milioane Euro, care aveau ca origine, credite bancare obținute fraudulos de la BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Banca de Economii” SA. Precizăm că, în cadrul acestei cauze penale, a fost aplicat sechestru pe bunuri al căror beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare totală de mai mult de un miliard de lei”, punctează procurorii.

32 de milioane de dolari ar fi fost transferate de Banca de Economii unei companii controlate efectiv de către fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi, pe care ultimul i-a convertit, plasat și stratificat prin intermediul mai multor companii nerezidente cu conturi deschise în două bănci din Letonia. O parte din suma de bani obținuți prin aceeași schemă ar fi fost utilizați pentru procurarea de către Vladimir Plahotniuc a unui avion.

Vladimir Andronachi a pledat nevinovat și, folosindu-se de dreptul său procesual, refuză să dea declarații. 

„Cu referire la acest episod ce îl vizează pe Vladimir Plahotniuc, Procuratura Anticorupție amintește că a finalizat investigațiile și a expediat judecătorului de instrucție un demers pentru a trimite cauza penală în instanța de judecată în lipsa învinuitului în august 2022”, mai anunță procurorii.

Momentan, peste 60 de persoane au statut de învinuit în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție, inclusiv cu suportul ARBI, a aplicat sechestre pe active în valoare de circa 6,4 miliarde de lei, inclusiv în afara Republicii Moldova, pentru recuperarea prejudiciului cauzat ca rezultat al realizării Fraudei.

7. Andronachi, un alt episod în dosarul Frauda bancară

La 10 martie 2023, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată pentru examinare în fond, cauza penală disjunsă din cauza denumită generic ,,Frauda Bancară” în privința lui Vladimir Andronachi, acuzat de săvârșirea infracțiunilor de escrocherie (art. 190 alin. (6) din Codul penal) și spălarea banilor în proporții deosebit de mari (art. 243 alin. (3) din Codul penal), prin participație complexă în calitate de organizator, instigator și autor în interesul unei organizații criminale precum și a unui complice, acuzat de săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor prin complicitate, în proporții deosebit de mari, în interesele grupului criminal parte a organizației criminale.

Conform investigațiilor, în rezultatul faptelor imputate învinuiților, statul Republica Moldova a fost prejudiciat cu suma de peste 26 milioane MDL, respectiv au fost spălați banii sustrași în sumă de peste 1 milion USD şi aproximativ 800 000 EUR în contul altor companii afiliate organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc, precum și companiilor din cadrul grupului criminal organizat condus de către Vladimir Andronachi, astfel creând condițiile necesare pentru stratificarea și integrarea a banilor sustrași în circuitul legal național și al altor țări.

Valoarea prejudiciului cauzat a fost acoperită prin sechestrele aplicate de Procuratura Anticorupție în comun cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a Centrului Național Anticorupție.

8. Dosarul Emma Tăbîrță

Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza penală în privința fostului vice-guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Emma Tăbîrță, învinuită de complicitate la săvârșirea infracțiunii de escrocherie, comisă cu folosirea situației de serviciu, de către o organizație criminală (art. 42, art. 190 alin. (6) din Codul penal), precum şi de spălarea banilor, săvârșită de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari (art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3) din Codul penal).

Conform probatoriului administrat, procurorii ar fi constatat că, organizația criminală, condusă de către Vladimir Plahotniuc era constituită din mai multe grupuri criminale organizate, inclusiv cel condus de Ilan Șor. Ultimul ar fi controlat, de facto, prin intermediul unor persoane interpuse, băncile BC Unibank SA, BC Banca Socială SA, Banca de Economii SA.

„Pe parcursul anului 2014, vice-guvernatorul BNM, în calitate de persoană afiliată organizației criminale, a înlăturat obstacolele și a acordat instrumentele necesare realizării sustragerilor de bani aflați la dispoziția BC Unibank SA, BC Banca Socială SA și Banca de Economii SA, inclusiv prin aprobarea în organele de conducere a băncilor menționate a persoanelor afiliate grupului criminal organizat condus de Ilan Șor și prin neintervenirea în activitatea defectuoasă a acestor bănci”, explică acuzatorii. Aceste fapte ar fi permis sustragerea a cca 2.544.782.105 lei și ulterior integrarea banilor în circuitul legal al Republicii Moldova și al altor state.