Primarul Orheiului și condamnatul în primă instanță pentru „furtul miliardului”, Ilan Șor, a depus, joi, 27 decembrie, documentația necesară pentru înscrierea în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Procesul lui Ilan Șor este tergiversat prin tot felul de artificii tehnico-juridice de circa un an și jumătate. Ilan Șor este indicat drept „creier al operațiunii de sustragere a unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc” de nu mai puțin de 74 de ori în ultimul raport Kroll ce a investigat circuitul banilor sustrași. Nici până acum, autoritățile nu au arătat măsuri concrete pentru recuperarea prejudiciului egal cu 15% din PIB-ul R. Moldova ce s-a transformat ulterior în datorie publică pe următoarele două decade. 

Depunerea actelor a avut loc la Palamentul Republicii în cadrul unei regii în care Șor a apărut în haine tradiționale cu motive moldovenești, identice cu cele afișate de partidul său. El a fost întâmpinat de zeci de susținători care l-au ovaționat. Anterior, acesta a plătit pentru ca suporterii săi să ajungă la Chișinău pentru a arăta susținere față de el fie în problemele pe care le are în justiție, fie în acțiunile sale politice. 

Cap de listă la înscriere este chiar Ilan Șor, urmat apoi pe poziția a doua de către primarul comunei Jora de Mijloc, Marina Tauber. Pe trei este directorul companiei „Aviainvest” care gestionează Aeroportul Chișinău, Petru Jardan, iar pe poziția a cincea se regăsește Denis Ulanov, avocatul lui Ilan Șor în dosarul său penal.

Deși a fost condamnat de instanța de fond la șapte ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, Ilan Șor a obținut totuși certificatul de integritate. El a declarat în cadrul unei emisiuni de la Orhei TV că intenționează să candideze și pe circumscripția uninominală Orhei.

Partidul Șor se va regăsi în buletinele de vot în dreptul cifrei 5. Lista candidaților pentru înregistrarea în cursa electorală numără 51 de persoane și poate fi consultată mai jos.

Primarul orașului Orhei, Ilan Șor, a fost condamnat la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semi-închis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. Decizia a fost luată la 21 iunie 2017 de magistrații Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani. Totodată, businessmanul a fost eliberat provizoriu sub control judiciar, cu condiția că nu este arestat legal în alte cauze și să nu părăsească țara. Ulterior, avocații lui Șor au contestat sentința, iar în prezent dosarul este pe rol la Curtea de Apel Cahul. Recent, magistrații au admis demersul avocaților lui Ilan Șor privind efectuarea expertizei financiar-contabileși a programat următoarea ședință pentru 17 decembrie, 2018. Experții susțin că astfel de expertize durează de obicei ani întregi. 

Ilan Șor a fost reținut de oamenii legii și plasat în arest în iunie 2016. Începând cu luna august a anului trecut, omul de afaceri a fost cercetat fiind în arest la domiciliu. Dosarul său a fost transmis în judecată pe 24 august. Fostul șef al Consiliului de administrare al BEM ar fi obținut prin înșelăciune, în perioada 4 noiembrie – 25 noiembrie 2014, peste cinci miliarde de lei de la Banca de Economii. Banii au fost oferiți în calitate de credite mai multor companii ce ar aparţine lui Ilan Şor, iar drept garanţie privind rambursarea mijloacelor financiare obţinute ar fi fost prezentate nişte contracte fictive, încheiate cu un şir de entităţi bancare din Federaţia Rusă.

De atunci, mai multe ședințe au fost amânate, iar altele au fost însoțite de proteste în timpul cărora sute sau chiar mii de persoane au cerut magistraților să le elibereze primarul și să îl lase să conducă în continuare orașul Orhei. La una dintre manifestații a fost prezentă soția lui Șor, interpreta Jasmin, care a acuzat magistrații că fac jocuri politice. S-au remarcat și bodyguarzii omului de afaceri, care au blocat accesul jurnaliștilor spre inculpat și în biroul judecătorului, la una dintre ședințe.

Între timp, Șor și-a schimbat și unele declarații. Dacă în autodenunțul față de Vlad Filat, el spunea că i-ar fi dat ex-premierului o mită de 250 de milioane de dolari, bani scoși prin credite neperformante de la Banca de Economii, atunci într-un interviu din luna septembrie, primarul a declarat că de la BEM au fost furate doar 190 de milioane de dolari. Banii ar fi ajuns pe conturile lui Vlad Filat și Veaceslav Platon în noiembrie 2014.