În 2025, an electoral intens, plin de tensiuni și marcat de campanii de dezinformare, a țintuit atenția publicului la materiale care vizează dezinformarea și tentativele de ingerință externă în viața Republicii Moldova. La fel, subiectele cele mai căutate de către cititorii portalului Anticoruptie.md au vizat conflictele publice între membri ai clasei politice, cazurile legate de judecători cu dosare în instanță sau de politicieni fugari. Paleta celor mai citite subiecte pe portal reflectă preocupările profunde ale societății față de integritate, statul de drept și responsabilitatea în funcții publice.

În 2025, care a fost și un an electoral, atenția publicului a fost captată de materiale și știri despre campaniile și acțiunile de dezinformare care au fost desfășurate de forțe externe, dar și de actori locali. Și pe portalul Anticoruptie.md cea mai citită știre, cu peste 8200 de accesări, a fost despre campania de dezinformare lansată de rețeaua rusă de dezinformare Matrioșka, care a vizat Republica Moldova.

Conținutul manipulativ a fost divizat în 10 clipuri, care se pretindea a fi create de instituții media cunoscute și profesori universitari. În acestea se susținea că Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale prin campanii de propagandă, iar după alegeri s-a implicat în represiuni împotriva oponenților săi. La fel, și fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, ar fi promis în clipurile false să prezinte instituțiilor media europene dovezi că Maia Sandu ar fi câștigat în scrutin prin fraudă.

Al doilea cel mai citit subiect, cu aproape 8000 de accesări, a fost cazul fostului director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Iaroslav Martin, căruia instanțele naționale i-au refuzat cererea de chemare în judecată a președintei Sandu. Generalul a cerut anularea decretului președintei, din 30 decembrie 2020, prin care a fost revocat din funcție, în care fusese numit cu un an mai devreme de ex-președintele Igor Dodon. Tot Igor Dodon i-a conferit lui Martin gradul special de general-maior. În 2021, Centrul Național Anticorupție a pornit o cauză penală pe numele generalului Martin, fiind acuzat că ar fi utilizat bunurile instituției pe care o conducea în interese personale, cauzând un prejudiciu de 117 mii lei.

Aproape 7300 de accesări a avut știrea despre conflictul dintre primarul Ion Ceban și deputatul PAS Radu Marian. Deputatul a fost acționat în judecată de edil, care a cerut obligarea acestuia de a șterge dintr-o postare a sa cuvintele „Agentul FSB Ceban”. La fel, Ceban a cerut ca Radu Marian să-i adreseze scuze publice și să dezmintă informațiile postate pe pagina sa de facebook, în care afirma că activitatea partidului condus de Ceban, MAN, este coordonată de Kremlin.

În februarie curent, instanța a respins acțiunea de chemare în judecată depusă de Ion Ceban.

Atenția cititorilor a fost atrasă de materialele legate de fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc. Una dintre cele mai citite știri pe portalul Anticoruptie.md - circa 6500 de accesări – a fost și materialul despre solicitarea fostei soții a lui Vlad Plahotniuc, Oxana Childescu, de a scoate sechestrul de pe unele bunuri înscrise pe numele său.

În 2020, Judecătoria Chișinău a aplicat sechestru pe 10 dintre imobilele deținute de fostul lider al PDM, în valoare de peste 33 de milioane de lei, însă a refuzat aplicarea sechestrului asupra bunurilor deținute de el în afara țării, estimate la 7,7 milioane de euro. Astfel, vilele deținute de Plahotniuc în  Elveția, Franța și România, cinci autoturisme și o barcă, înregistrate în Elveția au fost printre bunurile care au scăpat de sechestru. Procurorii susțin că beneficiar efectiv al bunurilor este Plahotniuc, judecat în mai multe dosare, inclusiv în Furtul miliardului. 

Ex-președintele Igor Dodon este vizat într-o altă știre foarte citită pe portalul Anticoruptie.md, despre altercațiile online între acesta și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Speakerul Igor Grosu l-a numit pe Dodon „trădător de țară”, după ce liderul socialiștilor a afirmat că Republica Moldova execută comenzi externe, iar „sprijinul anunțat de UE nu este un ajutor real, ci încă un pas spre îndatorarea excesivă a țării”.

Declarația a venit după ce Parlamentul European a aprobat un plan de sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, care include granturi și împrumuturi cu dobândă redusă. În replică, Igor Grosu l-a numit pe Igor Dodon „trădător de țară” și i-a amintit de intenția sa de a împrumuta 200 de milioane de euro de la Federația Rusă, care „punea pe umerii statului, adică a oamenilor, să plătească orice credite luate de companii private moldovenești de la băncile rusești”.

O altă noutate care a atras masiv atenția publicului a fost cea despre tentativele de intimidare a magistratei care a examinat dosarul bașcanei Evghenia Guțul – materialul a fost accesat de peste 5500 de ori. A devenit cunoscut că, cu câteva zile înainte de pronunțarea sentinței, magistrata Ana Cucerescu a primit mesaje de intimidare, i-a fost făcută livrare a unui buchet de flori care s-a dovedit a fi o coroană funerară, iar poliția a primit zeci de apelul în care era vizat blocul în care locuiește judecătoarea – alertă cu bombă, se anunța pojar, dar și apeluri privind alerta cu bombă la sediul instanței. Mai mult, jurnaliștii au primit o scrisoare, pretins din numele magistratei Ana Cucerescu, care ar fi anunțat că își dă demisia, invocând și influențe politice, iar într-o altă scrisoare se anunța decesul acesteia. Judecătoarea Ana Cucerescu a finalizat examinarea dosarului și a condamnat-o pe bașcana Evghenia Guțul la șapte ani de închisoare.

Peste 5100 de accesări a atras noutatea despre trucarea achizițiilor publice, în perioada 2018-2020, depistată de Consiliul Concurenței. În urma unei investigații, autoritatea a stabilit că patru întreprinderi din Comrat, care activează în domeniul construcțiilor și prestează servicii în sectorul infrastructurii rutiere, au trucat ofertele în cca 60 de proceduri de achiziții publice.

Ofertele ce urmau a fi depuse de cele patru companii erau coordonate de o singură persoană, conducătoarea uneia dintre întreprinderi, iar persoanele-cheie din cadrul celor patru companii sunt rude apropiate.  Întreprinderile au fost sancționate cu cca 4,7 mln de lei.

Următoarele trei materiale care au adunat cele mai multe vizualizări pe portalul Anticoruptie.md vizează judecători și foști magistrați. De peste 5300 de ori a fost accesată noutatea despre ex-judecătoarea Svetlana Tizu, care a cerut achitarea salariului ratat pentru aproape patru ani, perioadă în care a fost suspendată din funcție. Judecătoarea a avut statut de învinuită în Dosarul magistratelor, care se referă la mușamalizarea unui caz de malpraxis, soldat cu decesul unui nou-născut. Tizu a fost achitată în 2021, însă acuzatorii au depus recurs la decizia Curții de Apel Comrat. Totodată, deși magistrata a revenit la judecătorie, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să propună președintei Maia Sandu eliberarea ei din funcție, după ce membrii CSM i-au adresat mai multe întrebări privind cazul de corupție în care a fost vizată.

Alte peste 5300 de vizualizări a atras noutatea despre ex-judecătoarea Rodica Berdilo. Fosta magistrată a înaintat un recurs la Curtea de Apel Centru, cerând suspendarea executării decretului președintei Maia Sandu privind eliberarea sa din funcție. Instanța a respins recursul ex-judecătoarei. Rodica Berdilo este magistrata care a declarat nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, în 2018. În același an, numele lui Berdilo a figurat într-o investigație realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice despre câteva modificări legislative care au permis judecătorilor și procurorilor pensionați să ceară statului pensii mai mari. 

Cel de-al treilea magistrat, noutatea despre care a trezit interesul cititorilor, este Oleg Melniciuc. Peste 5100 de vizualizări a adunat știrea despre litigiul în care judecătorul Melniciuc a câștigat despăgubiri de 500 de mii de lei - Curtea de Apel Centru a respins recursul depus de Ministerul Justiției în acest caz. În cazul respectiv, judecătorul era învinuit de trafic de influență, însă dosarul a fost clasat „pe motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii de trafic de influență”. Ulterior, Melniciuc a acționat în judecată Ministerul Justiției, fiind vizată și Procuratura Generală şi Consiliul Superior al Magistraturii. Oleg Melniciuc este singurul judecător condamnat de prima instanță pentru îmbogățire ilicită și cunoscut opiniei publice pentru faptul că i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”.

Printre subiectele care au atras mii de accesări ale cititorilor pe portalul Antirocuptie.md sunt cazul lui Ilan Șor, care riscă să piardă vila din Chișinău, sechestrată de autorități; al fiului ex-președintelui Voronin, care contestă decizia Băncii Naționale prin care a fost lăsat fără acțiunile Fincombank; dosarul fostului șef-adjunct al Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor de la CNA, Mihail Gofman, decedat în 2024, dar cauza căruia privind anularea ordinului prin care a fost demis din funcție urmează să fie rejudecată; cauza ex-ministrului Justiției și ex-șefului Serviciului de Informații și Securitate, Vitalie Pîrlog, împotriva fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.