Justiția se înfăptuiește cu pași de melc în Republica Moldova, iar anul 2024 nu a fost o excepție. Numărul cazurilor trimise în judecată continuă să îl depășească de câteva ori pe cel al sentințelor pronunțate. În ultima lună a anului, la peste 10 ani de la inițierea urmăririi penale, instanța supremă a pronunțat decizia irevocabilă în privința lui Ilan Șor, acuzat de escrocherii deosebit de mari în dosarul Frauda bancară. Un alt dosar de rezonanță, cel al fostul președinte al Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, a fost soluționat în prima instanță, la peste 7 ani de la inițiere. În 2024, și-a aflat sentința și fostul președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă, condamnat de instanța de fond la 10 ani de închisoare pentru acțiuni care au dus la devalizarea instituției bancare.

Ilan Șor - decizie irevocabilă, 15 ani de închisoare

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul avocaților lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherii în proporții deosebit de mari, în dosarul Frauda bancară. Decizia a fost pronunțată în data de 13 decembrie, la 10 ani de la începerea urmăririi penale.

Completul, cu unanimitate de voturi, a respins recursurile avocaților Iulian Balan, Denis Calaida, Aurel Colenco și Shaul Brazil, în numele lui Ilan Șor, declarate împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 13 aprilie 2023.

„Toate argumentele esențiale invocate de apărare, adică cele care puteau influența soluția pe caz s-au dovedit a fi neîntemeiate fie inadmisibile pe motive de procedură. Celelalte argumente, inclusiv cele cu privire la inadmisibilitatea 42 probelor, sunt vădit neîntemeiate sau au fost combătute suficient de instanța de apel și nu necesită a fi combătute detaliat în această hotărâre”, se arată în decizia CSJ.

Pe 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a recunoscut vinovat pe Ilan Șor pentru două infracțiuni: escrocherie și spălare de bani. Pentru aceste infracțiuni  a fost condamnat de instanță la 15 ani de închisoare. Suma prejudiciului material pe care Ilan Șor este obligat să o restituie este de peste 5,2 miliarde de lei. Banii vor fi încasați din bunurile și veniturile ce-i aparțin.

Procurorul șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a specificat că decizia de condamnare este definitivă și că ar putea reprezenta un argument definitoriu pentru extrădarea lui Ilan Șor. 

 „În dosarul „frauda bancară” au fost puse sub sechestru mai multe bunuri în sumă de peste 7 miliarde de lei, dar asta includ nu doar bunurile lui Ilan Șor. Bunurile care aparțin nemijlocit lui Ilan Șor sau persoanelor interpuse lui sunt în jur de 1 miliard de lei în Republica Moldova. Procedura de a converti un bun sechestrat într-un bun confiscat e mult mai simplu. Acum s-a deschis o portiță. Dacă identificăm bunuri peste hotare, această decizie a Curții de Apel poate fi folosită ca să fie executată chiar și în afara țării”, a menționat Veronica Dragalin.

Imediat după verdictul Curții de Apel, șefa statului, Maia Sandu, a precizat că prin astfel de decizii justiția își poate căpăta legitimitatea. 

„Acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului. Acest lucru a fost cerut de cetățeni - ca cei care fură să întoarcă banii, iar legea să fie pusă în capul mesei. Doar așa justiția își poate căpăta legitimitatea, prin decizii legale care pedepsesc hoții și fac dreptate”, a subliniat Maia Sandu, pe pagina sa de socializare.

De altă parte, condamnatul Ilan Șor a venit cu amenințări în adresa magistraților care au emis decizia. Acesta a declarat că nu intenționează să se predea autorităților și califică hotărârea Curții de Apel ca „pe o răzbunarea pentru mișcarea protestatară pe care, nu-mi este rușine să recunosc, o dirijez eu și partidul meu. Este o răzbunare pentru faptul că noi luptăm pentru o viață bună. N-o să mă oprească nicio hotărâre, o să merg până la capăt”.

Prima condamnare în dosarele privind finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Ilan Șor

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat, în luna noiembrie, prima condamnare a unei persoane într-un dosar privind finanțarea ilegală a unui partid politic. Persoana condamnată a recunoscut că „în mod sistematic, a facilitat transportul și distribuirea unor sume de bani și cadouri, prin intermediari, către persoane ce prestau servicii pentru Partidul Politic „Șansa”.

„Banii, necontabilizați și nedeclarați, erau oferiți pentru promovarea imaginii partidului și a candidaților, participarea la întruniri și manifestații. „În martie 2024, inculpatul, acționând cu intenția de a finanța ilegal Partidul „Șansa” din surse interzise, a transmis unui bărbat un pachet în care se aflau 613 500 de lei, ce urmau a fi redistribuite, prin intermediari, către persoanele implicate în activitățile partidului, fără a respecta reglementările legale privind finanțarea politică”, susțin acuzatorii.

În martie curent, inculpatul a fost arestat, iar în octombrie 2024 a fost deferit justiției, cauza fiind judecată în trei săptămâni. Condamnarea a fost pronunțată în baza acordului de recunoaștere a vinovăției semnat de un inculpat la 4 octombrie 2024.

Instanța de judecată a recunoscut persoana vinovată de comiterea infracțiunii de finanțare ilegală a unui partid politic, stabilindu-i o pedeapsă  sub formă de amendă în mărime de 45 000 lei. Pentru garantarea achitării amenzii a fost menținut sechestrul asupra automobilului inculpatului. Totodată, suma de 613 500 de lei a fost confiscată și trecută în folosul statului.

Iurie Roșca - 6 ani de închisoare, prima instanță

În luna august, fostul lider al Partidului Popular Creștin Democrat și vicepreședinte al Parlamentului, Iurie Roșca, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență. Urmărirea penală a fost inițiată în anul 2017. Conform acuzatorilor, Roșca ar fi solicitat 1 milion de euro de la administratorul unei întreprinderi pentru a-i rezolva o problemă din justiție.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Roșca a primit, în decembrie 2009 și în martie 2011, două tranșe din suma solicitată - 117.000 dolari SUA și 110.000 dolari SUA.

Urmărirea penală a durat 1 an și 3 luni. Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptei incriminate.

Până la rămânerea definitivă a sentinței lui Iurie Roșca i-a fost aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara, iar după ce sentința va fi definitivă el își va ispăși pedeapsa în penitenciar de tip semiînchis.

Totodată, s-a dispus confiscarea din contul condamnatului, în folosul statului, a sumei de 227 000 dolari SUA, fiind menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor acestuia.

Viorel Bîrcă - 10 ani de închisoare în dosarul Frauda bancară

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat, în luna ianuarie, pe fostul președinte interimar al SA Banca de Economii, Viorel Bîrcă, la zece ani de ani de închisoare pentru că a sustras, împreună cu alți responsabili din domeniul bancar și persoane fizice, 100 de milione de dolari.

În perioada iulie 2013 – septembrie 2014, Viorel Bîrcă, deținând funcția de președinte interimar al SA Banca de Economii și acționând în interesele unui grup criminal, a falsificat șapte ordine SWIFT – ordine de plată efectuate prin sistemul internațional de plăți - și a sustras împreună cu alte persoane 100 milioane de dolari.

Cauza penală de învinuire a lui Viorel Bîrcă a fost transmisă spre examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în martie 2021 și a fost examinată timp de trei ani.

Instanța a menținut sechestrul pe jumătate din bunurile ce aparțin condamnatului în valoare de aproximativ 4 milioane de lei în vederea garantării recuperării prejudiciului. De asemenea, au fost încasate din contul condamnatului în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 32.550 de lei.

Dosarul a fost disjuns din cauza deschisă pentru sustragerea a 100 milioane dolari de către un grup criminal în perioada 2013-2014. Viorel Bîrcă nu și-a recunoscut vinovăția.

În martie 2021, Portalul Anticoruptie.md a relatat că Viorel Bîrcă, împreună cu șeful de Direcție al Băncii Naționale, Ion Ropot, fost administrator special la Banca de Economii, ar fi sustras 10 milioane de dolari și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii.

Garanția rambursării plasamentelor interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii, în folosul acestor bănci comerciale, erau cele 35% din acțiunile Victoriabank gajate de compania INSIDOWN LTD (Cipru), offshore afiliat lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

Pe 28 noiembrie 2014, din contul creditului de urgență garantat de stat au fost restituite datoriile Băncii de Economii față de Moldova Agroindbank și Moldindconbank în valoare de 8 milioane de euro și 10 milioane de dolari. Operațiunea a avut loc fără rambursarea sumelor din contul bunurilor gajate, care garantau rambursarea acestor plasamente, iar gajul – 35% din acțiunile BC Victoriabank SA – a fost eliberat (radiat) în interesul organizației criminale.

De partea cealaltă, Viorel Bîrcă și Ion Ropot nu își recunosc vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au anunțat în 2021 sechestre pe cinci bunuri imobile ale inculpaților, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Fostul președinte al BEM, Viorel Bîrcă, a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială –, precum și reprezentanți ai holdingului Șor.

Audiat în iulie 2019 de membrii Comisiei parlamentare de anchetă a furtului miliardului din sistemul bancar moldovesc, Bîrcă ar fi confirmat că în noiembrie 2014, atunci când din cele trei bănci –  BEM, UniBank și Banca Socială – au fost scoși aproape două miliarde de dolari, deciziile de acordare a acestor credite au fost luate de trei persoane din cadrul BEM: Ilan Șor, Ivan Ursu și Stanislav Budza.

În ce privește fostul administrator special al BEM, Ion Ropot, fost șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, acesta a fost reținut pe 11 martie 2021.

Ulterior el a fost plasat în arest, fiind cercetat și de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanțiilor bancare acordate de către Banca Națională a Moldovei instituțiilor financiare: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Ion Ropot mai este învinuit de faptul că, în calitate de administrator special al Băncii de Economii, a permis restituirea depozitelor persoanelor fizice și juridice din garanțiile de stat, inclusiv companiei Veb Solution, un offshore din Panama implicat în „frauda bancară”.

Ex-avocatul Ion Moraru - prima instanță, 10 ani de închisoare

În luna februarie, ex-avocatul Ion Moraru a fos condamnat la 10 ani de închisoare de către prima instanță. Fostul apărător este cunoscut pentru faptul că a mai fost condamnat irevocabil  pe acest articol. Sentința recentă a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani și, conform Procuraturii Anticorupție, vizează săvârșirea altor 8 episoade de trafic de influență. De altă parte, pe tot parcursul procesului, Moraru a pledat nevinovat. În februarie 2023, apărătorul a fost condamnat irevocabil la trei ani de închisoare,  fiind găsit vinovat că a primit 10 000 de euro mită de la un client, în perioada anilor 2014 - 2015, pentru a influența o decizie favorabilă la Judecătoria Cimișlia.

Conform materialelor din Dosarul celor 8 episoade de trafic de influență, în anul 2015, avocatul ar fi solicitat și primit de la o pârâtă și fiul acesteia – 1000 euro pentru a influența un judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și 1300 euro pentru a influența experții tehnici, în vederea soluționării cauzei civile în favoarea acesteia.

Într-un alt episod din 2015, avocatul a pretins și primit de la denunțători, 10 000 euro, pentru a influența un judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, ca acesta să emită o decizie favorabilă reclamanților în cadrul unei cauze civile, însă cererea acestora a fost respinsă.

În anul 2017, reprezentând interesele unui învinuit pe o cauză penală aflată în gestiunea Procuraturii municipiului Chișinău, a pretins de la ultimul suma de 1 500 euro, primind 500 euro, pentru a influența un expert în expertiza medico-legală, ca acesta să indice că denunțătorul nu era în stare de ebrietate în momentul accidentului. Ulterior, după expedierea cauzei penale la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a mai pretins 10 000 euro, pentru „a rezolva problema altfel”, fiind refuzat de denunțător.

Tot el, în anul 2016, sub pretextul influenței asupra unui judecător din cadrul Judecătoriei Ialoveni, a solicitat și primit de la familia unui inculpat, învinuit de comiterea unui omor, suma de 5000 euro și 66000 lei, pentru ca ultimul să fie achitat sau să fie condamnat la un termen de închisoare mai mic decât cel prevăzut de lege.

Într-un alt caz, în 2016, reprezentând interesele unui învinuit în ordine de apel și susținând că personal și prin intermediul soției acestuia, care era judecător la Curtea de Apel Chișinău are influență asupra judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, a solicitat de la rudele învinuitului – 15 000 euro, pentru a influență judecătorii să admită apelul, să caseze sentința primei instanțe și să-l achite pe condamnat.

În anul 2014, sub același pretext, de influență prin intermediul soției acestuia, a pretins și primit de la rudele unui inculpat, suma de  10 000 euro, pentru a influența judecătorii din cadrul Curții Supreme de Justiție să admită recursul ordinar, însă acesta a fost respins și să influențeze judecătorii din cadrul Judecătoriei Căușeni, ca aceștia să admită cererea de revizuire a cauzei penale și emiterea sentinței de achitare a inculpatului.

Ion Moraru este soţul fostei magistrate de la Curtea de Apel Chişinău, Maria Moraru.

Ex-judecătorul Valeriu Ghedreuțan - 10 ani de închisoare, decizie definitivă

Fostul judecător al Judecătoriei Drochia, Valeriu Ghedreuțan, a fost condamnat, în luna aprillie, la zece ani de închisoare, cu amendă de 200.000 de lei, de către Curtea de Apel Bălți. Această decizie a fost luată de magistrați după ce procurorii au contestat o decizie din 2018 prin care fostul judecător fusese condamnat la şapte ani de închisoare și amendă de 160.000 de lei.

Procuratura Anticorupție a pornit cauza respectivă în februarie 2016 în urma unei plângeri a unei moldovence stabilite în Italia. Judecătorul ar fi consiliat-o pe femeie în aprilie 2010 cum să își revendice în instanţă dreptul de proprietate asupra unui imobil pe care îl disputa cu concubinul său.

În cadrul acestei discuţii, Valeriu Ghedreuțan i-ar fi spus că o va ajuta să îşi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să îi fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior.

Pentru această consultaţie, magistratul ar fi pretins 200 de euro. Peste două zile, judecătorul i-ar fi spus femeii că, pentru 6.200 de euro, va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei.

În aprilie 2014, femeia a transferat magistratului suma solicitată prin intermediul unei instituții bancare. În noiembrie 2014, în urma examinării litigiului, judecătorul a dispus recunoaşterea dreptului de proprietate a femeii asupra casei doar în proporție de 75,26%. Valeriu Ghedreuțan nu s-a pronunțat însă şi asupra sechestrului aplicat pe imobil. Motivând că banii primiți ar fi insuficienţi, judecătorul a mai pretins încă 1.000 de euro.

În ianuarie 2018, judecătorii Judecătoriei Soroca, sediul central, l-au condamnat pe Valeriu Ghedreuțan la șapte ani de închisoare și i-au aplicat o amendă de 160.000 de lei.

Procurorii au contestat sentința. Pe 16 aprilie 2019, Curtea de Apel Bălți a păstrat pedeapsa stabilită de instanța de fond, dar a confiscat valoarea mitei cerute de Ghedreuțan. Avocații acestuia și procurorii au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Pe 23 ianuarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia Curții de Apel Bălți. Cauza penală a fost remisă instanței de apel pentru rejudecare de un alt complet de judecată.  Pe 30 aprilie 2024, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți l-a condamnat pe Ghedreuțan la 10 ani de închisoare, cu amendă de 200.000 de lei.

Totodată, magistrații au dispus confiscarea a sumei de 6.400 de euro, valoarea mitei, cu menținerea sechestrului aplicat pe mijloacele bănești de 2.600 de dolari și de 1.150 euro, ridicate de la inculpat, pentru asigurarea confiscării speciale și pedepsei penale de amendă.

Demian Caraseni - amendă 175 de mii de lei

Deputatul din UTA Găgăuzia, Demian Caraseni, a fost condamnat într-un dosar de trafic de influență. Fostul vicepreședinte al Adunării Popularea fost recunoscut vinovat de comiterea traficului de influență. Acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de amendă de 175 mii de lei. Odată cu condamnarea, magistrații au dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de peste 240 mii lei, în folosul statului.

Urmărirea penală a fost pornită în martie 2023, de către Centrul Național Anticorupție, în baza unui denunț, cauza penală fiind sub conducerea Procuraturii Anticorupție.

„Potrivit probatoriului administrat, inculpatul, în perioada octombrie 2019-august 2021, a pretins și a primit, în trei tranșe, de la denunțător, care avea un interes direct în obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile în cadrul unei cauzei civile, mijloace bănești în sumă totală de 12.000 Euro (240.910 MDL), susținând că, prin intermediul altor persoane, are influență asupra unui judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care examina cauza civilă în care denunțătorul avea calitatea procesuală de pârât. În rezultat, cauza civilă nu a fost soluționată în favoarea denunțătorului”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție. 

În proces, apărătorii au solicitat emiterea unei sentințe de achitare a inculpatului. Conform acestora, „din probele administrate nu s-a demonstrat vinovăția lui Caraseni Demian în fapta imputată, și anume, din materialele cauzei penale nu rezultă că Caraseni Demian ar fi întreprins careva acţiuni în vederea exercitării influenţei asupra persoanelor publice, din probele cercetate nu rezultă că inculpatul ar fi pretins aceste mijloace băneşti pentru a influenţa persoanele publice, lipsind semnele infracțiunii de trafic de influență”.

Argumentele apărării nu au fost concludente, în opinia instanței.

Serghei Afanasenco, fost ministru al Tineretului și Sportului, recunoscut vinovat

În luna octombrie, prima instanță a pronunțat sentința de condamnare în Dosarul mitei de 200 de mii de euro, care a zguduit sportul moldovenesc. Fostul ministru al Tineretului și Sportului, Serghei Afanasenco, actual consilier MAN, a fost recunoscut vinovat, dar a scăpat de pedeapsă. 

Ex-directorul Centrului Sportiv pentru pregătirea loturilor naționale, Roman Ostapenco, judecat împreună cu Afanasenco, a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru corupere pasivă. Acesta urmează să returneze statului 200 de mii de euro.

Pe un alt articol, și anume abuzul de putere, deși au fost recunoscuți vinovați, cei doi au scăpat de răspundere penală, invocându-se termenul de prescripție.

Urmărirea penală a fost pornită în luna martie 2016. Procurorii au inițiat urmărirea penală în baza unei plângeri.

Conform acuzatorilor, ex-directorul centrului sportiv ar fi pretins mită de 200 000 euro de la administratorul unei companii. Banii au fost ceruți în schimbul oferirii dreptului de folosință asupra unui teren ce aparținea Centrului sportiv și Ministerului Sportului. Schema presupunea ca, ulterior, bunul să poată fi trecut din proprietate publică în private.

„În august 2015, denunțătorul i-a transmis directorului mijloace bănești echivalente de 200 000 euro, în dolari SUA (care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 4 112 460 lei), pentru a perfecta actele necesare. În urma încheierii contractului de către părțile, precum Ministerul Tineretului şi Sportului, directorul CSPLN și denunțătorul, a fost cauzat prejudiciu prin demolarea parțială a construcției ce era amplasată pe terenul nominalizat în valoare de 95 347,75 lei și transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului cu valoarea de piață de 400 000 euro din proprietatea statului în proprietate private”, declară acuzatorii. 

Contractul de societate civilă ulterior a fost declarat nul de către instanța de judecată, terenul fiind restituit statului.

Dosarul angajaților ANSA - peste 14 ani de închisoare

La 9 august 2024, instanța a recunoscut vinovați doi angajați ANSA de corupere pasivă, condamnându-l pe unul la 7 ani și 6 luni de închisoare și pe ce-l de-al doilea la 7 ani de închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, în ambele cazuri cu amendă de 400 000 lei, cu privarea de a ocupa funcții publice pe un termen de 10 ani.

Alți doi inculpați au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii de corupere activă, fiind condamnați la câte 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime a câte 300 000 lei fiecare.

Totodată, s-a dispus confiscarea specială în mod solidar a sumei de 681.637,87 lei, din contul celor trei angajați ANSA cu titlu de contravaloare a mijloacelor bănești rezultate din infracțiuni, fiind menținut sechestrul asupra bunurilor acestora.

De asemenea, mijloacele bănești în sumă de 3.400 dolari SUA și 200 lei ridicați în cadrul percheziției, au fost trecuți în venitul statului, din momentul rămânerii definitive a sentinței.