Candidați noi la funcția de judecători ai CC, propuși Comisiei juridice, numiri și imunități

Mariana Colun
15/08/2019

Deputații Vlad Batrîncea, Alexandru Slusari și Mihai Popșoi au venit joi cu o inițiativă legislativă în adresa Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, prin care au propus alți doi candidați la funcția de judecători ai Curții Constituționale decât cei desemnați de Comisie la 24 iulie curent. Este vorba despre ex-magistrata Domnica Manole și fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere. Pentru a ajunge în plenul Parlamentului și a fi supusă votării, inițiativa trebuie să obțină raportul Comisiei juridice numiri și imunități.

Președintele Comisiei, Sergiu Litvinenco, a declarat pentru portalul Anticoruptie.md, că până în acest moment nu există un astfel de raport.

Dumitru Pulbere a exercitat funcțiile de ajutor de procuror, viceprocuror şi procuror în procuraturile raionale Străşeni, Comrat şi Călaraşi între 1979 și 1998. Ulterior, timp de trei ani a fost deputat în Parlament. La 19 februarie 2001 a fost desemnat judecător al Curţi Constituţionale din Republica Moldova, iar în februarie 2007, a fost numit pentru al doilea mandat. Între 1 martie 2007 și 28 septembrie 2011 a fost președinte al Curții Constituționale. În 2006 a fost decorat cu medalia „Meritul Civic”, iar în 2009 - cu „Ordinul Republicii”. După validarea alegerilor din 5 aprilie 2009, a s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a acceptat în dar un ceas exclusiv elvețian, cu inscripția „Moldova” pe cadran, de la președintele Vladimir Voronin. Presa a scris că ceasurile au fost cumpărate din bani publici și dăruite de Voronin „în semn de recunoştinţă faţă de cei care au validat alegerile în pofida multiplelor contestaţii depuse de opoziţie, contestaţii prin care se demonstra că alegerile de la 5 aprilie au fost falsificate”.

Domnica Manole a fost judecătoare la Judecătoria Ciocana din 1990 până în 2004. Ulterior, din 2004 până în 2017, a fost magistrată în Colegiul Civil și de contecios administrativ al Curții de Apel Chișinău. 

În aprilie 2016, Domnica Manole a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. La 31 mai 2016 membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole să fie cercetată penal pentru că hotărârea pe care a emis-o ar fi ilegală. Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general interimar, Eduard Harunjen, judecătoarea s-ar face vinovată de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Pe 4 iulie 2017 Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis eliberarea ei din funcție după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate. Făcând trimitere la mai multe hotărâri de judecată și la dosarul penal cu privire la referendum, Serviciul de Informații și Securitate a constatat în avizul său existența unor factori de risc în activitatea magistratei.

Ulterior, Domnica Manole a depus o sesizare la Curtea Constituţională privind verificarea constituționalității prevederilor legale care oferă Serviciului de Informații și Securitate atribuții de verificare a judecătorilor. Judecătorii Curţii au constatat, între altele, că efectuarea controlului integrității funcționarilor publici și a demnitarilor de către Serviciul de Informații și Securitate reprezintă o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și a secretului corespondenței. Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să își anuleze în februarie curent hotărârea anterioară prin care a revocat-o pe Domnica Manole din funcția de judecătoare. 

La 8 iulie curent, ex-magistrata a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. Decizia magistraților vine după ce la 4 iulie procurorul pe caz a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării, printre care și viceprim-ministrul Andrei Năstase, despre care acuzarea susținea că ar fi participat la scrierea motivată a deciziei pronunțate de Domnica Manole în 2016.

Domnica Manole a fost surprinsă în 2008 de o echipă Pro TV, în timp ce discuta, în biroul său de serviciu, cu preşedintele de atunci al Consiliului Municipal, consilierul comunist Eduard Muşuc. Se întâmpla înainte de începerea unei ședințe de judecată într-un dosar civil în care una dintre părți era Mușuc. Domnica Manole îi dădea sfaturi acestuia (Mușuc reprezenta comuniștii, care atunci erau la guvernare) cum să se comporte în proces ca să câștige. Discuția a fost înregistrată în spatele ușii întredeschise a biroului magistratei. După mediatizarea cazului, Domnica Manole a calificat reportajul Pro TV despre discuția sa cu o parte din proces drept un amestec în justiție și s-a retras din examinarea dosarului. La un an și jumătate de la acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că Domnica Manole se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, dar a remarcat faptul că la acea vreme birourile judecătorilor nu erau păzite astfel încât să fie împiedicată pătrunderea persoanelor străine și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă, avertismentul. În iunie 2016, solicitată să comenteze discuția sa cu comunistul Eduard Mușuc înainte de procesul de judecată, Domnica Manole a declarat în cadrul emisiunii În Profunzime: „În activitatea unui judecător de 25 de ani pot exista și erori, dar nu este asta important, deci sunt importante acțiunile mele la acest moment. Nu vreau să mă justific în cazul Mușuc, da, a fost cu opt ani în urmă, am greșit. A fost o primă experiență a mea cu presa, cu părțile în biroul meu. Vreau doar un moment să accentuez: că nu am examinat pe fond dosarul, am examinat o cerere de recuzare. Dar nu contează, efectele s-au stins demult”.

Amintim că, la 24 iulie, Parlamentul i-a selectat pe Nicolae Eșanu, secretar de stat la Ministerul Justiției, și Vladimir Grosu, ex-ministru al Justiției în Guvernul Gaburici, pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională din partea Legislativului.

Mariana Colun
15/08/2019

Comentarii