Procurorul general, din nou la Curtea Constituţională. Vrea să ştie pe cât de legală este calitatea sa de membru al Consiliului Suprem de Securitate

Irina Odobescu
15/09/2021
Colaj: CIJM

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a depus, miercuri, o sesizare la Curtea Constituțională în vederea controlului constituționalității prevederilor privind calitatea de membru de drept în componenţa Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

„Alexandr Stoianoglo s-a adresat Înaltei Curți după ce la ședința din august a CSS, președinta Maia Sandu a obiectat procurorului general urmărirea penală a mai multor persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții parlamentare, solicitând, în același timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte”, se arată în comunicatul emis de Procuratura generală (PG).

Procurorul general consideră că detaliile solicitate de şefa statului „ating separația și echilibrul puterilor în stat". Autorul sesizării a invocat că instituţia pe care o conduce se bazează pe Legea securității statului Nr. 618 din 31.10.1995, care nu prevedea calitatea de membru din oficiu la CSS pentru procurorul general. „Modificările legii făcute de Partidul Democrat în 2016 au afectat grav principiul separației puterilor în stat și, în consecință, independența Procuraturii”, a argumentat Stoianoglo.

Procuratura Generală a solicitat de la preşedinta Maia Sandu să ofere explicaţii la decizia Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021 privind activitatea nesatisfăcătoare a procurorilor în investigarea dosarelor mari de corupţie. Stoianoglo a mai solicitat șefei statului să fie informat și despre legile care ar obliga ca un procuror, inclusiv procurorul general, să raporteze măsurile întreprinse și rezultatele obținute în cadrul unei anchete penale concrete și să facă constatări privind eficiența sau ineficiența unei investigații.

La rândul său, șefa statului a criticat activitatea PCCOCS care nu ar fi ridicat și calculatoarele din casa conspirativă din care oamenii din gruparea lui Veaceslav Platon coordonau acțiuni împotriva unor judecători și campania electorală împotriva PAS și a Maiei Sandu la alegerile parlamentare din 11 iulie. Ea a mai enumerat și o serie de persoane care au comis ilegalități în Republica Moldova și au reușit să fugă de organele statului, Maia Sandu s-a referit la Vlad Plahotniuc, Serghei Iaralov, Ilan Șor, Constantin Botnari, Vladimir Andronachi, Gheorghe Cavcaliuc și Veaceslav Platon.

Ingerințele în separatea puterilor în stat nu au fost invocate de procuratura Generală în premieră. În august procurorul general a acuzat-o pe Președinta Maia Sandu de faptul că ar fi consiliată de personaje demise din procuratură. El a declarat că șefa statului nu respectă principiul separării puterilor în stat, prezumția de nevinovăție și drepturile omului. Procurorul a afirmat că nu va admite ca subalternii săi să lucreze pentru anumite grupări politice sau de interese.  

La două zile după ce Alexandr Stoianoglo a refuzat să vină în Parlament pentru a oferi informaţii privind investigaţiile şi recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar au fost înaintate zece inițiative legislative. Pentru eradicarea corupţiei în Republica Moldova, Stoianoglo a propus restrângerea imunității funcţionarilor publici, optimizarea procedurii disciplinare în privința procurorilor, reevaluarea cadrului normativ adoptat în perioada statului capturat, reconceptualizarea competențelor Procuraturii Anticorupție.

La sfârșitul lunii august, Parlamentul a aprobat, în prima sa ședință extraordinară, proiectul de amendare a Legii Procuraturii care include un mecanism de evaluare a performanței pocurorului general și demiterea lui în cazul constatării lipsei de rezultate în activitate.

Președintele Maia Sandu, a exprimat critici la adresa activității procurorului general Alexandr Stoianoglo în investigarea dosarelor privind furtul miliardului încă de la începutul mandatului.  majoritate din oameni care să susțină reformele.

Irina Odobescu
15/09/2021



Become a Patron!

Comentarii