Integritate

Ce informații țin în secret autoritățile

Lupta presei cu morile de vânt

Foto: CIJM
Autor: Victoria Dodon, Cornelia Cozonac
03/05/2018 7100

Fiecare a doua solicitare de informație din partea jurnaliștilor este neglijată de funcționarii publici. Cel mai des, autoritățile refuză să ofere informații despre gestionarea banilor publici, achizițiile publice, donatorii partidelor politice și despre implicarea demnitarilor în scheme de corupție. Protecția datelor cu caracter personal, secretul de stat și cel comercial sunt motivele cel mai des invocate în refuzurile autorităților de a oferi informația de interes public solicitată de jurnaliști.

În 2017, la fel ca și în anii precedenți, jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice au fost nevoiți să lupte pentru a obține dreptul de a avea acces la informațiile de interes public. Anul trecut, reporterii CIJM au expediat autorităților centrale și locale peste 70 de solicitări de informație în scris, în cadrul documentării diferitor subiecte de interes public. Doar la jumătate dintre acestea funcționarii au oferit răspuns. Unele s-au lăsat așteptate mult mai mult decât termenul prevăzut de legislația în vigoare - 15 zile lucrătoare, iar răspunsurile au venit după numeroase apeluri telefonice și insistențe continue din partea jurnaliștilor. La altele s-a răspuns selectiv și incomplet, unele întrebări rămânând fără răspuns. În mai multe cazuri, angajații statului au preferat să răspundă cu refuz de furnizare a informației, făcând trimitere la prevederi din legi, invocând protecția datelor cu caracter personal și alte motive, sau argumentând că nu dețin astfel de date. Alteori, la cererile jurnaliștilor nu s-a răspuns deloc. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, ei au publicat investigațiile jurnalistice la subiect, chiar dacă au fost nevoiți să obțină informația din alte surse sau să se descurce fără a intra în posesia acesteia.

Solicitări fără răspuns

Printre autoritățile care au preferat să ignore cererile de acces la informație ale CIJM se numără Ministerul Economiei. Instituția a neglijat cel puțin două astfel de demersuri. În unul dintre ele, expediat la început de ianuarie 2017, reporterii au solicitat copia Acordului de Investiții „Cu privire la Portul Liber Internațional Giurgiulești”, semnat în 2004, cu toate anexele. Totodată, reporterii au vrut să afle care dintre angajamentele asumate de Guvern, conform documentului, au fost respectate și care nu; suma impozitelor achitate statului de companiile Bemol și Danube Logistics până în prezent; scutirile de care beneficiază cele două firme; etapa la care se află construcția rafinăriei precum și alte detalii de interes public.

Citește: „Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză”.

O altă solicitare, expediată Ministerului Economiei în februarie, vizează activitatea Societății pe Acțiuni „Metalferos”, principalul exportator de metale feroase și neferoase din Republica Moldova. Mai exact, reporterul a cerut rapoartele anuale complete ale companiei pentru anii 2007-2016 și lista membrilor Consiliilor de Administrare ale SA Metalferos din perioada 2006-2016. Nici de această dată instituția nu a dat curs solicitării CIJM. 

Citește: „Metalferos: scheme, firme-fantomă și imunitate penală”

Răspunsuri selective 

O altă solicitare ce ține de întreprinderea „Metalferos”, dar la care s-a răspuns parțial, a fost expediată procurorilor, tot în februarie. Cei de la Procuratura pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale au comentat despre perchezițiile efectuate la întreprindere în octombrie 2015 și cu ce s-au soldat, dar nu au răspuns dacă au existat sau există la Procuratură dosare penale care să vizeze compania „Metalferos” și care este soarta fiecăruia dintre acestea. Reprezentanții PCCOCS au răspuns selectiv și la o altă cerere privind activitatea instituției, unde au ezitat să precizeze care a fost bugetul exact al instituției în 2017 și cel planificat pentru 2018

Citește: „Reformă cu sincope la Procuratură”

Un alt subiect despre care reporterii CIJM au dorit să afle mai multe informații ține de publicitatea în transportul public din Capitală - troleibuze, autobuze și stații de așteptare, precum și trenurile gestionate de Calea Ferată din Moldova (CFM). Regia Transport Electric ne-a oferit lista agenților economici cu care are încheiate contracte privind plasarea publicității în unitățile de transport, dar nu ne-a spus care este costul locațiunii și ce procent din acesta ajunge în bugetul autorității publice locale, care este suma veniturilor vărsate în bugetul municipal de pe urma publicității din transportul public în perioada 2010-2016. Nu ni s-au oferit nici copiile contractelor încheiate cu agenții economici care plasează publicitatea. La o solicitare similară, Primăria municipiului Chișinău nu ne-a răspuns deloc. Administrația CFM, deși a remis copia contractului încheiat cu agentul economic, nu ne-a spus în baza căror criterii a fost stabilită colaborarea cu firma și dacă a fost organizată vreo licitație, eventual cu remiterea actelor ce țin de tenderul desfășurat.  „Calea Ferată din Moldova este mereu deschisă spre colaborare cu orice agent economic”, a ținut să precizeze Iurii Topala, șeful CFM. 

Refuz de oferire a informației

În urma mai multor demersuri jurnalistice, ne-am convins că statul ține în secret și lista primarilor din Republica Moldova pe numele cărora au fost pornite dosare penale. CIJM a solicitat atât Centrului Naţional Anticorupţie, cât şi Procuraturii Generale lista edililor care, începând cu 1 ianuarie 2015 și până în prezent, au fost vizaţi în dosare penale, cu precizarea articolelor din Codul penal pentru care sunt sau au fost cerceţaţi, statutul în cadrul dosarelor, măsura preventivă care le-a fost aplicată, care a fost finalitatea dosarelor.

„Codul de procedură penală în vigoare nu prevede noţiunea sau statutul procesual de persoană vizată într-o cauză penală sau cercetată penal. Din aceste considerente, CNA nu vă poate furniza informaţie completă la întrebările 1-3 din solicitarea respectivă”, se arată în răspunsul semnat de Bogdan Zumbreanu, pe atunci șef al Direcţiei generale urmărire penală a CNA, care ne-a recomandat să ne adresăm Procuraturii Anticorupție.

Pe lângă prevederile din Codul de procedură penală, Zumbreanu, actualmente director al CNA, a făcut trimitere şi la Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi la Legea privind accesul la informaţie (articolul 19 - Refuzul accesului la informaţie).

La rândul lor, reprezentanţii Procuraturii ne-au scris că nu dispun de o „Bancă specială de date cu referire la categoriile de informaţii solicitate”. Astfel procurorii au expediat solicitarea noastră Ministerului Afacerilor Interne, care de asemenea a refuzat să ne ofere informația.

„Drept răspuns vă informăm că datele solicitate de dumneavoastră poartă caracter de informaţii oficiale cu accesibilitate limitată şi, în conformitate cu prevederile articolului 7 al Legii privind accesul la informaţie, exercitarea dreptului de acces la informaţie, în scopul respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane, este supusă restricţiilor, reglementate prin Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Pentru obţinerea acestei informaţii, solicitantul trebuie să fie conformat cerinţelor articolului 6, alineatul 1 «Prelucrarea categoriilor special de date cu caracter personal» al legii menţionate, care reglementează expres cazurile când prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal nu este interzisă”, ne-a scris Andrian Şova, directorul Serviciului tehnologii informaţionale al MAI. 

Citește: „Moldova penală”.  

După un alt demers jurnalistic, Ministerul Justiției nu a oferit rapoartele de activitate ale mai multor organizații necomerciale - fundații ce aparțin unor lideri politici - din motiv că nu le-ar fi deținut: “Conform materialelor din dosarele de constituire ale acestora nu au fost identificate rapoarte de activitate sau alte dări de seamă pentru anul 2016”. 

Citește: „De ce Plahotniuc, Dodon, Șor și Usatîi pompează milioane în acțiuni de caritate”.

Un alt refuz de a oferi informații de interes public ne-a venit din partea Serviciului Fiscal de Stat. În cadrul documentării unui articol despre donatorii partidelor politice din Moldova, am încercat să aflăm câte mașini de casă și control dețin cele zece formațiuni politice care făceau subiectul investigației CIJM. Conform legii, toate încasările făcute în numerar la sediile partidelor politice trebuie să treacă prin mașini de casă și control, fiind eliberat bon fiscal, excepție făcând doar cotizațiile de membru. Fiscul a refuzat să ne furnizeze datele, invocând prevederile Codului Fiscal. „Organele cu atribuții de administrare fiscală sunt în drept să prezinte mijloacelor de informare în masă numai informația despre sumele de plăți achitate la bugetul public național și/sau încălcările fiscale dacă acest fapt nu este în detrimentul intereselor legale ale organelor de drept și judiciare. Prin urmare, informația despre numărul de mașini de casă și control pe care-l deține fiecare partid politic nu poate fi furnizată”, potrivit răspunsului oficial

Modificarea legii se lasă așteptată

Încă în iulie 2016, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de modificare a Legii privind accesul la informație. Documentul prevede reducerea termenului de furnizare a informațiilor oficiale din partea autorităților publice: de la „nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii” (cum stabilește legislația actuală) până la cel mult 10 zile calendaristice. În nota informativă, autorii argumentează că, deseori, funcționarii examinează cererile cu privire la accesul la informație timp de 30 de zile, termen prevăzut pentru examinarea petițiilor, ceea ce este o practică eronată. Astfel, se mai propune înregistrarea solicitărilor într-un Registru special de evidenţă şi control și nu împreună cu petițiile, așa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, se doresc sancțiuni mai dure pentru nerespectarea legii: amendă de la 5.000 la 7.500 de lei pentru persoane fizice și de la 15.000 de lei la 20.000 de lei pentru cele juridice. Prezentarea unui răspuns cu date eronate ar putea fi sancționată cu sume între 20.000-25.000 de lei. La un an și jumătate de la adoptarea în prima lectură, proiectul nu a mai ajuns să fie dezbătut în lectura a doua, fiind în continuare la etapa de examinare.

 

Informația despre finanțatorii partidelor, ținută sub șapte lacăte

Tot anul trecut, reporterii CIJM au solicitat rapoartele financiare pentru 2016 de la zece formațiuni politice parlamentare și din opoziție: Partidul Democrat (PD), Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Comuniștilor (PCRM), Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Popular European din Moldova (PPEM), Partidul Politic „Partidul Nostru” (PPPN), Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Partidul Politic „Șor” și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Printre altele, am cerut indicarea listei membrilor de partid și a persoanelor fizice care au făcut donații (numele și prenumele, localitatea, locul de muncă). În context, ne-am angajat ca, prin publicarea articolului, să nu divulgăm datele cu caracter personal ce se regăsesc în documente. Doar două dintre cele zece formațiuni, PAS și PLDM,  au furnizat informația solicitată, fără să blureze datele personale. Reprezentanții Partidului  Politic „Șor” au invocat că datele se regăseau pe site-ul oficial, deși, cel puțin la acea vreme, informațiile nu erau disponibile pe pagina web a formațiunii. Și reprezentanții Partidului Nostru ne-au răspuns prin email, informându-ne că informațiile de care avem nevoie sunt la CEC, dar pot fi găsite și pe pagina web a partidului. Pe site-ul formațiunii pagina cu raportul financiar anual pentru 2016 nu este activă. Alte două formațiuni politice, PCRM și PDM, ne-au contactat telefonic, însă nu ne-au oferit informațiile pe care le-am solicitat. Un reprezentant al Partidului Comuniștilor ne-a spus că toate informațiile solicitate de noi pot fi găsite la CEC, iar un reprezentant al Partidului Democrat, după ce a precizat de care informații anume avem nevoie, nu ne-a mai oferit niciun răspuns. Celelalte partide: PL, PPEM, PSRM și PPDA au ignorat solicitările noastre de informații.

De ce se teme CEC?

Comisia Electorală Centrală a secretizat datele despre locul de muncă, data nașterii și alte informații
despre donatorii partidelor. Foto: CIJM

Din anul 2016, anul în care au avut loc alegeri prezidențiale, Comisia Electorală Centrală a decis ca datele despre locul de muncă, data nașterii și alte informații despre donatorii partidelor să nu mai fie accesibile pentru publicul larg. Motivul invocat de CEC a fost protecția datelor personale ale donatorilor. Astfel, pe site-ul instituției,  toate informațiile despre donatori, cu excepția numelui și a sumei donate, sunt blurate. Întâmplător sau nu, în rapoartele financiare a două formațiuni politice - PAS și PLDM, datele personale ale donatorilor nu au fost blurate de CEC. La întrebarea de ce donatorii partidelor nu sunt puși în situații egale, Alina Russu, președinta CEC, a replicat că nu ar fi știut despre faptul că anumite date din rapoartele unor partide nu sunt acoperite. Ulterior, informația despre locurile de muncă ale persoanelor care au contribuit la formarea bugetelor PLDM și PAS a fost secretizată pe site-ul CEC.

Tăinuirea informațiilor despre locul de muncă al donatorilor partidelor politice vine după ce, în anul 2014 și 2015, jurnaliștii CIJM au găsit legătura dintre banii publici și partide și au arătat că reprezentanți ai mai multor agenți economici au făcut donații către partidele din care făceau parte șefii instituțiilor publice de la care aceștia au obținut contracte de achiziții publice.

Citește: „Cum „otkat-urile” din achizițiile publice ajung în bugetele partidelor politice în campaniile electorale” și ”Angajați ai firmelor abonate la bani publici, sponsori ai partidelor în campania electorală”.  

Anterior, în alte investigații, reporterii CIJM au arătat cum unii pensionari și șomeri făceau donații impunătoare la partide, la fel ca și unii angajați ai structurilor de stat care donau zeci de mii de lei partidului din care făceau parte șefii instituției la care aceștia erau angajați. Din 2016 astfel de cazuri nu mai pot fi scoase la iveală, pentru că în rapoartele financiare nu mai poți vedea locul de muncă sau anul nașterii donatorilor.

Menționăm că reporterilor CIJM le-a luat aproape un an să documenteze pe dibuite circa 3500 de donatori ai celor 10 partide politice.

Citește: ”Sponsorii partidelor”, „Milioanele democraților” și ”Finanțarea partidelor politice: bani obscuri și lipsă de transparență”

CEC a pierdut procesul, dar nu a respectat decizia instanței  

Alina Russu, președinta CEC. Foto: CIJM

Tot în cadrul prezidențialelor din anul 2016, CIJM a cerut de la CEC acces la rapoartele financiare ale tuturor candidaților la funcția de șef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentanții serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecție a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor. CIJM a inițiat un proces de judecată pe care l-a câștigat în instanța de fond. Instanţa a constatat că îngrădirea accesului la informaţia de interes public solicitată - listele de subscripţie şi rapoartele financiare ale concurenţilor electorali - a fost nejustificată. Totuși, CEC ezită în continuare să ofere acces la aceste date. „Dacă este interesul societăţii vizavi de acest aspect, cred că este o etapă nouă şi trebuie să discutăm, inclusiv prin prisma experienţei altor state. Să venim cu o abordare vizavi de necesitatea schimbării legislaţiei, aşa încât aceste date să fie considerate date publice şi să nu fie protejate prin prisma Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, a propus ulterior preşedinta CEC, Alina Russu, în cadrul unui Club al Jurnaliștilor de Investigație.

În iulie 2017, la  insistențele noastre de a avea acces la rapoartele financiare ale partidelor pentru 2016, după lungi discuții cu conducerea CEC, doi reporteri au mers  să studieze rapoartele respective. ”Am fost atenționați, însă, că nu putem scana, xeroxa sau fotografia documentele respective, iar notițele pe care le vom face vor fi studiate de reprezentanții CEC la ieșire”, spune Mariana Colun, reporter la CIJM.  Reporterilor li s-a cerut  să semneze un act prin care să se oblige să nu divulge informația cu caracter personal care se conține în rapoartele financiare ale partidelor, fiind atenționați că ar putea fi atrași la răspundere civilă, contravențională sau chiar penală. ”Deși am acceptat toate condițiile impuse, chiar dacă acestea ne făceau dificilă munca de documentare, atunci când ne-am prezentat la CEC, ni s-a comunicat că vom fi supravegheați de un reprezentant al instituției. Nu am avut dreptul să ne atingem de rapoartele financiare pe care urma să le studiem, foile fiind întoarse de funcționarul de la CEC. În același timp, singura  informație la care am avut acces ținea de locul de muncă al donatorilor partidelor, pe de o parte, și la colonița cu sumele de bani, pe de altă parte. Cealaltă informație a fost, pur și simplu acoperită. În același timp, foile din rapoartele financiare au fost intenționat amestecate, astfel încât să fie imposibil să ne dăm seama cine sunt sponsorii partidelor și unde activează aceștia”, precizează Mariana Colun.

Secretul de stat și datele cu caracter personal - paravan în calea accesului la informație

Nu doar datele cu caracter personal sunt invocate de autoritățile care ascund anumite informații de ochii presei. Autoritățile fac trimitere și la secretul de stat pentru a limita accesul jurnaliștilor și cetățenilor la informație. Concluzia a fost formulată de experții Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului” după ce aceștia au expediat, la începutul anului trecut, 30 de solicitări de informație mai multor instituții ale statului. Juriștii au recepționat 28 de răspunsuri, între care șase instituții au răspuns la toate întrebările, iar 22 de furnizori de informații au răspuns doar parțial ori s-au eschivat de la oferirea unui răspuns făcând trimitere la protecția datelor cu caracter personal sau a celor cu privire la secretul de stat. Doi furnizori de informații nu au dat curs solicitărilor organizației. 

În patru cazuri, selectate de juriști, au fost iniţiate procese în judecată. Unul dintre ele se referă la refuzul CEC de a oferi acces jurnaliștilor CIJM la listele de subscripție și rapoartele financiare ale candidaților în alegerile prezidențiale din octombrie 2016. Celelate trei autorități atrase în litigii au fost Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și Serviciul Fiscal de Stat.

MAI, bunăoară, a refuzat să ofere informații despre persoanele anunțate în căutare națională și internațională. Totodată, juriștii asociației au cerut să le fie comunicate date despre informațiile care au fost atribuite la secretul de stat în ultimii șapte ani, care au primit parafa „confidențial” și care au fost clasificate drept „secret”, dar și ce informații au fost desecretizate după expirarea termenului de secretizare. „În Republica Moldova, parafa «secret» poate fi menținută pentru maxim 25 de ani. La solicitarea noastră, adresată Ministerului Afacerilor Interne, ni s-a răspuns că desecretizarea se face, dar în scopul păstrării secretului anchetei, aceste informații nu pot fi făcute publice”, explica avocata Tatiana Puiu în cadrul unui club de presă.

Stela Pavlov și Tatiana Puiu  ( prima și a doua din dreapta). Foto: CIJM

Solicitarea adresată Ministerului Sănătății viza mai multe informații privind demnitarii care au beneficiat de tratamente medicale costisitoare peste hotarele Republicii Moldova din bani publici și condițiile în care pacienții pot profita de astfel de tratamente în clinicile din afara țării. „În cadrul Ministerului Sănătății există o comisie ce selectează persoanele care beneficiază de astfel de tratamente costisitoare. Documentându-ne asupra conținutului rapoartelor și paginilor web din domeniul Sănătății, am constatat că există foarte puțină informație referitoare la această comisie, mai exact, doar un regulament adoptat printr-un ordin încă în 2009, care a fost modificat ulterior, dar nu am putut găsi modificările operate. Am mai concluzionat că condițiile de acces la mijloacele financiare sunt formulate voalat, la fel și modul de selectare a pacienților. Am decis să întrebăm Ministerul Sănătății, printre altele, și despre mijloacele financiare bugetate alocate per pacient pentru diagnosticare și/sau tratament costisitor în străinătate pentru o perioadă de șapte ani”, a relatat Tatiana Puiu în cadrul unui alt club de presă. În replică, reprezentanții ministerului au invocat protecția datelor cu caracter personal, argumentând că orice pacient cade sub incidența legii, indiferent dacă are sau nu statut de persoană cu demnitate publică.

Potrivit Stelei Pavlov, expertă în cadrul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, în două dintre cauze - împotriva CEC și Serviciul Fiscal de Stat - organizația a obținut câștig de cauză în prima instanță, pe când alte două procese încă se află pe rol.  

Doar una din două instituții a oferit răspuns în termenul prevăzut de lege 

Un exercițiu asemănător l-au desfășurat și reprezentanții Centrului de Politici și Reforme care, în iunie 2017, au expediat 50 de solicitări de informație unui șir de instituții publice, pe subiecte precum privatizarea hotelului "Codru", persoanele decorate cu distincții de stat, cheltuielile pentru deplasările în interiorul și în afara țării ale deputaților Republicii Moldova și altele. Aproximativ o treime din solicitările expediate de CPR  au rămas fără răspuns din partea autorităților, fiind vorba, în aceste cazuri, de informații deținute de Cadastru și Cancelaria de stat, legate de proprietarii imobilelor din anumite sectoare ale Capitalei și administrarea bunurilor în proprietatea autorităților publice centrale și a instituțiilor subordonate acestora. Totodată, doar 42,9% din solicitările transmise au obținut un răspuns până la expirarea termenului maxim, de 15 zile lucrătoare, iar 28,6% din solicitări - exact în ultima zi. La 14,3% din solicitări, reprezentanții ONG-ului au obținut răspunsuri după termenul maxim prevăzut de lege, iar pentru alte 14,3% din solicitări nu s-a oferit răspuns.

„Din răspunsurile venite în adresa CPR, 20% reprezintă refuzul de a furniza informația solicitată (ex: informația referitor la impozitele achitate de deputații moldoveni în perioada 2015-2016, calificată drept secret fiscal), 20% din răspunsuri sunt irelevante, iar 40% din ele sunt incomplete (ex: solicitarea adresată Ministerului Economiei legată de informația privind membrii Consiliului de Administrație și Președinții Societății pe acțiuni pentru achiziționarea, prelucrarea și livrarea metalelor feroase și neferoase „Metalferos”, în perioada 2007-2017)” , potrivit rezultatelor studiului CPR Moldova.

În septembrie 2017, organizația a acționat în judecată Ministerul Economiei în legătură cu limitarea accesului la informații privind procesul de privatizare a Hotelului „Codru”. 

Dumitru Alaiba

Dumitru Alaiba, coordonator de programe la Centrul de Politici și Reforme:

„Informația produsă pe bani publici, este un bun public. Informația de interes public este informația produsă și deținută de instituțiile publice, din bani publici. Informația de interes public trebuie tratată ca un bun public care ne aparține tuturor. La fel cum avem dreptul cu toții să mergem pe un drum construit pe bani publici, avem dreptul la accesul la informație de interes public, pentru că ea ne aparține tuturor.

Transparența și accesul la informația de interes public sunt elementele de bază într-o democrație, într-un sistem deschis spre cetățean. Când instituțiile ne îngrădesc nejustificat accesul la informație, ni se încalcă drepturile. În ultimul an am avut o acțiune amplă pentru promovarea accesului la informație și abia am ajuns să înțelegem cât de gravă este situația în acest domeniu. Pe când transparența este cel mai bun instrument de a preveni corupția, vedem cum unele instituții luptă deschis cu transparența, interpretând abuziv legislația și abuzându-și mandatul formal. Alte instituții încalcă pe de-a dreptul legea cu privire la accesul la informație. Când o instituție impune bariere în calea accesului la informație, trebuie să înțelegem un singur lucru – acea instituție protejează corupția”.

Indicele situației mass-media din Republica Moldova în 2016:

 „Aplicabilitatea Legii privind accesul la informația de interes public este anihilată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Un șir de instituții de stat au restricționat accesul jurnaliștilor la informații de interes public tocmai invocând protecția datelor cu caracter personal. Este vorba de CEC, PG, MAI ș.a. Definirea, pe alocuri, vagă a principiilor de secret comercial și secret de stat, precum și lipsa interpretării acestor principii în contextul Legii privind accesul la informație, le permit autorităților să se ascundă sub paravanul „secretului de stat” și al „secretului comercial”, atunci când examinează cererile mass-media de acces la informație. Analiza refuzurilor de acces la informație relevă că jumătate dintre acestea sunt întemeiate pe protejarea secretului comercial. Dacă o redacție critică activitatea guvernării, serviciile de presă ale autorităților publice îți cer aproape întotdeauna solicitări de informații în scris. Și aștepți zile întregi un răspuns care deseori e vag sau nu se referă la ceea ce soliciți. Redacțiile „prietene” cu guvernarea primesc instant informația și chiar observăm „exclusiv”-uri  oferite unor media în mod prioritar.

 Solidarizarea presei în lupta pentru accesul la hotărârile de judecată

Anul 2017 s-a remarcat printr-o luptă insistentă a jurnaliștilor cu autoritățile care au folosit pretextul protejării datelor cu caracter personal ca să anonimizeze excesiv hotărârile judecătorești și să îngreuneze accesul presei la aceste acte. Inițial, de pe Portalul instanțelor naţionale de judecată a fost eliminată opțiunea de căutare a actelor în baza numelui părților, iar la scurt timp Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu inițiativa de modificare a Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe pagina web.

Noul proiect de regulament dezvolta modul în care judecătorii ar fi trebuit să depersonalizeze hotărârile și propunea mai multe situaţii în care actele nu trebuiau publicate. Ceva mai târziu, autoritățile au venit și cu ideea accesării documentelor într-un registru separat, la care jurnaliștii și alte categorii de profesioniști să aibă acces cu o adresă de e-mail şi o parolă. Reprezentanții societății civile și ai mass-media au calificat intenția drept o tentativă nejustificată de limitare a accesului la actele judecătoreşti. Subiectul a generat numeroase dezbateri și discuții pe parcursul anului

La sfârșitul lunii ianuarie 2017 peste 20 de instituţii de presă s-au solidarizat în cadrul unei campanii împotriva interpretării abuzive și eronate a Legii privind protecția datelor cu caracter personal, anonimizând articolele. Astfel, în loc de numele reale ale funcţionarilor şi politicienilor, jurnaliştii au folosit literele XXX, ZZZ sau YYY. Totodată, instituţiile mass-media au blurat imaginile cu demnitari. 

În luna otombrie a anului trecut, zeci de jurnaliști, avocați și reprezentanți ai societății civile au protestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii, cerând amânarea adoptării Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești, propus anterior de către membrii CSM. Mulți dintre ei au purtat tricouri cu inscripția „Justiția secretă = injustiție” și pancarte cu mesaje precum „Justiție cu justețe, nu cu XXX”, „Cât caracter, atâtea XXX-uri?” sau „Jurnaliștii oricum vor afla”. Mitingul a fost precedat de un apel public în care peste 70 de semnatari au solicitat amânarea adoptării Regulamentului în versiunea inițială și revenirea la procesul de elaborare a  Regulamentului în cadrul unui grup de lucru, cu participarea reprezentanților presei și a societății civile.

În aceeași zi, pe fundalul protestului, membrii CSM au adoptat un alt regulament, elaborat de Curtea Supremă de Justiție și care, potrivit instanței, corespunde principiilor care decurg din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Documentul, care nu a fost propus pentru dezbateri și nici consultat cu societatea civilă, stipulează printre altele că hotărârile judecătorești vor putea fi căutate după numele părților și garantează „transparența maximă a hotărârilor judecătorești, prin implementarea celor mai noi și mai practice modalități de căutare a informațiilor conținute de acestea”.

Odată cu publicarea noului regulament în Monitorul Oficial, posibilitatea căutării dosarelor de judecată în baza numelui părților implicate a fost restabilită pe portalul instanțelor naționale de judecată. 

Dosarul CIJM versus Președinția, la CEDO

În toamna anului trecut, dosarul Centrului de Investigaţii Jurnalistice împotriva Preşedinţiei privind îngrădirea accesului la informaţie a ajuns la CEDO, cererea fiind înregistrată şi atribuindu-se un număr.  Asta după ce, anterior, CIJM a pierdut în instanțele naționale procesul împotriva instituţiei prezidenţiale prin care erau solicitate informații despre persoanele decorate cu distincții de stat de către președinții țării din 2001 până în prezent, precum și actele prin care șefii statului au respins candidaturile judecătorilor propuși să fie promovați sau numiți în funcție. Cele două solicitări de informație au fost trimise la Președinție încă în luna mai 2015. Și de această dată, instituția a invocat datele cu caracter personal.

 

Materialul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii