Reporterii portalului Anticorupție.md au realizat, în 2021, zeci de interviuri cu demnitari, experți, activiști și alte persoane importante pe care le-au publicat ulterior și care au au avut un impact mare la public. La o scurtă retrospectivă, am decis să vă oferim la final de an o retrospectiva a unor dintre cele cele mai importante, dar și citite interviuri realizate de noi pe parcusul acestui ani:

1) INTERVIU// Cristina Gherasimov: Politica externă a Republicii Moldova în următorii ani ar trebui să contribuie la protejarea și promovarea intereselor cetățenilor săi

Dezghețarea relațiilor cu partenerii occidentali a fost primul deziderat al președintelui ales Maia Sandu la finele anului trecut, motiv penru care am dorit să aflam de la consiliera sa, Cristina Gherasimov, care sunt coordonatele pe care Republica Moldova este decisă să meargă la nivel prezențial pentru următorii ani.

„Acțiunile autorităților pe plan extern, în această privință, trebuie să ne ajute să redresăm efectele crizei pandemice, să relansăm economia prin atragerea investițiilor străine și promovarea exporturilor, și să dezvoltăm un climat cât mai favorabil regional, în special cu vecinii noștri direcți, care să ne permită să ne concentrăm la maxim eforturile pe transformări interne durabile și sustenabile. Pentru aceasta e nevoie, în primul rând, să începem cu îmbunătățirea relațiilor cu vecinii noștri, dezghețarea și aprofundarea dialogului politic cu partenerii de dezvoltare pe bază de încredere și respect reciproc, interese comune, cooperare și comunicare transparentă” ne declara Cristina Gherasimov.

2) Dosarul Bahamas, frauda de la Natur Bravo şi presupusa implicare a procurorilor moldoveni în deposedarea averii unui afacerust rus // Mukhmad Galaev: ,,Evgheny Kheyman a prejudiciat Natur Bravo şi a fost obligat de proprietari să restituie prejudiciul”

Legăturile tenebre dintre lumea oamenilor de afaceri și politică au fost dezvăluite reporterilor Anticorupție.md de către director al întreprinderii Natur Bravo, Mukhmad Galaev, care a ne-a descris o schemă de corupție până la cel mai înalt nivel. Galaev este director al întreprinderii Natur Bravo şi are statut de învinuit într-un dosar penal intentat în baza unui denunţ al predecesorului său, Evgheni Kheiman, implicat în schemele de finanţare din Rusia a PSRM-ului lui Igor Dodon.

„Galaev a respins acuzaţiile aduse de afacerist la adresa sa şi a ex-procurorului Roman Statnîi precum că l-a deposedat de 1,5 milioane de euro şi de un apartament în Londra. Galaev susţine că predecesorul său a prejudiciat întreprinderea şi a fost obligat de proprietari să restituie paguba”, se arată în interviul video realizat de Anticorupție.md

3) INTERVIU// Khadija Ismaylova: „Este important să nu rămâi singur. Dacă jurnalistul rămâne singur în munca sa, este mai ușor să-i închidă gura, să-l reducă la tăcere, să-l ucidă chiar”

Supusă presiunilor regimului liderului totalitar de la Baku, Ilham Aliyev, jurnalistica azeră Khadija Ismayilova a fost și ea intervievată de către repoterii Anticorupție.md despre curajul de a înfrunta toate persecuțiile la care a fost supusă ea și familia ei, după ce a realizat o serie de investigații despre averea extinsă a membrilor clanului Aliyev. Jurnalista a fost condamnată la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru o pretinsă evaziune fiscală. Înainte să ajungă la închisoare, jurnalista a fost hărțuită cu înregistrări video din viața sa intimă.

„Represiile continuă și ele se răsfrând nu numai asupra mea dar și a membrilor familiei dacă atigi teme sensibile, dar probleme de acestea la noi sunt multe,  mai ales cele ce țin de corupție. Sunt teme tabu, de care nu trebuie să te atingi. Nu trebuie să vorbești despre poliție, despre funcționari la nivel înalt. Nu poți să scrii despre președintele țării și despre membrii familiei lui. Unde apar eu, se aprinde imediat un beculeț roșu și toți intră în alertă. În ultimii ani tot mai mulți jurnalisti, activiști și blogheri fac investigații pe teme de corupție. Ni se spune că nu se poate,  dar noi continuăm să ne facem munca”, ne-a spus Khadija Ismayilova

4) INTERVIU// Ion Manole: „Ceea ce se transmite din regiunea transnistreană este fals și anume că drepturile omului sunt respectate”

Dosarul transnistrean este unul dintre subiectele fierbinți urmărite constante de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) nu numai în zona corupției și cea politică, dar și în cea a încălcărilor constante a drepturilor omului și accesul echitabil la justiție pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Reporterii Anticorupție.md au stat de vorbă cu directorul Promo-LEX, Ion Manole, de departe cel mai activ ONG specializat pe problemele oamenilor din stânga Nistrului și reprezentarea drepturilor lor la toate nivelurile și instanțele.

„Autoritățile nici până astăzi nu manifestă interes pentru a identifica soluții, instrumente de monitorizare. Dacă nu monitorizezi nu ai cum să cunoști situația reală. Iar dacă nu cunoști situația reală, nu ai cum să vii cu recomandări și să corectezi anumite lucruri care să aibă un impact pozitiv asupra situației drepturilor omului.

Când vorbim de respectarea drepturilor omului în acest teritoriu, putem spune foarte clar că aceste drepturi sunt încălcate și nu pot fi considerate ca respectate. Nici măcar nu sunt promovate aceste drepturi ale omului în regiunea transnistreană.

În mare parte, reprezentanții regimului de acolo, prin intermediul instrumentelor pe care le au la îndemână, se limitează la drepturile sociale ale locuitorilor atunci când vorbesc despre drepturile omului. Mai exact, dreptul la odihnă, la muncă, sau la educație. Evită însă să ia în calcul, și mai ales să promoveze, faptul că cetățenii acestei regiuni au și drepturi politice, economice și culturale. Aceste drepturi sunt respinse cu vehemență, sunt neglijate și încălcate”, ne-a declarat Ion Manole într-un interviu realizat în martie 2021.

5) INTERVIU// Nicolae Osmochescu: Dacă Igor Grosu nu va fi votat, Parlamentul ar putea fi dizolvat, iar după 90 de zile ar putea fi organizate alegeri parlamentare anticipate

Acest început de an a stat, din punct de vedere politic, pe un butoi de pulbere. Toată atenția s-a concentrat pe Curtea Constituțională, acolo unde o serie de episoade politice au dus într-un final la decizia Curții Constituționale care a dat undă verde alegerilor parlamentare anticipate și venirea ulterioară la putere într-o proporție fără precedent a forțelor pro-europene reprezentante de Partidul Acțiune și Solidaritate, condus anterior de către actuala șefă a statului, Maia Sandu.

Reporterii Anticorupție.md au stat de vorbă în acea perioadă cu o serie de experți în materie de drept constituțional, iar unul dintre aceștia a fost profesorul universitar și fost judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu.

„Principalelor instituții și principalilor factori decizionali le este frică să adopte decizii corecte, reale, dar dure. Și atunci se începe jocul sesizărilor la Curtea Constituțională - îi rugăm să interpreteze, să dea aviz și să-și expună părerea. În Constituție, este stipulat foarte clar raportul între principalele ramuri ale puterii - Legislativul, Executivul și Judiciarul. Ar trebui să analizăm foarte clar competențele acestor trei ramuri ale puterii și factorilor de decizie: Parlament, Prim-Ministru și Președinte.

Rămâne ca aceste norme constituționale să fie aplicate corect. Nu ca politicienii să încerce să le diminueze valoarea prin diferite interpretări prin prisma propriilor interese. Ele trebuie interpretate prin prisma interesului public, nu a celui de partid. Din această cauză, la orice mică problemă, care fie nu știu politicienii să o soluționeze, fie că nu vor să o soluționeze, ei merg la Curtea Constituțională.

Și nu este firesc ca Curtea Constituțională să interpreteze, practic, toate articolele de nenumărate ori și ne referim aici la articolele de bază din Constituție”, ne declara atunci profesorul Osmochescu.

6) INTERVIU// Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco: „Fiecare persoană care s-a pricopsit fiind în funcții publice, dar care are proprietăți cu mult mai mari decât veniturile, trebuie să răspundă la un moment dat. Inclusiv Dodon și alții”

Cum lupta anticorupție este în mijlocul preocupărilor editoriale ale portalul Anticorupție.md, în 2021, am publicat două interviuri cu noul ministrul al Justiției, Sergiu Litvinenco, care ne-a vorbit pe larg despre planurile și viziunea sa de a reforma sistemul putred de corupt din Republica Moldova.

„Prioritatea zero a Republicii Moldova și a Parlamentului ales pe data de 11 iulie, a Guvernului și a mea ca ministru al Justiției este realizarea reformei justiției. În patru ani, vrem ca situația să se schimbe cardinal față de ceea ce avem în momentul de față.

Dacă ar fi să vorbim de trei priorități, pe termen scurt vrem să modificăm Legea Procuraturii astfel încât să responsabilizăm calitatea Procurorului General. Vrem să modificăm Constituția, astfel încât să putem să confiscăm averea hoților. Pe termen mediu, vorbim deja un lucru de lungă durată și care va duce la o reforma veritabilă în domeniul justiției, vrem să curățăm sistemul de judecători și procurori prin adoptarea acestei legi privind evaluarea externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor”, ne-a declarat Sergiu Litvinenco în luna august a acestui an.

7) INTERVIU// Alina Andronache: „Cetățenii Republicii Moldova cred că destinul femeii este familia și gospodăria. Ceea ce este alarmant în secolul 21”
Drepturile sociale și de muncă ale femeilor a fost întotdeauna unul dintre subiectele sociale asupra cărora portalul Anticorupție.md și-a aplecat atenția în mod constant atenția, motiv pentru care reporterii au stat de vorbă cu o serie de activiști și specialiști pe această chestiune.

Într-un interviu experta din Republica Moldova pe drepturile femeilor și a egalității de șanse, Alina Andronache, a vorbit despre despre o serie de detalii privind cauzele dicriminării femeilor ce conduc inevitabil și spre violență domestică.

Parlamentul a ratificat pe 14 ocombtie Convenția de la Istanbul ce reglementează cadrul legislativ în cazul violenței domestice, motiv pentru care am dorit să aflăm ce îmbunătățire vor fi aduse și care sunt interesele Mitropoliei Moldovei și propagandei rusești. în a stopa această inițiativă.

„Convenția este folosită pentru a folosi fricile oamenilor și pentru a o transforma într-o sperietoare împotriva valorilor europenelor pe care ar urma să le adoptăm.

Ce am înțeles eu este că foarte multă lume nu a citit Convenția. Am văzut că mulți reprezentanți ai Bisericii sperie oamenii că în articolul 14 al Convenției se vehiculează că părinții nu vor putea refuza educația sexuală în școli. În articolul 14 nu este niciun cuvânt despre această mențiune sau vreo referire la lucru acesta.

Unii dezinformează, iar oamenii nu citesc și nu cunosc Convenția și ce prevede ea”, ne-a spus Alina Andronache.

8) INTERVIU//Jurnalista din Belarus, Glafira Juc: „Eu am fost reținută și condamnată pentru 30 de zile pentru că am realizat un reportaj lângă sala de judecată”

Reporterii portalul Anticoruptie.md au stat de vorbă în acest an și cu cu Glafira Juc, jurnalistă belarusă ce trăiește în prezent la Kiev despre reținerea sa și libertatea de exprimare din Belarus.

„Este important pentru că despre ceea ce se întâmplă acum în Belarus scriu doar instituțiiile media independente, care din cauza amenințărilor au plecat din țară. Situația din Belarus se înrăutățește pe zi ce trece. Aproape în fiecare zi cineva este reținut, oamenii pleacă, sunt concediați de la serviciu pentru gândurile și opiniile lor. Acum sunt aproape 900 de prizonieri politici în Belarus, 30 dintre ei sunt reprezentanți ai presei. Este important de înțeles că acum nu doar inteligența sau politicienii de opoziție sunt reprimați, ci toți oamenii care sunt activi și își exprimă public părerea”, ne-a declarat jurnalista belarusă Glafira Juc.

9) INTERVIU// Directorul adjunct al CNA, Vadim Cojocaru: „Societatea vrea să cadă capete mari, iar CNA are capacitatea să gestioneze asemenea dosare”

Pe final de an, am dorit să aflăm cum decurge activitatea Centrului Național Anticorupție (CNA) și am aflat de la directorul adjunct al CNA, Vadim Cojocaru, că în cauzele penale instrumentate de CNA a fost stabilit un prejudiciu de aproximativ 70 de milioane de lei, iar pe o treime din această sumă a fost aplicat sechestru. 

„O analiză numerică a dosarelor pe domenii, în 2021, arată că cele mai multe informații despre acte de corupție au venit din zona autorităților publice locale. Acestea sunt urmate de întreprinderile comerciale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Proprietăți Publice, Agenția Servicii Publice, Ministerul Sănătății, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat.

Dar iarăși, trebuie să vă spun că nu vorbim despre cele mai corupte instituții. Este vorba mai degrabă de numărul dosarelor pornite și în care au fost vizați angajați din aceste instituții. Avem o creștere a numărului de polițiști cercetați pentru acte de corupție – 56 în 2021 față de 38 în 2020”, ne-a dezvăluit Vadim Cojocaru.

10) INTERVIU// Judecătoarea Victoria Sănduță: „Noi avem în CSM judecători de „modă veche”, cu multă experiență de viață și de muncă, dar din păcate, aceștia vin din epoca sovietică”

Am discutat în acest an și cu Victoria Sănduță, judecătoare și fondatoare a Asociației „Vocea Justiției” despre sistemul judecătoresc și mentalitatea cu care operează și astăzi mulți dintre judecătorii din Republica Moldova, dar și despre evaluarea externă a magistraților, un subiect fierbinte ce naște opinii diverse în rândul experților de drept din Republica Moldova.

„Noi avem în CSM judecători de „modă veche”, cu multă experiență de viață și de muncă, dar din păcate, aceștia vin din epoca sovietică. Pe atunci, puterea judiciară nu făcea altceva decât să îndeplinească voința executivului, adică a Partidului Comunist. Judecătorii erau atunci doar executanți, nu reprezentau o putere independentă, iar atunci când au avut în mâini această independență de a acționa, ei pur și simplu nu au știut ce să facă cu ea. Au făcut la fel ca înainte.

Juriștii de factură nouă sunt instruiți la standarde europene. Astfel, mai multe organizații internaționale au donat foarte mult pentru instruirea tinerelor generații de juriști. Chiar și generația mea a avut parte de cursuri de instruire la standarde europene, ca în orice alt stat al UE”, ne-a declarat judecătoarea.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.