Dorin Chirtoacă, învinuit în dosarul parcărilor cu plată care urmau să fie amenajate în Chișinău, a anunțat vineri, 16 februarie, că demisionează din funcția de edil al Capitalei. Este cea de-a doua demisie a săptămânii, după ce și Renato Usatîi a anunțat acum câteva zile că renunță la fotoliul de primar al orașului Bălți. Potrivit reprezentanților Comisiei Electorale Centrale, alegerile anticipate în cele două localități s-ar putea desfășura pe 20 mai.

Dorin Chirtoacă, suspendat din funcție în iulie 2017 și aflat sub control judiciar, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că a decis să renunțe la funcția de primar „în semn de dezacord și protest față de abuzurile care au loc împotriva orașului și a subsemnatului”. „Nu am cum să revin la serviciu pentru că sunt legat de mâini și de picioare de către dictatura pe care o avem în Moldova. (...) Scopul celor care au purces la această murdărie este să denigreze activitatea pe care am desfășurat-o pentru municipiu”, a adăugat Chirtoacă. El a accentuat că nu recunoaște acuzațiile care îi sunt aduse de procurori.

Anunțul vine la câteva zile după ce și Renato Usatîi, edilul de la Bălți care a fugit în Federaţia Rusă după ce judecătorii moldoveni au eliberat un mandat de arestare pe numele său, a depus o cerere de demisie din funcție pe 13 februarie. „În această săptămână voi anunța faptul că demisionez. Demisionând acum, în Bălți vor fi alegeri pe 20 mai, atunci când au loc mai multe alegeri locale. Vom vedea cine va duce hrișcă. Va fi un candidat din partea Partidului Nostru. Eu las orașul fără corupție”, a declarat Usatîi în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune TV8. Pe 15 februarie, membrii Consiliului municipal Bălți au luat act de cererea depusă. 

Veaceslav Agrigoroaie, secretarul Comisiei Electorale Centrale, spune că, cel mai probabil, alegerile locale anticipate în cele două localități vor avea loc pe 20 mai. Procedurile vor fi demarate odată ce consiliile municipale de la Chișinău și Bălți vor expedia CEC-ului solicitări în acest sens. 

„Urmează ca la noi să ajungă documentele, în original, prin care s-a luat act de demisia primarilor, după care noi dispunem de un termen de 30 de zile ca să ne expunem asupra actelor și să stabilim data alegerilor. Dat fiind faptul că alegeri locale noi nu pot să aibă loc mai devreme decât cu un an de zile înainte de alegerile locale generale, iar în cinci localități deja au fost stabilite alegeri pe 20 mai, cel mai probabil și cele de la Chișinău și Bălți o să aibă loc în aceeași zi”, a explicat Agrigoroaie. 

Primarul suspendat al municipiului Chişinău a fost reţinut pe 25 mai 2017 de procurorii Anticorupţie şi CNA în dosarul parcărilor cu plată. Potrivit Serviciului de presă al CNA, Dorin Chirtoacă i-ar fi dat indicaţii viceprimarului Capitalei, care era preşedinte al Comisiei de selectare a companiilor ce urmau să implementeze proiectul parcărilor în municipiul Chişinău, să semneze contractul cu firma EME PARKLEITSYSTEM GmbH fără avizul Consiliului Municipal Chişinău. Potrivit mărturiilor oferite în cadrul anchetei de Nistor Grozavu, 26% din veniturile companiei reprezentau „mulţumire” pentru semnarea contractului de parteneriat public-privat între compania EME PARKLEITSYSTEM GmbH şi Primăria Capitalei, dintre care 13% îi reveneau primarului şi alte 13% şefului Direcţiei transport public şi căi de comunicaţie. Chirtoacă a fost suspendat din funcţia de primar al municipiului Chişinău în luna iulie 2017, iar în septembrie pe numele său a fost pornit un nou dosar penal în care este vizat proiectul „Prima casă”.

Despre averea oficială a lui Dorin Chirtoacă, citiți AICI

În cazul lui Renato Usatîi, magistraţii au eliberat un mandat de arestare pe numele său în 2016, la sfârşitul lunii octombrie. Judecătorii au emis şi o încheiere prin care Renato Usatîi, aflat atunci la Moscova, a fost anunţat în căutare internațională. Decizia a fost luată în urma unui demers al Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale, Renato Usatîi având statut de bănuit în tentativa de omorâre a bancherului rus Gherman Gorbunţov. 

Despre averea declarată oficial de Renato Usatîi, citiți AICI

O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată că în cinci ani, din 2013 până în 2017, procurorii au intentat peste 100 de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Este un calcul elementar al autorilor care au analizat informaţiile din surse deschise şi au discutat cu mai mulţi edili. Cel mai des, în atenția instituțiilor de drept ajung aleși locali care reprezintă partidele de opoziție. Unii dintre ei susțin că au și câte opt doare penale deschise într-un singur mandat. Ancheta mai arată că, de regulă, doar o mică parte din aceste dosare ajung în judecată, iar numărul primarilor condamnați penal pentru infracțiunile care le sunt incriminate este infim. În schimb, cel puţin în ultimii doi ani, mai mulţi dintre primarii cu dosare penale au părăsit partidele din care făceau parte și s-au apropiat de Partidul Democrat. În topul primarilor cu dosare penale sunt edilii celor mai importante oraşe ale Republicii Moldova: Chişinău, Orhei şi Bălţi.