Pe parcursul anului 2023, portalul Anticoruptie.md al centrului de Investiga'ii Jurnalistice a urmărit evoluția dosarelor de rezonanță. Unele dintre relatările reporterilor portalului au avut un impact puternic în rândul cititorilor. Astfel, prezentarea unor documente, în multe cazuri exclusive, au suscitat interesul și au determinat un număr mare de vizualizări.

 

1. Detalii despre „revenirea în rânduri” a ex-procurorei Victoria Pascalov, implicată în scandalul mitei de 250 de mii de euro 

Subiectul despre admiterea de către Curtea de Apel Chișinău a cererii Victoriei Pascalov, în care fosta acuzatoare a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor(CSP), a adunat peste 28 de mii de vizualizări.

Prin hotărârea, publicată pe portalul instanțelor în data de 23 iunie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost obligat de către Curtea de Apel Chişinău să o înscrie în Registrul candidaților pentru suplinirea funcției vacante de procuror pe ex-procurora Victoria Pascalov, care a renunțat la profesie în urma scandalului cu mita de 250 de mii de euro.

2.DOC// Prețul… urmăririi penale. Aproape un milion de lei pentru pauza de patru ani a magistratului Serghei Lebediuc

Materialul a fost accesat de peste 18 500 de cititori și relata despre cum Serghei Lebediuc, unul dintre cei cinci magistrați repuși în funcție după ce au fost urmăriți penal în dosarul Laundromat, va primi aproape un million de lei prejudicii materiale de la stat, pentru perioada suspendării din funcție. Decizia instanței de fond a fost menținută printr-o încheiere a Curții de Apel Chișinău care nu a admis recursul Ministerului Justiției. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a deconspirat schemele prin care, în perioada 2011-2014 au fost legalizate peste trei miliarde de dolari, bani negri proveniți din Federația Rusă. Anticoruptie.md a descris circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor.

3.Finul lui Gheorghe Cavcaliuc, la un pas de a-și pierde funcția

Cu aproape 18 mii de accesări, materialul relata despre faptul că șeful Direcției relații internaționale și asistență externă din cadrul Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne, Vladimir Negura, fin de cununie al fostului șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, a pierdut în instanța de apel litigiul cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Magistrații au considerat drept neîntemeiate motivele apelului. Asta, după ce ANI a constatat, la începutul anului 2023,  încălcarea regimului juridic al declarării averii și al intereselor personale, dar și o avere nejustificată de peste 245 de mii de lei. Anticoruptie.md a scris că Vladimir Negura, fiind propulsat de Gheorghe Cavcaliuc, a obținut într-un singur an gradul de maior, iar apoi pe cel de locotenent colonel de Poliție.

În data de 30 ianuarie 2023, ANI a constatat că Vladimir Negura a încălcat regimul juridic al declarării averii și al intereselor personale. Tot în același act se face referință la „o diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat, în mărime de peste 245 de mii de lei pentru anul 2017, diferență ce a fost constatată între veniturile obținute și cheltuielile realizate, pe de o parte, şi averea dobândită, pe de altă parte în timpul exercitării funcțiilor publice cu statut special de către Vladimir Negura”.

„Inspectorul de integritate nu a luat în calcul sumele donate de părinții lui Vladimir Negura, şi anume 100 000 de lei – 2017, 20 000 de euro (395 970 de lei) – 25.08.2019 și 50 000 de euro (988 630 de lei) – 13.04.2020, în total au fost efectuate donații în sumă de 1 484 600 de lei, din motiv că subiectul declarării nu a putut demonstra proveniența sumelor donate, iar potrivit informaţiilor acumulate şi procesate se observă că părinții acestuia nu ar fi dispus de mijloace financiare pentru a face donațiile indicate de Vladimir Negura în declarațiile de avere şi interese personale pentru anii 2017, 2019 și 2020”, se arăta în actul de constatare.

4. Judecătoarea cu Porsche de 11 mii de lei, Mariana Pitic, trece pe verde de instanța de apel

Aproape 17 mii de vizualizări a acumulat subiectul despre magistrata Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mariana Pitic, cunoscută pentru faptul că a declarat mașina Porsche Cayenne cu 11 mii lei, și care a obținut o decizie favorabilă în litigiul cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a dispus anularea actului de constatare emis de ANI. Hotărârea poate fi atacată cu recurs la CSJ în termen de două luni.

Mariana Pitic a ajuns în vizorul opiniei publice după ce s-a constatat că magistrata conduce o mașină de marca Porsche, pe care a indicat-o în declarația de avere abia în 2015. Comisia Națională de Integritate a pornit un control pe numele judecătoarei. În luna iulie 2016, membrii CNI (actualul ANI) au clasat cauza. Aceștia au constatat că magistrata a încălcat neintenționat regimul juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015. Explicația a fost că o parte dintre bunurile pe care le foloseşte, dar pe care nu le-a declarat, sunt trecute pe numele soţului ei, Pavel Pitic, un prosper om de afaceri, de care a divorţat în 2011. Angajaţii autorității au explicat în şedinţă că Mariana Pitic nu a găsit contractul de vânzare - cumpărare pentru a-l prezenta membrilor Comisiei, ca să demonstreze că maşina a costat doar 11.000 de lei. 

5. DOC// Fiul fostului președinte Vladimir Voronin, Oleg, reia de la zero lupta pentru acțiunile pierdute la Fincombank

Un alt document prezentat de Anticoruptie.md a suscitat atenția a peste 15 mii de cititori ai portalului. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a restituit instanței de fond cauza în care fiul fostului președinte Vladimir Voronin, Oleg Voronin, contestă decizia Băncii Naționale (BNM), prin care a fost lăsat fără acțiunile Fincombank, în anul 2019. Dosarul a fost inițial examinat de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, după care, invocându-se un conflict de competență, examinarea cauzei a trecut la Curtea de Apel Chișinău.

La 10 ianuarie 2020, Oleg Voronin s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva BNM. Fiul fostului președinte solicită anularea integrală a hotărârii BNM, din ianuarie 2019, care a constatat că acesta, împreună cu familia sa, dar și compania ”Avicomagro” SRL, ar fi acționat concertat în raport cu BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 17 ianuarie 2023, examinarea cauzei a fost strămutată la Curtea de Apel Chișinău. Ultima a solicitat opinia Curții Supreme de Justiție în ceea ce privește conflictul negativ de competență apărut, iar magistrații instanței supreme au constatat că dosarul urmează să fie examinat de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

La începutul anului 2019, BNM a decis deja să blocheze un grup de acționari ai Fincombank care dețineau 36,1% din capital. Motivul invocat era faptul că aceștia ar acționa concertat, beneficiar fiind Oleg Voronin, care deţinea direct 15,92%, iar împreună cu familia – 23,54% din capitalul băncii comerciale. Alături de grupul Voronin, ar fi acționat concertat şi compania Avicomagro SRL, care deţinea oficial 6,82% din acțiuni. .Aceștia au fost obligaţi să-și vândă cotele. Pentru că nu au făcut-o în termenele prevăzute de legislaţie, acțiunile au fost anulate şi emise altele noi, care au fost scoase la vânzare la Bursă.

6.Ex-șefa Procuraturii Anticorupție, care l-a „închis” pe Vlad Filat, va fi judecată la Bălți

Știrea a fost accesată de peste 15 500 cititori ai portalului și relata despre decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ), care a admis cererea de strămutare a cauzei fostei șefe de la Anticorupție Adriana Bețișor. Astfel, examinarea recursului acuzatorilor la anularea ordonanței de pornire a urmăririi penale împotriva lui Bețișor de către magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se va desfășura la Curtea de Apel Bălți. Anterior, Bețișor a declarat pentru Anticoruptie.md că dosarul  în care este învinuită că ar fi luat 50.000 de euro mită  ar fi unul fabricat de procurori, cu implicarea procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei doi au negat în repetate rânduri aceste acuzații.

Solicitarea de strămutare a fost depusă de președintele interimar al Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra.  Magistratul a invocat faptul că în procesul penal a figurat un procuror care momentan activează în cadrul Procuraturii de circumscripție de pe lângă Curtea de Apel Chișinău. De altă parte, Adriana Bețișor a declarat pentru Anticoruptie.md că a aflat din presă despre acest demers al lui Mîra și, împreună cu avocata, nu au avut ocazia să-și expună opinia. Odată cu decizia CSJ, recursul procurorilor la încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost declarată drept ilegală ordonanța procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, de pornire a urmăririi penale împotriva Adrianei Bețișor, va fi examinat de completul Curții de Apel Bălți.   

Adriana Beţişor a plecat din sistem în august 2019. Fosta şefă de la Procuratura Anticorupţie a declarat pentru Anticoruptie.md că ar fi fost impusă să demisioneze.

7.Magistrata Curții Constituționale, Domnica Manole, în continuare pe baricade

Aproape 14 mii de cititori au accesat știrea despre faptul că membrii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău nu a dat curs cererilor de apel depuse de Ministerul Justiției și Procuratura Anticorupție în cauza magistratei Domnica Manole, care a cerut prejudicii morale de un milion de lei, după ce s-a constatat că a  fost hărțuită și urmărită ilegal de procurori în așa-numitul dosal al referendumului, în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc. Invocând aspectul proporționalității despăgubirilor, Instituțiile au contestat hotărârea instanței de fond, prin care s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat a 800 de mii de lei pentru daunele morale provocate Domnicăi Manole. Totuși, apelanții au la dispoziție 15 zile să-și motiveze mai temeinic cererile de apel.

În data de 31 mai 2016, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole, pe atunci magistrată a Curţii de Apel Chişinău, să fie cercetată penal pentru că a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general din perioada respectivă, Eduard Harunjen, judecătoarea era învinuită de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Iniţiativa privind organizarea unui referendum prin care să fie modificată Constituţia, iar şeful statului să fie ales de către popor a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală pe 30 martie, după ce un grup de iniţiativă condus de Platforma Demnitate şi Adevăr a depus la CEC 400.000 de semnături în susţinerea plebiscitului. În scurt timp, grupul de iniţiativă a depus o cerere de chemare în judecată a CEC, iar la 14 aprilie 2016 Domnica Manole a emis o hotărâre prin care a dispus anularea hotărârii CEC şi iniţierea referendumului republican constituţional.

Comisia a contestat decizia adoptată de Domnica Manole la Curtea Supremă de Justiţie care, la sfârşitul lunii martie 2017, a dispus casarea hotărârii emise de Domnica Manole. Din sesizarea prin care Harunjen cere CSM eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale reiese că, la judecarea cauzei, CSJ a stabilit interpretarea eronată a legii de către magistrata Curţii de Apel şi depăşirea competenţelor sale prin interpretarea Constituţiei. 

După retragerea PDM de la guvernare, Domnica Manole a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. Decizia a fost luată după ce procurorul pe caz, Eugen Rurac, a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării.

8.Veaceslav Platon, în fața unei decizii care îi va schimba viața

Aproape 12 mii de vizualizări ale subiectului despre cum controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, învinuit în trei dosare penale aflate pe rol în instanţă, este pe cale să-și piardă o parte din avere în cauza în care este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, urmează să facă publică o decizie importantă în privința unor tranzacții declarate dubioase de acuzatori.

Veaceslav Platon este învinuit în trei dosare penale aflate pe rol în instanţă, două pentru escrocherii în proporţii deosebit de mari, iar unul pentru falsificarea cardurilor bancare. Conroversatul om de afaceri a plecat în Marea Britanie, la 18 iulie 2021, cu o cursă de avion care a decolat de pe Aeroportul Chişinău. Potrivit unor surse, afaceristul ar fi solicitat azil politic la o săptămână după ce a ajuns în Londra.

El a fost eliberat pe 15 iunie 2020, după patru ani în detenţie, în urma unui demers de suspendare a executării pedepsei depus de procurorul general Alexandr Stoianoglo. Cu o lună înainte, pe 18 mai, Stoianoglo declara că întreg dosarul lui Platon ar fi fost fabricat la comandă politică. Platon fusese condamnat la 18 ani de închisoare, în aprilie 2017, în dosarul furtul miliardului. El era învinuit că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ un miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

În mai 2021, Judecătoria Chişinău, la solicitarea procurorilor, l-a achitat pe Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare.

Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a eliberat, la 12 august 2021, mandat de arestare pe numele lui Veaceslav Platon pe un termen de 30 de zile şi a dispus să fie dat în urmărire generală. Sarcina de a-l căuta pe Platon i-a revenit Inspectoratului de Poliţie din sectorul Buiucani al Capitalei.

Procuratura Anticorupție a anunţat încă în luna ianuarie 2022 că a solicitat repetat Biroului Interpol anunțarea în căutare internațională a lui Veaceslav Platon, după ce ambasadorul Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Chișinău, Steven Fisher, a declarat că autoritățile de la Londra nu au primit nicio cerere privind extrădarea controversatului om de afaceri.

9.Decizie irevocabilă în epopeea „călătoriei eșuate” a ex-președintelui Igor Dodon

Aproape 12 mii de accesări ale subiectului călătoriilor peste hotare ale fostului președinte Igor Dodon.  Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins cererea avocaților fostului președinte Igor Dodon, care au solicitat strămutarea examinării dosarului denumit generic „Certificatul medical”.  Aceștia au invocat faptul că, așa cum ar fi vorba despre o cauză complexă, decizia președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, de a nu admite constituirea unui complet de judecători ar fi una injustă și ilegală. Argumentul nu a fost însă considerat ca fiind unul întemeiat de judecătorii instanței supreme.

Ex-preşedintele Igor Dodon şi consoarta sa Galina Dodon sunt acuzați de uz de fals în acte publice. Procurorii declară că aceștia ar fi încercat să plece peste hotare cu un certificat medical eliberat nejustificat pe numele copilului mai mic al cuplului. Alături de soţii Dodon, pe banca acuzaţilor a fost chemat şi medicul care a semnat certificatul.

În cadrul investigațiilor efectuate de către procurori, a fost stabilit că Igor Dodon, în privința căruia era aplicată măsura preventivă „obligarea de a nu părăsi țara” într-o cauză penală examinată de Curtea Supremă de Justiție, a prezentat instanței „documentul oficial fals și, în temeiul acestuia, a solicitat permisiunea pentru plecare în România, sub pretextul de a efectua un tratament post-COVID fiului său minor”.
La 19 ianuarie 2023, apărătorii lui Igor Dodon în ședință de judecată au înaintat o cerere prin care au solicitat încuviințarea acestuia să părăsească Republica Moldova, în perioada 28 ianuarie 2023 – 05 februarie 2023, pentru a asigura un tratament de reabilitare post Covid-19, în România, a fiului său, anexând în acest sens un șir de acte ce ar confirma necesitatea deplasării peste hotare.

În data de 26 ianuarie, Procuratura Anticorupție a înaintat un demers la Curtea Supremă de Justiție, privind înlocuirea măsurii preventive în privința fostului președinte, Igor Dodon. Procurorii au solicitat arestul la domiciliu și obligarea de a nu părăsi țara. Totul, după ce au discutat cu medicul care a prescris recomandarea și care ar fi declarat că nu-i este cunoscut numele pacientului.

La rândul său, Igor Dodon a declarat că medicul ar fi fost amenințat ca să dea astfel de declarații și a calificat drept acțiuni „lipsite de bun simț” perchezițiile la instituția medicală.

10.EXCLUSIV/ Magistratul Oleg Melniciuc, condamnat pentru îmbogățire ilicită, a câștigat 500 de mii de lei prejudicii

Peste 10 400 de vizualizări a avut știrea în care a fost prezentată informația exclusivă că statul, prin intermediul Ministerului Justiției, îi va achita 500 de mii de lei lui Oleg Melniciuc, singurul magistrat condamnat de prima instanță pentru îmbogățire ilicită. Judecătorul, cunoscut și pentru faptul că i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, a cerut repararea prejudiciului „cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti”. Decizia a fost pronunțată luni, 9 octombrie, de magistarata Georgeta Grozav, iar examinarea cauzei a durat cinci luni. 

Oleg Melniciuc este condamnat, în prima instanţă, la 7 ani cu executare pentru îmbogăţire ilicită. Sentinţa de condamnare a lui Melniciuc a fost pronunţată de Judecătoria Anenii Noi, oficiul Varniţa, la 3 septembrie 2021, la patru ani după ce a fost pornit dosarul pentru îmbogăţire ilicită.

Așa cum sentința nu este definitivă, magistratul îşi poate exercita în continuare mandatul. Pedeapsa va fi pusă în aplicare doar în cazul în care Curtea de Apel Chișinău va menține hotărârea primei instanțe.