Nouă magistrați s-au înscris în concursul pentru funcția de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), vacanța căreia a servenit odată cu modificarea legislației și majorarea numărului de membri ai CSM. Cei nouă magistrați, opt din cadrul Judecătoriei Chișinău și unul de la Judecătoria Ungheni, și-au înaintat personal candidaturile. Noul membru permanent al CSM urmează să fie desemnat la ședința Adunării Generale a Judecătorilor, cu votul majorității celor prezenţi la şedinţă. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă cariera magistraților înscriși în cursă, dar și obiectivele pe care și le propun pentru mandatul de membru al CSM.

Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la sfârșitul lui ianuarie 2017. 

Pavliuc a ajuns în vizorul public după ce a eliberat mandate de arestare controversate în dosare de rezonanță. El i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii.

Peste trei săptămâni, Pavliuc l-a eliberat Șor şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. 

În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, a recunoscut judecătorul. 

Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Chișinău, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni.

Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. Pavliuc a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați într-un bloc de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. 

Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor despre la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

Ion Chirtoaca este magistrat la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în martie 2016. În mai 2018, prin hotărârea CSM este detașat de la Judecătoria Chișinău în scopul suplinirii funcției de consultant în cadrul Secției instruire inițială, Direcția instruire și cercetare a Institutului Național al Justiției, pe un termen de 18 luni, începând cu 4 iunie 2018.

Gheorghe Balan a fost numit magistrat la Judecătoria Botanica din Chișinău în octombrie 1996. S-a remarcat, în ultimii ani, pentru criticile dure la adresa sistemului judecătoresc. În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din martie 2017, Gheorghe Balan a ținut un discurs în termeni duri despre derapajele din ultimul timp din justiție.

În iunie 2017, Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției, Oleg Efrim și fostul procuror general, Corneliu Gurin. Plângerea penală împotriva membrilor CSM a fost depusă, la 5 iunie, la Procuratura Generală. După ce au examinat solicitarea magistratului, membrii CSM au decis că aceasta este neîntemeiată.

Gheorghe Balan a fost demis din sistem, la 20 aprilie 2018, la solicitarea Colegiului Disciplinar. Pe numele magistratului a fost intentat un dosar disciplinar, în baza unei sesizări a Serviciului de Informații și Securitate, care a dat curs unei plângeri depuse de un grup de consilieri și de primarul din satul Puhăceni, localitatea de baștină a soției judecătorului. Aceștia au invocat că magistratul ar fi participat la adunările organizației teritoriale a Platformei DA. În ședința din 16 octombrie, CSM a respins contestația judecătorului Gheorghe Balan depusă împotriva hotărârii Colegiului Disciplinar, din 20 aprilie 2018. Ulterior, chiar dacă Gheorghe Balan a contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, iar cauza era pendinte, președintele Igor Dodon a semnat decretul de demitere.

Întâmplător sau nu, după schimbarea puterii, în iulie 2019, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM prin care Balan a fost demis din funcția de judecător. Ulterior, CSM a anulat decizia Colegiului Disciplinar prin care judecătorul Gheorghe Balan a fost demis. Totodată, Consiliul a admis atunci o contestație depusă de Gheorghe Balan, într-o altă procedură disciplinară, în urma căreia a fost demis din funcție, repetat, în ianuarie 2019, deja după emiterea decretului președintelui Igor Dodon. Membrii CSM au înlocuit pedeapsa cu „eliberarea din funcție” și au dispus aplicarea unei sancțiuni sub formă de mustrare.

În noiembrie 2019, a fost abrogat decretul privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător.

O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Savca c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 13.500 de euro.

Vasile Șchiopu a ajuns magistrat în decembrie 2003, fiind numit, pe un termen de cinci ani, la Judecătoria Ungheni. În iunie 2012 a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al instanței. La expirarea mandatului a asigurat interimatul funcției respective, iar în ianuarie 2017, a fost reales în aceeași funcție.

Viorica Puica este magistrată din 2002 şi a activat doar la Judecătoria sectorului Botanica din Capitală. Ea este una dintre puținele judecătoare care își exprimă public criticile în privința problemelor din sistemul judecătoresc, declarând inclusiv că Procuratura nu este independentă.

În ultimii ani, magistrata a candidat la mai multe concursuri dorindu-şi o promovare la instanţele superioare. De exemplu, a fost contracandidata lui Victor Micu la funcţia de magistrat la CSJ, dar a pierdut în faţa actualului preşedinte al CSM. Au fost şi alte încercări eşuate. În 2013, după unul dintre concursurile pentru o poziţie la CSJ, a iniţiat şi un proces de judecată împotriva Consiliului. Atunci, contracandidaţii ei au fost Ion Druţă, Aliona Danilov şi Liliana Catan. Ea a cerut recuzarea preşedintelui CSM de atunci, Nichifor Corochii, solicitarea i-a fost însă respinsă. Magistrata a invocat că Ion Druţă şi Liliana Catan au fost invitaţi de Nichifor Corochii la nunta fiului său. Atunci, cei doi judecători au fost propuşi Parlamentului pentru promovare la CSJ. Ulterior, Viorica Puica a contestat la CSJ hotărârea prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare, dar şi decizia prin care Ion Druţă şi Liliana Catan au fost desemnați câștigători ai concursului. Curtea Supremă de Justiţie a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

În iunie 2020, Viorica Puica a fost desemnată pentru funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție. Ea a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 76 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC).

Numirea Vioricăi Puica a fost însă amânată pentru o perioadă nedeterminată, la solicitarea președintelui Comisiei juridice numiri și imunități, Vasile Bolea. Fruntașul socialist și-a argumentat decizia prin faptul că deputații mai au nevoie de timp ca să o cunoască pe judecătoare. Deputații din opoziție susțin că socialiștii împiedică desemnarea Vioricăi Puica pentru că aceasta este onestă și nu e loială guvernării.

Ciprian Valah este judecător începând cu iunie 2015, iar în iunie curent a fost numit până la atingerea plafonului de vârstă. Este doctor în drept. Anterior a fost lector universitar la Facultatea de Drept a USM, la Universitatea Liberă Internațională, la Academia de Administrare Publică pe lângă președintele Republicii Moldova, la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” și la Academia de Drept din Moldova. În 1999 și-a luat licența de avocat. Între 2005 și 2006 a fost șeful Direcției Relații Economice Internaționale a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. În 2014-2015 a fost asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție.

În iulie 2019, s-a înscris în concursul, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru două funcții de judecător la Curtea Constituțională, însă nu a fost selectat.

Aureliu Postică a fost numit în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Orhei în 2011. În iunie 2017, Postică a fost transferat în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Victor Sandu a fost numit judecător în februarie 2015, pentru un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la Judecătoria Chișinău sediul Ciocana. În iunie 2020 a fost numit în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

Natalia Clevadî a fost numită în funcția de magistrată la Judecătoria Bălți, pe un termen de cinci ani, în februarie 2011. Anterior a fost avocată și procuroră. În ianuarie 2015 CSM a transferat-o în funcția de magistrată la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău pe un termen de șase luni. Ulterior, transferul a fost prelungit de mai multe ori. În martie 2017 Natalia Clevadî a fost numită prin transfer în funcția de magistrată la Judecătoria Chișinău. În prezent activează la sediul Buiucani al instanței de fond din Capitală.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate