Deputatul socialist Vladimir Țurcan și fosta judecătoare Domnica Manole, aleși în calitate de judecători la Curtea Constituțională

Mariana Colun
16/08/2019

Ex-magistrata Domnica Manole și deputatul socialist Vladimir Țurcan au fost votați vineri pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională din partea Legislativului. Cele două candidaturi au primit votul a 54 de deputați. O zi mai devreme în aceste funcții erau propuși Domnica Manole și fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, cel din urmă fiind înlocuit vineri de către socialiști cu Vladimir Țurcanu, întrucât legea prevede că un judecător constituțional nu poate deține mai mult de două mandate. 

Amintim că joi deputații Vlad Batrîncea, Alexandru Slusari și Mihai Popșoi au venit joi cu o inițiativă legislativă în adresa Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, prin care i-au propus pe Domnica Manole și pe Dumitru Pulbere la funcția de judecători ai Curții Constituționale decât cei desemnați de Comisie la 24 iulie curent. Este vorba despre ex-magistrata Domnica Manole și fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere.

Vladimir Țurcan este unul dintre cei mai longevivi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. El are la activ cinci mandate de deputat, cu o întrerupere de doi ani, cât a fost ambasador în Federația Rusă. Luxul în care trăiește familia sa, etalat în reviste și în emisiuni televizate, contrastează puternic cu veniturile de bugetar ale demnitarului. A fost criticat în presă și de către colegii săi deputați că ar avea afaceri nedeclarate. S-a manifestat adeseori printr-un discurs românofob, anti NATO și pro Kremlin.

În anul 2001 a intrat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor. Din partea PCRM a fost deputat în trei legislaturi - 2001-2002 și 2005-2009, apoi în 2009-2014. În 2014 ajunge în Parlament pe listele partidului Socialiștilor. La 7 decembrie 2009, Vladimir Țurcan, împreună cu alți trei deputați comuniști: Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova și Valentin Guznac, au părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM și au aderat la Partidul Moldova Unită. Ulterior, la această formațiune s-a alăturat și deputatul PCRM, Svetlana Rusu. Cei cinci deputați s-au prezentat o perioadă drept neafiliați. 

Deputații transfugi au aderat mai apoi la Partidul Moldova Unită-Edinaia Moldova, formațiune extraparlamentară, condusă de Ana Tcaci. La Congresul patru al formațiunii, din luna februarie 2010, Vladimir Țurcan a preluat conducerea Moldovei Unite. La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, la care a participat PMUEM, formaţiunea nu a trecut pragul electoral. În scrutinul electoral din noiembrie 2014 preşedintele PMUEM, Vladimir Ţurcan, a fost ales în funcţia de deputat pe listele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Aceasta după ce, în 2012, partidul s-a scindat - o parte din membri au aderat la Partidul Democrat, iar altă parte - la Partidul Socialiștilor. Detalii video aici.

Formațiunea „Moldova Unită”, pe care o conducea Vladimir Țurcan, a fuzionat cu Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon. Într-o declarație de presă comună, în octombrie 2012, cei doi lideri au spus că formațiunea lor are ambiția de a deveni cea mai importantă forță politică de stânga. În același document Dodon și Țurcan spun că Partidul Comuniștilor nu are viitor, că se va destrăma și va ajunge „o stafie politică”.

Vladimir Țurcan este general-maior de poliție, fost ministru al Afacerilor Interne și ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă. A fost membru al Partidului Comunist din fosta URSS până în 1991. În această perioadă a exercitat funcții partiinice, fiind șef adjunct în Secția organizatorică a CC al Partidului Comunist (1985-1991) și șef al Secției juridice a CC al Partidului Comunist (1990-1991).

În 2016, Vladimir Țurcan a intrat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, pentru că nu și-ar fi declarat toate proprietățile și niște conturi bancare. În cadrul controlului s-a stabilit că Vladimir Țurcan nu a declarat pentru anul 2014 o casă de locuit dobândită în anul 2001, cu suprafața de 66,7 metri pătrați, neevaluată de organele cadastrale, care îi aparține, un venit de 294 de dolari SUA, obținut în anul 2014, din dobândă aferentă contului de depozit la Energbank și venitul soției, în sumă de 60 de euro, obținut în anul 2014, din dobândă aferentă contului de depozit la Banca de Economii și cinci conturi de card cu sume neînsemnate. Cu toate acestea CNI a clasat cauza „în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014, de către Vladimir Țurcan”. Despre alte „pete” din biografia lui Vladimir Țurcan citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Domnica Manole a fost judecătoare la Judecătoria Ciocana din 1990 până în 2004. Ulterior, din 2004 până în 2017, a fost magistrată în Colegiul Civil și de contecios administrativ al Curții de Apel Chișinău. 

În aprilie 2016, Domnica Manole a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. La 31 mai 2016 membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole să fie cercetată penal pentru că hotărârea pe care a emis-o ar fi ilegală. Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general interimar, Eduard Harunjen, judecătoarea s-ar face vinovată de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Pe 4 iulie 2017 Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis eliberarea ei din funcție după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate. Făcând trimitere la mai multe hotărâri de judecată și la dosarul penal cu privire la referendum, Serviciul de Informații și Securitate a constatat în avizul său existența unor factori de risc în activitatea magistratei.

Ulterior, Domnica Manole a depus o sesizare la Curtea Constituţională privind verificarea constituționalității prevederilor legale care oferă Serviciului de Informații și Securitate atribuții de verificare a judecătorilor. Judecătorii Curţii au constatat, între altele, că efectuarea controlului integrității funcționarilor publici și a demnitarilor de către Serviciul de Informații și Securitate reprezintă o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și a secretului corespondenței. Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să își anuleze în februarie curent hotărârea anterioară prin care a revocat-o pe Domnica Manole din funcția de judecătoare. 

La 8 iulie curent, ex-magistrata a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. Decizia magistraților vine după ce la 4 iulie procurorul pe caz a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării, printre care și viceprim-ministrul Andrei Năstase, despre care acuzarea susținea că ar fi participat la scrierea motivată a deciziei pronunțate de Domnica Manole în 2016.

Domnica Manole a fost surprinsă în 2008 de o echipă Pro TV, în timp ce discuta, în biroul său de serviciu, cu preşedintele de atunci al Consiliului Municipal, consilierul comunist Eduard Muşuc. Se întâmpla înainte de începerea unei ședințe de judecată într-un dosar civil în care una dintre părți era Mușuc. Domnica Manole îi dădea sfaturi acestuia (Mușuc reprezenta comuniștii, care atunci erau la guvernare) cum să se comporte în proces ca să câștige. Discuția a fost înregistrată în spatele ușii întredeschise a biroului magistratei. După mediatizarea cazului, Domnica Manole a calificat reportajul Pro TV despre discuția sa cu o parte din proces drept un amestec în justiție și s-a retras din examinarea dosarului. La un an și jumătate de la acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că Domnica Manole se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, dar a remarcat faptul că la acea vreme birourile judecătorilor nu erau păzite astfel încât să fie împiedicată pătrunderea persoanelor străine și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă, avertismentul. În iunie 2016, solicitată să comenteze discuția sa cu comunistul Eduard Mușuc înainte de procesul de judecată, Domnica Manole a declarat în cadrul emisiunii În Profunzime: „În activitatea unui judecător de 25 de ani pot exista și erori, dar nu este asta important, deci sunt importante acțiunile mele la acest moment. Nu vreau să mă justific în cazul Mușuc, da, a fost cu opt ani în urmă, am greșit. A fost o primă experiență a mea cu presa, cu părțile în biroul meu. Vreau doar un moment să accentuez: că nu am examinat pe fond dosarul, am examinat o cerere de recuzare. Dar nu contează, efectele s-au stins demult”.

Amintim că, la 24 iulie, Parlamentul i-a selectat pe Nicolae Eșanu, secretar de stat la Ministerul Justiției, și Vladimir Grosu, ex-ministru al Justiției în Guvernul Gaburici, pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională din partea Legislativului.

Mariana Colun
16/08/2019

Comentarii