Cine sunt judecătorii care au decis soarta alegerilor locale noi din Chișinău

Anticoruptie.md
25/06/2018
Foto: colaj CIJM

Magistrații Victor Burduh, Luiza Gafton și președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, sunt cei care au decis să declare inadmisibil recursul primarului ales, Andrei Năstase, și să mențină deciziile Judecătoriei Chișinău, respectiv a Curții de Apel Chișinău, de invalidare a alegerilor locale noi din 3 iunie.   

În aprilie curent Ion Druță a fost desemnat președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) într-un concurs în care nu a avut concurenți. O lună mai devreme portalul Anticoruptie.md a scris că judecătorul vrea să fie promovat într-o funcție administrativă în cadrul instanței superioare. El a depus atunci o cerere la Colegiul de selecție și carieră a judecătorilor, însă se arăta indecis cu privire la funcția pe care și-o dorea. Șefia CSJ a rămas vacantă după numirea lui Mihai Poalelungi în postul de președinte al Curții Constituționale. Ion Druță se număra printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunciCorneliu Gurin. Cazul Aroma Floris îşi are rădăcinile în anul 2010, când  completul de judecători din care făceau parte Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Ion Druță este unul dintre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia, Serghei Filipov. Acum un an, în februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să-l decoreze pe Druță cu „Diploma de onoare a CSM”. În declarația de avere și interese pentru 2017, Ion Druță a indicat venituri de peste 426.000 de lei din salariul său și al soției, două terenuri intravilane, o casă de locuit de 181 de metri pătrați și un apartament de 69 de metri pătrați. Judecătorul a mai trecut pe hârtie două automobile pe care le are în posesie - o Honda CRV și o Toyota Yaris. În conturile bancare ale familiei Druță se păstrează 36.000 de lei și 7.100 de euro. În 2013 Ziarul de Gardă a scris despre casa și afacerile lui Ion Druță, pe atunci magistrat la Judecătoria Botanica. „Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, şi-a construit o vilă de lux cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită Malina Mică, estimată de agenţii imobiliari la 4 milioane de lei. Magistratul a obţinut terenul printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un inevitabil scandal, judecătorul a înscris imobilul pe o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa”, scriau jurnaliștii.

Victor Burduh este judecător la CSJ din aprilie curent. Burduh au fost promovat în funcție deși Consiliul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din subordinea CSM i-a atribuit calificativul „foarte bine”, în timp ce o altă magistrată a luat determinativul „excelent”. Până a fi promovat la instanța supremă, acesta a fost vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, iar anterior a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Ciocana. Potrivit declarației de avere și interese pentru 2017, Victor Burduh a fost remunerat cu 276.428 de lei pentru funcția de judecător și formator la Institutul Național al Justiției. Anul trecut, magistratul a vândut un apartament cu 60 de mii de euro.

Numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în mai 2017, Luiza Gafton a activat anterior la Judecătoria Botanica, instanță pe care a și administrat-o în perioada 2014 - 2017. În ianuarie 2017, odată cu reorganizarea instanțelor judecătorești, Gafton a fost aleasă vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, dar, peste doar două luni, magistrata a candidat pentru a fi promovată la CSJ. Alegerea Luizei Gafton la șefia Judecătoriei sectorului Botanica, în 2014, a fost marcată de proteste. Mai mulți locuitori din Băcioi au pichetat sediul CSM și au acuzat-o pe magistrată că a emis decizii ilegale, după ce a confirmat dreptul de proprietate al unui fost primar din Băcioi asupra unei fântâni arteziene, care alimenta cu apă 70% din localitate. Gafton a respins atunci acuzațiile, iar o procedură disciplinară împotriva ei nu a fost inițiată. Tot în 2014, judecătoarea a mai ajuns în atenția presei după ce a cerut CSM înmatricularea gratuită a fiului său la studii, la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Potrivit CSM, Gafton ar fi invocat în cererea depusă că s-ar afla în situație materială precară, iar fiul său a absolvit liceul cu note bune. Ținând cont de aceste argumente, CSM i-a admis cererea. Ulterior, Gafton a negat că ar fi invocat probleme financiare la depunerea solicitării. Cu doi ani mai devreme, în 2012, magistrata își procurase un apartament de 51,1 metri pătrați, iar în 2009 - un automobil Land Rover de 424.000 de lei. În 2014, Comisia Națională de Integritate a inițiat un control în privința averii și a veniturilor magistratei, dar nu a depistat nereguli.

Anticoruptie.md
25/06/2018

Comentarii