Pe parcursul anului 2023, portalul Anticoruptie.md al Centrului de Investigații Jurnalistice a adunat peste 2,5 milioane de vizitatori. Deși de nișă, portalul Anticorupție.md a abordat cele mai importante tematici - de la anticorupție, integritate în serviciul public, reforma justiției și drepturile omului, la integrarea europeană, războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina și crizele generate de acesta, propaganda rusă și dezinformarea. Echipa portalului a servit drept sursă de informare sigură și credibilă pentru cititorii săi. Iar cititorii ne-au căutat tocmai pentru a se informa corect. Cele mai multe accesări pe site au fost înregistrate în lunile aprilie, iunie, iulie, august, noiembrie și decembrie.  Zilnic pe portalul Anticoruptie.md au fost încărcate zeci de informații de actualitate, știri, dosare de corupție, interviuri, dar și investigații jurnalistice. Pe parcursul anului trecut au fost publicate circa 5000 de materiale jurnalistice, dintre care 1.856 - la rubrica Știri. Cititorii portalului Anticoruptie.md au manifestat un interes sporit față de știrile din domeniul social. Iată care au fost cele mai citite știri pe pertalul Anticoruptie.md în anul 2023: 

1. La pensie, la 60 de ani și jumătate. Vârsta de pensionare pentru femei s-a schimbat  

Știrea care a adunat peste 66 900 de accesări a fost despre schimbarea vârstei de pensionare pentru femei. Astfel, Începând cu 1 iulie 2023, vârsta standard pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 60 de ani 6 luni, iar stagiul complet de cotizare - 33 de ani 6 luni. Totodată, unele categorii de femei vor putea beneficia de o reducere a vârstei de pensionare.

Potrivit Casei Naționale de Asigurări Sociale, reieşind din stagiul complet de cotizare prevăzut pentru femei de la 1 iulie 2023, la stabilirea pensiei anticipate pentru carieră lungă ele vor trebui să confirme 36 de ani 6 luni de stagiu contributiv de cotizare, iar pentru bărbaţi stagiul contributiv de cotizare rămâne neschimbat - 39 de ani.

Cetățenii care deţin semnătura electronică/mobilă pot depune cererile pentru solicitarea pensiilor pentru limită de vârstă online.

Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual, astfel încât din 1 iulie 2028 aceasta va fi unică pentru femei și bărbați - 63 de ani.

2. ULTIMA ORĂ// ANRE a ajustat prețul pentru gazele naturale. Cât va achita consumatorul final 

Noutatea venită de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind reducerea prețului în factura pentru gazele naturale a adus pe site peste 17 000 de cititori.

 La ședința din 7 iunie 2023, ANRE a aprobat un nou tarif pentru gazele naturale, mai mic decât cel din solicitarea Moldovagaz. Pentru un metru cub de gaze naturale, consumatorii casnici vor achita un preț de 16,73 lei (fără TVA), sau 18,06 (cu TVA). Hotărârea va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. 

Precizăm că din 1 octombrie 2022, consumatorii casnici au achitat un preț 29 de lei și 27 de bani, cu TVA inclus, pentru un metru cub de gaze naturale. 

3. Din 1 iulie, miniștrii și alți angajați din guvern vor ridica salarii mai mari. Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul procurorilor 

Majorarea salariilor pentru miniștri și alți angajați din Executiv a fost un alt subiect de interes pentru cititorii portalului anticoruptie.md. Știrea cu informația depsre faptul că începând cu 1 iulie salariul miniștrilor va crește până la 50 de mii de lei a adunat peste 11 000 de accesări. În total 1.300 de angajați din administrația publică centrală se vor alegere cu majorări.

Salariul a fost majorat în baza unei rectificări bugetare. Aceasta mai prevedea și suplinirea financiară pentru mai multe proiecte, întrucât atât veniturile cat și cheltuielile se majorează cu 1,4 miliarde de lei. Au mai fost alocate fonduri suplimentare la drumuri - 736 de milioane lei, la programul ODA de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - 338 milioane de lei, majorat fondul de dezvoltare regională și locală - 320 de milioane lei, fondul pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural în valoare de 100 de milioane de lei. 

4. DOC// Judecătoria Anticorupție prinde contur. Maia Sandu a expediat o solicitare oficială speakerului Igor Grosu 

Crearea Judecătoriei Anticorupție a fost o altă știre care a adus peste 10 000 de cititori pe site. În iulie 2023 Președinția a expediat Parlamentului proiectul de lege care prevede crearea unei noi instanțe de judecată, care se va ocupa exclusiv de cazurile de corupție. Pe parcursul discuțiilor asupra proiectului, Maia Sandu, căreia îi aparține inițiativa, a renunțat la denumirea inițială „Tribunalul Anticorupție”, astfel că noua instanță se va numi „Judecătoria Anticorupție”. 

Pe lângă judecarea actelor de corupție și a celor conexe actelor de corupție, judecătoria specializată va examina și legalitatea actelor de constatare emise de Autoritatea Națională de Integritate, precum și cererile Autorității privind confiscarea averii nejustificate.  

Adițional, proiectul de lege conține norme privind modificarea cadrului normativ conex, care va asigura funcționalitatea sistemului judecătoresc anticorupție.

În cadrul ședinței din 30 noiembrie 2023, Legislativul a adoptat în primă lectură proiectul înaintat de Președinta Maia Sandu, care prevede crearea Judecătoriei Anticorupție. Instanța va examina toate cauzele penale de corupție sau conexe, precum și legalitatea actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate. 

Sistemul judecătoresc anticorupție va include trei componente: Judecătoria Anticorupție, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.

Așadar, după examinarea în fond a dosarelor în cadrul Judecătoriei Anticorupție, recursurile împotriva hotărârilor vor fi judecate la Colegiului anticorupție din cadrul Curții de Apel Chișinău. La Judecătoria Anticorupție vor activa 15 judecători, la Colegiul anticorupție șase. Este de menționat faptul că nu vor putea fi numite în aceste funcții persoanele care, în ultimii șapte ani, au activat în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Judecătorii Anticorupție și ai Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi selectați prin concurs public, organizat în două etape – preselecția candidaților de către o comisie instituită ad-hoc de Consiliul Superior al Magistraturii și selecția candidaților de către CSM din rândul candidaților eligibili. Comisia de preselecție instituită ad-hoc de CSM va fi formată din șase membri – trei experți internaționali propuși de partenerii de dezvoltare și trei reprezentanți ai societății civile, numiți de CSM. După ce va desemna câștigătorii concursului public, CSM va înainta Președintelui Republicii Moldova propunerea de numire sau de transfer în funcție a judecătorilor. Aceștia vor putea fi numiți sau transferați pe un termen de șase ani.

5. „Cvintetul destabilizării”//Elveția strânge lațul în jurul lui Șor, Tauber, Plahotniuc, Cavcaliuc și Ceaika 

Aderarea Elveției la sancțiunile UE, la cererea Moldovei, „din cauza intensificării acțiunilor de destabilizare în țară de la începutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei” a stârnit interesul cititorilor portalului anticoruptie.md.

Elveția s-a alăturat statelor care au impus sancțiuni împotriva a cinci persoane implicate în  tentativele de a destabiliza situația din Republica Moldova. Este vorba despre Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, Igor Chaika și Gheorghe Cavcaliuc. Măsura a fost impusă la solicitarea autorităților de la Chișinău, iar ordonanța va intra în vigoare pe 28 iunie, la ora 18:00. 

Pe 30 mai curent, Consiliul UE a votat decizia de sancționare a cinci persoane. Acestea sunt acuzate că-și propun destabilizarea situației din Republica Moldova.

Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținute de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

Președinta Maia Sandu a salutat decizia UE și a menționat că cele cinci persoane nu vor putea circula liber în spațiul comunitar, iar banii și bunurile le vor fi sechestrate. 

6. Rămân fără parohii// Patru preoți, izgoniți de Mitropolia Moldovei 

Izgonirea preoților de la cele sfinte de către Mitropolia Moldovei a fost un alt subiect fierbinte al anului 2023. Totul pentru că aceștia au decis să treacă la Mitropolia Basarabiei. Totul a început în luna august 2023 atunci când Mitropolia Moldovei a anunțat că patru preoți din Protopopiatul de Criuleni și Dubăsari nu mai au voie să oficieze slujbe religioase în lăcașurile sfinte.

La începutul lunii iulie, Mitropolia Basarabiei a făcut o declarație fără precedent, menționând că „Mitropolia Chișinăului, structura de ocupație bisericească a Patriarhiei Moscovei, continuă să dezinformeze opinia publică, falsificând adevărul, distorsionând realitatea și prezentând trunchiat sau tendențios aspecte istorice sau canoane ale Bisericii”. Este reacția prin care Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române, își exprimă dezacordul față de comunicatul emis de Mitropolia Moldovei, în care a fost învinuită  că ar „corupe clerul și creștinii din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove” și ar „încălca flagrant Dreptul Canonic al Bisericii Ortodoxe”.

Mitropolia Basarabiei dă asigurări că îi „primește și îi va primi în comuniune pe toți preoții și diaconii români din Republica Moldova și Ucraina care părăsesc jurisdicția Patriarhiei Moscovei, având ca temei un șir de canoane ortodoxe care permit clericilor să se separe de o ierarhie abuzivă și asupritoare, imorală, coruptă și simonistă, care propagă erezia războiului și omuciderii, cum se vede astăzi în cazul războiului nedrept din Ucraina”.

În investigația PREOȚI FĂRĂ VIZĂ DE REȘEDINȚĂ, Anticoruptie.md a semnalat o tendință îngrijorătoare care ia amploare în ultima vreme în localitățile din Republica Moldova – prigoana preoților care vor să treacă de la Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, la Mitropolia Basarabiei. Cei care și-au declarat desprinderea sunt nevoiți, la propriu, să slujească în stradă, așa cum, odată cu caterisirea, sunt scoși din biserici și diabolizați. În același timp, reprezentanții Mitropoliei Moldovei declară că subiectul este unul tratat cu subiectivism de mass-media, iar reprezentanții Ministerului Culturii nu exclud că unele contracte încheiate cu Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove ar putea fi renegociate de la zero, cu participare mai largă.

7. La iarnă, prețul la gaz și energie electrică mai mic cu 35% 

Informațiile legate de securitatea energetică a Republicii Moldova au fost la mare căutare pentru cititorii portalului anticoruptie.md. Știrea legată de reducerea cu 35% a prețului pentru gazele naturale și despre stocul mecesar de gaze adunat de autoritățile moldovenești pentru sezonul de iarnă 2023-2024 a fost citită de peste 9.000 de cititori.

Ministrul Energiei promitea în luna noiembrie 2023, în cadrul unei emisiuni televizate, că iarna următoare nu se va repeta situația când oamenii au trebuit să economisească din greu pentru a achita facturile pentru încălzire, ba chiar prețul la gaz și la energie electrică pentru consumatori vor fi cu 35% mai joase. „Eu pot să promit consumatoarelor că pe această iarnă, indiferent de ce se va întâmpla pe piețele internaționale, consumatorii nu vor fi afectați, nu vor avea de plătit mai mult. Asta este cert. Ceea ce pot promite, la fel, este că prețurile care le avem în această iarnă nu doar că nu vor crește, dar sunt cu vreo 35% mai joase decât iarna precedentă”, a subliniat el.

Totodată, ministrul Parlicov a menționat și acțiunile Guvernului, și ajutorul partenerilor, acordat pentru a oferi suport în iarna trecută, care a fost cea mai grea pentru consumatori. „Consumatorii vulnerabili în continuare și în acest an vor primi compensații. Respectiv, eu pentru consumatorii din Republica Moldova văd numai lucruri pozitive față de ceea ce am avut până acum”, a adăugat el.

Totodată, potrivit ministrului Energiei, perspectiva de dezvoltare pentru Republica Moldova este asigurarea eficienței energetice, ceea ce va permite reducerea esențială a consumului de energie, dar și dependența de importuri de surse energetice de orice fel.

8. Realitatea din sistemul medical pentru tinerii specialiști// „Corupție, nănășism, ierarhie, burnout veșnic, nepăsare, hărțuire” 

„Corupție, nănășism, ierarhie, burnout veșnic, nepăsare, hărțuire” – aceasta a fost descrierea sistemului medical national de către o tânără specialistă, care proaspăt a finalizat rezidențiatul. Alina Istrate a dedicat 9 ani studiilor în medicină, iar când a vrut să îmbrace halatul de medic i s-a spus că sistemul nu are nevoie de ea. Alina a lansat un apel public pe o rețea de socializare în care a vorbit despre „sistemul medical defect” și despre corupție, care s-ar poziționa, încă din aulele universitare, mai presus decât jurământul lui Hipocrate. Dezvăluirile au avut efect, însă doar parțial.

Jurnaliștii anticoruptie.md au luat legătura cu Istrate și au căutat răspunsuri de la cei vizați pentru a elucida miezul problemei.

Conform procedurii, după ce a încheiat cei șase ani de studii, a aplicat pentru studiile de rezidențiat pentru a obține specialitatea de alergolog și imunolog. În acel moment a fost repartizată la Institutul Mamei și Copilului. Procedura a fost întărită și print-un contract trilateral semnat între USMF, Ministerul Sănătății și Institutul Mamei și Copilului.

Deși „contractul prevede obligaţia de a lucra în instituţia respectivă o perioadă de cel puţin 3 ani după absolvirea rezidenţiatului”, dispoziția însă nu a fost respectată în cazul Alinei Istrate. Ea a fost anunțată că instituția nu are nevoie de așa specialiști și i-a fost arătată ușa.

„După ce am finalizat studiile de rezidențiat am mers la Institutul Mamei și Copilului și ei mi-au spus că ei pentru prima dată aud de așa contract și că noi nu avem nevoie de așa specialiști... La noi contractele au fost pe post, eu aveam contract anume pentru această instituție. Mi s-a spus că a fost o eroare mecanică și că ei au cerut de fapt pentru anesteziologie și nu alergologie și că ei nu au nevoie”, a precizat Alina Istrate pentru anticoruptie.md.

Acesta a fost declanșatorul care a dus la destăinuirile pe care le-a făcut pe rețelele de socializare. Impactul a fost atât de puternic încât a ajuns și la urechile responsabililor. Iar după câteva zile de la furtună a și fost anunțată că a fost deschis un post pentru ea.

9. Doctorul care ar fi pretins șpagă de la bolnavi de cancer, acum cere bani de la jurnaliști // Pretențiile sunt de milioane 

Peste 10 000 de accesări a adunat și știrea despre Virgiliu Urechi, fost șef al secției de radiologie a Institutului Oncologic din Chișinău, care a trimis cereri prealabile de chemare în judecată la mai multe redacții, pretinzând că prin materialele jurnalistice i-ar fi fost lezată onoarea și demnitarea. 

Doctorul, anchetat într-o cauză penală pentru că ar fi pretins 2000 de euro de la familia unui bolnav de cancer, a cerut drept despăgubiri morale câte 500 mii de lei de la Centrul de Investigați Jurnalistice și portalul Anticorupție.md, portalul Sanatate.md și 1 mln de lei de la Ziarul de Gardă. Mai mult, acesta a încercat să ceară bani direct de la unele portaluri media, ca să nu le mai dea în judecată.        

La un an de la reținerea sa, Virgiliu Ureche a decis să se răzbune pe presa care a reletat despre reținere, plasare în arest, dosar penal și procesul de judecată. Doctorul a trimis cereri prealabile de chemare în judecată redacțiilor portalurilor www.anticoruptie.md, sănătate.md și Ziarului de gardă, iar de la portalul www.sinteza.org a cerut direct o sumă de bani, pentru a nu-l acționa în judecată.     

Amintim că atât Institutul Oncologic, cât și Ministerul Sănătății, au condamnat cazul reținerii medicului care ar fi pretins șpagă de la pacienți. „Ne pare rău că din cauza acestuia sunt catalogați și alți medici din instituție, care își fac onest meseria. Regretăm că pacienta și rudele sale sunt nevoite să treacă prin astfel de momente”, se menționa într-un comunicat al Institutului Oncologic. 

„Reținerea, în flagrant, de ofițerii CNA, pentru că [Virgiliu Urechi – n.r.] a pretins 2.000 de euro pentru a asigura internarea și urgentarea tratamentului unui bolnav grav este o rușine pentru întreg sistemul, dar cel mai mult pentru el și familia sa, în special părinții”, a scris atunci și ministra Sănătății Ala Nemerenco pe pagina sa de Facebook.

10. Maia Sandu: „Deciziile CSJ de anulare a hotărârilor Comisiei de evaluare externă a integrității judecătorilor sunt ilegale” 

Comentariul făcut de Președinta Maia Sandu cu referire la decizia magistraților Curții Supreme de Justiție de anulare a deciziilor Comisiei Pre-Vetting a adunat peste 8000 de accesări. Șefa statului a spus că „deciziile sunt ilegale” și că asta este o nouă încercare a sistemului de a pune bețe în roate reformei justiției.

„Deciziile pe bandă rulantă și aproape trase la indigo ale CSJ de anulare a hotărârilor Comisiei de evaluare externă a integrității judecătorilor sunt ilegale. Vedem încă o încercare a sistemului de a pune bețe în roate reformei justiției și eforturilor de eliminare din sistem a oamenilor corupți. Aceste decizii confirmă încă o dată că sistemul nu vrea să se curețe din interior și că e corectă abordarea noastră de a face evaluare externă. Asta nu înseamnă că în sistem nu există oameni onești, dar, din câte vedem, foarte puțini dintre ei se implică în acest efort de curățare a justiției”, a menționat Sandu.

Totodată, președinta țării nu exclude că vor mai apărea astfel de blocaje. Cu toate acestea este convinsă că reforma va continua, iar comisia de evaluare externă extraordinară va elimina corupții din sistem. 

„Nu este primul obstacol pe care judecătorii corupți îl creează și, probabil, nici ultimul. Dar, în pofida acestor obstacole, reforma merge înainte. Comisia de evaluare externă extraordinară își va continua activitatea și va elimina din sistem judecătorii și procurorii care nu-și pot dovedi integritatea”, a conchis Maia Sandu. 

Amintim că, pe 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în CSM și CSP, după cum urmează: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting. 

Este de menționat faptul că, judecătorul Ion Malanciuc, care a făcut parte din completul CSJ a formulat patru opinii separate. Conform magistratului, în două cazuri urmau să fie respinse contestațiile, iar în alte două concluzia că „procedura a fost fundamental viciată prin erori grave de procedură admise de Comisie, este vădit nefondată și nu poate fi acceptată ca temei pentru contestare”. Opiniile separate ale magistratului au fost formulate în cazul a 3 judecători și un procuror. Este vorba de Aliona Miron, Sergiu Osoianu, Angela Bostan și Cristina Gladcov.