Integritate

SCHIMBAREA LA FAȚĂ A GUVERNULUI

un premier cu „mână de fier”, miniștri din fosta garnitură și noile speranțe ale puterii

Colaj CIJM
Autor: Anticoruptie.md
16/02/2023 3550

Prim-ministrul Dorin Recean, omul ales de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la cea mai înaltă funcție executivă din stat, și-a prezentat echipa. În noua garnitură guvernamentală se regăsesc 11 membri ai echipei Nataliei Gavrilița, dar și noi miniștri, numele cărora este asociat cu nevoia de schimbare în așa domenii prioritare cum ar fi securitatea, justiția și dezvoltarea economică. Este și explicația pentru care noul șef al Executivului a propus resetarea organigramei, fiind instituit un nou minister, cel al Energiei. Guvernul Recean va avea patru vicepremieri - Oleg Serebrian, Dumitru Alaiba, Nicu Popescu și Vladimir Bolea. A dispărut din noua organigramă funcția de vicepremier pentru Digitalizare. Șase din cei 16 membri ai noii echipe guvernamentale sunt femei.  

Prim-ministrul Republicii Moldova

Dorin Recean, fost ministru al Afacerilor Interne în perioada 2012–2015, în guvernele Filat și Leacă, a revenit în serviciul public, în februarie 2022, în garnitura președintei Maia Sandu în calitate de consilier pentru domeniul apărării și securității naționale, preluând și funcția de secretar al Consiliului Suprem de Securitate. 

În vârstă de 48 de ani, Recean are o experiență de peste 27 de ani în sectorul public, privat și în instituții internaționale, conform CV-ului său.

A urmat Academia de Studii Economice din Moldova, specializarea Managementul relațiilor economice internaționale, iar în perioada 1998-2000 și-a făcut studiile la Newport University (USA), filiala Belgia.

Între anii 2010-2012 a fost viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor, iar în perioada 2012-2015 a fost ministru de Interne în guvernele Filat și Leancă, fiind responsabil pentru realizarea reformei Ministerului Afacerilor Interne și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE.

Conform CV-ului său, din 2016 a lucrat în organizații și instituții internaționale, fiind consultant în domeniul analizei datelor și informației. Din 2018, predă la Universitatea Tehnică a Moldovei.

Averea

Dorin Recean a obținut în anul 2021, împreună cu soția sa, un venit de circa 5,5 milioane de lei, potrivit declarației pe avere depusă la angajare în funcția publică. Acest venit este format din salarii, consultanță, dividente și vânzarea unui automobil. Recean a obținut de la Compania Alaco Limited UK suma de 21750 euro pentru servicii de consultanță, 26.332 de lei din funcția de lector universitar în cadrul Universității Tehnice a Moldovei și 9.250 de dolari pentru servicii de consultanță la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Soția sa, care lucrează la MoldovaAgroindbanc, a vârsat în bugetul familiei în anul 2021 peste 4,8 mln de lei. Familia Recean a mai vândut un automobil contra unei sume de 400 mii de lei și a obținut dividente de 716 mii de lei de la U.S: FoodNetwork.    

Familia Recean indică în proprietate o casă evaluată la 4.5 milioane de lei și o vilă aflată în România evaluată la circa 55 mii de euro și o altă încăpere de 16 m.p., probabil e vorba de un garaj. Familia mai deține în Moldova două terenuri evaluate la circa 1 mln de lei și un automobil, marca BMW. 

Scandal mediatic

În februarie 2013, Dorin Recean, atunci ministru de Interne în Guvernul condus de Vlad Filat, a fost protagonistul unui scandal mediatic după ce în spațiul public a apărut o înregistrare a unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, supărat pe comportamentul acestuia. Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat.

În perioada mandatului său de ministru, Comisia Națională de Integritate (CNI), predecesoarea Autorității Naționale de Integritate, s-a sesizat din oficiu după publicarea unui articol de către Rise Moldova, care a semnalat o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății admise de ministrul Dorin Recean.

Dorin Recean nu indicase în declarația de venituri și proprietate o cotă parte în societatea comercială Progestact SRL și calitatea sa de administrator la întreprinderea Vistedor SRL, care avea drept activități principale comerţul cu amănuntul prin corespondență şi activităţi de consultare pentru afaceri şi management.

În cadrul Progestact SRL, el deținea o cotă de participare de 2,7%, avându-i ca asociați pe Iurie Muntean – fost deputat comunist; Emil Guţu – fost vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei (anchetat penal în 2009 pentru luare de mită); Vitalie Iurcu – fost director Moldtelecom SA, Liviu Gumovschi – fost director al unei instituții guvernamentale și partener de afaceri al ex-ministrului Economiei, Valeriu Lazăr. 

De partea cealaltă, fostul ministru a explicat CNI că participația sa în Pragestact SRL nu a fost declarată pentru că a cedase cota până la deținerea unei funcții publice, iar întreprinderea urma să fie lichidată de către administrator.

În cele din urmă, CNI a dispus clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății.

Ancheta penală 

În anul 2015, Procuratura Generală a inițiat o anchetă penală pe numele lui Dorin Recean, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, în urma unei plângeri depuse de polițistul Ruslan Saachian, una din figurile importante din timpul evenimentelor din aprilie 2009, demis și reabilitat în instanță de mai multe ori. Dosarul a fost ulterior clasat. 

Scandalul conturilor sparte de telegram 

În noiembrie 2022 numele lui Dorin Recean a fost vizat în scandalul conturilor de Telegram, discuții private ale mai multor oficiali moldoveni fiind publicate pe un portal numit Moldova-leaksite. În mesajele făcute publice apar anumite situaţii de corupţie şi protecţionizm, inclusiv că ar fi fost fraudat concursul pentru desemnarea şefului la Procuratura Anticorupţie. Dorin Recean nu a comentat legat de veridicitatea convorbirilor scurse în mediul public, dar Președinția și reprezentanți ai PAS au spus că pretinsele discuții ar fi trucate. Procurorii au inițiat un dosar penal.  

Victor Parlicov, ministrul Energiei

Așa cum se vehicula în mass-media, ministru al Energeticii a fost numit expertul în energetică, Victor Parlicov, membru de onoare al Asociației Regionale ai Reglementatorilor în Energie (ERRA). În perioada 2010-2014, Parlicov a deținut funcția de Director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Activitatea sa în cadrul instituției a fost marcată de mai multe scandaluri. În 2013, ceilalți patru directori ai Consiliului ANRE s-au adresat Procuraturii Generale, după ce Victor Parlicov a refuzat să semneze ordinul de instituire a premiilor. Mai precis, ultimul nu a fost de acord cu sumele care urmau să fie direcționate și, împreună cu contabila, au micșorat valoarea retribuției. 

După patru ani de activitate, Parlicov și-a anunțat demisia, pe fundalul unor suspiciuni legate de păstrarea secretului de stat. Epopeea a început de la un ordin emis de către directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de atunci, Mihai Balan, care a dispus efectuarea unui control la ANRE, în legătură cu securitatea informației secrete. În baza acelui control, Victor Parlicov a fost sancționat cu interdicția de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de până la un an de zile. 

„Am devenit incomod sistemului, după ce în anul 2011 am refuzat solicitarea din partea companiei „Moldovagaz" de a include în tariful pentru gazele naturale pierderi de 382 de milioane de lei (64 mil. m3) care urmau a fi achitate de consumatori", explica Parlicov.

La 20 ianuarie 2015, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind eliberarea din funcţie a lui Parliov, ca răspuns la o solicitare adresată de către deputatul în Parlament la acea vreme, Veaceslav Ioniţă.

Curtea Constituţională a respins sesizarea și a recunoscut constituţională Hotărârea Parlamentului nr.169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

Pe parcursul activității la ANRE, Victor Parlicov a fost acționat de două ori în judecată de SA Moldovagaz pentru anumite comentarii din mass-media. În 2014 și 2016 a câștigat procesele intentate împotriva sa.

Șeful noului minister al Energeticii a comentat și semnarea de către  Energocom a contractului de livrare a energiei electrice cu MGRES. Victor Parlicov a declarat că autoritățile constituționale de la Chișinău au fost mult prea generoase acceptând o astfel de înțelegere.

Odată instalat în fotoliul de ministru, Parlicov ar urma să renunțe la funcția de director executiv al Asociației Obștești GREEN CITY LAB MOLDOVA, care a fost creată cu susținerea PNUD, în 2021. 

În 2019 Victor Parlicov împreună cu un alt expert în energetică Sergiu Tofilat au ridicat datele dintr-o investigație jurnalistică a Centrului de Investigații Jurnalistice privind schemele derulate în domeniul energetic de fostul președinte Igor Dodon pe când era ministru al Economiei, au calculat pagubele aduse prin intermediarii din schemele cu energie și au cerut repetat procuraturii să pornească un dosar penal. Ancheta în dosarul numit „Energocom” a scos la iveală implicarea lui Dodon, așa cum relatam în investigația jurnalistică din 2008, dar și a fostului lider democrat, acum fugar, Vlad Plahotniuc. În 2022 dosarul a fost trimis în judecată, ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon este acuzat de depășirea atribuțiilor în interesul unui grup criminal. 

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, ministru al Economiei

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, este economist de profesie, cu diplomă de licență și master la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) și studii post-universitare în managementul proiectelor internaționale la Universitatea Rovaniemi a Științelor Aplicate din Finlanda. A fost timp de cinci ani consultat internațional și coordonator de proiecte în țări din Balcani și spațiul CSI. În perioada 2009-2013 a fost șef adjunct al Direcției politici, planificare strategică și asistență externă în Guvernul condus de liberal-democratul Vladimir Filat. Următorii trei ani a condus Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova. În 2017 a co-fondat Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), organizație neguvernamentală a cărei misiune este dezvoltarea democrației și drepturile omului.

Dumitru Alaiba spune că a acceptat cu onoare propunerea, dar că nu este cea mai bună perioadă pentru a aștepta minuni în domeniu. Totuși, Alaiba este convins că, în pofida situației incerte, pot fi întreprinse mai multe acțiuni care ar asigura o creștere economică. În calitate de ministru al Economiei, Alaiba promite, fără însă a da detalii, să motiveze antreprenorii să renunțe la plățile în plic, să aducă investitori în țară, să faciliteze accesul la finanțare și să-i ajute să facă față crizei energetice.

Noul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, la distanță de două săptămâni din momentul în care a fost numit în funcție, spune că Republica Moldova are șanse pentru o economie robustă doar dacă va insista pe inițiative îndrăznețe. Într-un mesaj pe contul său de socializare, Alaiba și-a exprimat speranța că va fi bine „în doar câțiva ani dacă totul se va face așa cum trebuie”.

Conform declarației de avere și interese personale depusă de Dumitru Alaiba pentru anul 2021, familia acestuia deține următoarele bunuri imobile și mobile: trei apartamente, o casă de locuit cu teren aferent, deținută cu 1/2 cotă parte, și un automobil Volvo S60, fabricat în 2011. Demnitarul mai are două credite – în lei și în euro. Dumitru Alaiba a declarat un venit de 856 800,07 lei  și datorii la împrumuturi de 1 785 027,50 lei. Este vorba despre două credite, unul în lei, de 845 mii lei, contractat cu 8,8% pentru 25 de ani, și unul în euro – 45 mii, cu rata de 2,1%.

Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministru al Agriculturii 

Vladimir Bolea este unul dintre cei doi miniștri cu școală făcută în Federația Rusă. A absolvit Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, dar are la bază studii la Universitatea de Stat din Moldova, unde a absolvit două facultăți - istorie și drept. Are masterat în drept economic. Bolea este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2021, familia Bolea deține  un teren intravilan în satul de baștină, Carabetovca, raionul Basarabeasca. Casa de locuit din s. Băcioi, municipiul Chișinău este deținută cu drept de abitație. Bolea declară și două automobile, unul marca Skoda Octavia și altul Honda CR-V, fabricate în 2017 și 2007. Ultimul a fost procurat cu 10 000 de lei, deși valoarea sa era estmată la 140 de mii de lei.

Venitul lui Vladimir Bolea în 2021 a constituit 871 112,55 lei. De menționat că, Vladimir Bolea a fost învestit în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare în data de  8 iulie, după ce predecesorul său, Viorel Gherciu.

Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

Nicu Popescu va conduce diplomația moldvenească și în Guvernul Recean. Înainte de a accepta aceeași funcție în Guvernul Gavrilița, a fost director al Programului Europa extinsă al Consiliului European pentru Relații Externe, cumulând și funcția de lector universitar la Institutului de Studii Politice din Paris. Popescu a activat și în calitate de consilier pe probleme de politică externă și integrare europeană în Guvernul Filat. Popescu a mai deţinut funcţia de ministru de Externe şi în 2019, în Guvernul condus de Maia Sandu.

Este licențiat al Universității de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO) și doctor în științe politice și magistru în relații internaționale și studii europene la Universitatea Central Europeană, Budapesta.

Prioritatea principală, anunţată de Nicu Popescu, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Conform declarației de avere și interese personale depusă de Nicolae Popescu pentru anul 2021, familia acestuia deține  trei apartamente, o vilă și un automobil Suzuki Vitara, fabricat în 2017. Proprietățile imobiliare ale ministrului se află atât în Republica Moldova, cât și în străinătate.  Astfel, un apartament procurat în anul 2011 a fost declarat la un preț de 250 de mii de lire sterline, iar altul, cumpărat opt ani mai târziu, l-a costat pe Popescu 793.100 euro. Oficialul deține și 14 conturi bancare în Republica Moldova, Franța și Marea Britanie.

Oleg Serebrian, viceprim-ministru pentru Reintegrare

Politologul și diplomatul Oleg Serebrian a fost numit în calitate de vicepremier pentru Reintegrare 21 ianuarie, 2022, în Guvernul Gavrilița. Se întâmpla la mai bine de două luni după ce predecesorul acestuia, Vladislav Kulminski, și-a dat demisia, în contextul negocierilor moldo-ruse privind semnarea unui nou acord cu privire la furnizarea de gaze naturale.      

În perioada în care i s-a propus funcția, Oleg Serebrian tocmai încheiase mandatul de ambasador al Republici Moldova în Republica Federală Germania, care începuse în 2015. Ulterior, pe 3 ianuarie, el a fost numit în funcția de director al Institutului Diplomatic din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. În 2010–2015, a fost ambasador al R. Moldova în Franţa şi delegat permanent al R. Moldova la UNESCO.

Conform declarației de avere depusă pe 22 martie, 2020, la Autoritatea Națională de Integritate, Serebrian a obținut un salariu de peste 248 mii de lei în calitate de ambasador al Republicii Moldova în RF Germania. Totodată, se mai menționează despre un venit de peste 147 de mii de lei în timp ce activa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Dacă e să facem o comparație cu Declarația pentru anul 2022, depusă după ce a fost numit în funcție, Serebrian nu a avut vreun alt venit, în afară de salariul de 11425.82 MDL de la Ministerul de Externe. Pe lângă cele două apartamente declarate anterior, unul procurat în 2018, cu o suprafață de aproape 50 metri pătrați și prețul de 59 de mii de euro și altul procurat în 2001, cu o suprafață de 70 de metri pătrați, Serebrian se poate lăuda cu o nouă achiziție în materie de proprietate imobilă. Funcționarul și-a procurat un apartament puțin mai spațios, de aproape 88 de metri pătrați, pentru care a plătit 1 814176. 89 de lei. Valoarea acestuia urcă la 495 de mii de lei.Serebrian are trei apartamente, dntre care unul cumpărat în 2022. Nu are mașini și terenuri.Timp de aproape doi ani, Serebrian nu a avut câștiguri suplimentare, cu excepția unui nou apartament procurat în anul 2020. Astfel, vicepremierul pentru Reintegrare dețin trei apartamente. Se pare că, Serebrian și-a golit conturile pentru a achita apartamentul, deoarece contul în euro deschis la o bancă din Germania, pe care-l declara în 2020, nu apare în declarația pentru anul curent. Pe cont erau peste opt mii de euro. 

  Ala Nemerenco, ministrul Sănătății

Ala Nemerenco este medic de profesie. A făcut parte din echipa Nataliei Gavrilița, dar nu este pentru prima dată în așa funcție înaltă. În 2019 a fost numită  ministră a Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în Guvernul condus de Maia Sandu. Înainte de a se alătura echipei Nataliei Gavrilița a fost consilieră a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în domeniul sănătății. A activat în cadrul Oficiului de țară al Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultantă a Organizației Mondiale a Sănătății și a altor organizații internaționale în Balcani și Asia Centrală, și consilieră personală al ministrului Sănătății din România.

În funcția de consilieră, dar și de ministră, Nemerenco a fost ținta mai multor atacuri, în special din partea aleșilor socialiști.  Nemerenco a acționat-o  în judecată pe deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Alla Darovannaia, care a fost obligată  de Judecătoria Centru să-i achite despăgubiri materiale în valoare de 20.000 de lei, pentru defăimare și informații false în legătură diplomă de master obținută din partea Ministerului Sănătății. Darovannaia a mai fost obligată să-și ceară scuze publice într-o conferință de presă, în fața jurnaliștilor.

Un alt socialist, Vladimir Odnostalco, a fost obligat de instanță să dezmintă informațiile false răspândite despre ministra Sănătății.

„Instanța îl obligă pe Vladimir Odnostalco să dezmintă personal și public informațiile răspândite de acesta la conferința de presă din 2 februarie 2021, organizată și susținută la sediul Parlamentului Republicii Moldova și informațiile publicate și răspândite pe pagina sa oficială de Facebook, care îl vizează pe reclamant, și sunt defăimătoare și false”, a scris Nemerenco, pe pagina sa de socializare.

Valdimir Odnostalco va trebui să dezmintă informațiile exact în același mod în care au fost răspândite, „adică în cadrul unei conferințe de presă care va fi organizată și susținută la sediul Parlamentului Republicii Moldova cu invitarea tuturor reprezentanților mass-media din Republica Moldova și cu publicarea textului dezmințitor pe pagina sa oficială de Facebook”.

„Eu, Vladimir Odnostalco, dezmint informațiile expuse şi răspândite de mine în cadrul conferinței de presă din 02 februarie 2021, organizată şi susținută la sediul Parlamentului Republicii Moldova, şi informațiile publicate şi răspîndite pe pagina mea oficială de facebook, cu privire la faptul că doamna Ala Nemerenco: ar fi primit diplome prin pile şi că acestea sunt false, ar fi tratat oameni cu diplome de studii medicale obţinute prin pile şi care sunt false, face parte din echipa copiilor lui Filat, dintr-o echipă de corupți, dintr-o echipă a penalilor. Declar că informațiile respective, care au fost răspândite de mine, sunt defăimătoare, false şi constituie relatări cu privire la fapte, prin care am lezat onoarea, demnitatea şi reputația profesională a dnei Ala Nemerenco. Îmi exprim şi adresez dnei Ala Nemerenco scuzele publice în legătură cu aceasta”, este conținutul textului pe care a fost obligat de instanță să-l publice Odnastalco.

În Declaraţia de avere pentru 2021, Ala Nemerenco a declarat 78 060.81 de lei ridicați sub formă de salariu de la Președinție, 136 843.20  lei de la Ministerul Sănătății și   27600.00 RON de la S.C.LANDSTARCAPITAL. Din 2019, Ala Nemerenco este proprietara unui Nissan Qashqai, produs în 2018 și cumpărat cu 282.000 de lei. 

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării

Anatolie Nosatîi a absolvit Institutul Militar de Arme Întrunite din Odesa și a făcut masteratul în strategii de securitate națională la Universitatea Națională de Apărare din SUA. El are o experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și în structuri militare internaționale. Până în 2020, a activat în calitate de șef al Direcției operații al Marelui Stat-Major al Armatei Naționale. 

În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York. A fost șef al Statului-Major în Comandamentul Forțelor de Reacție Rapidă și Comandamentul Forțelor Terestre, comandant de batalion în cadrul Institutului Militar și comandant al Batalionului 22 Menținere a Păcii.

Este decorat cu Ordinul „Credință Patriei” și „Meritul Militar”, Medalia Internațională a Organizației Națiunilor Unite pentru participarea la misiunile ONU, și Medalia „Steaua de Bronz” pentru participarea în două misiuni umanitare post-conflict din Irak.

Nosatîi a mai fost înaintat de Natalia Gavriliţa la funcţia de ministru al Apărării, în februarie 2021. Nosatîi a raportat pentru anul 2020 venituri salariale de 32.595 lei, două apartamente, un garaj, un automobil Toyota RAV 4, fabricat şi cumpărat în 2018 şi un cont cu 60.000 de dolari într-o instituţie financiară din afara ţării.

Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne

Ana Revenco face parte din garnitura anterioară a Guvernului, dar a fost anterior și consiliera Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Și-a luat licența în relații economice internaționale, după care a făcut un masterat în administrarea organizațiilor non-profit. Ana Revenco a fost director executiv al organizației „La Strada”, iar anterior a condus Centrul pentru combaterea traficului de persoane, subordonat Ministerului Afacerilor Interne. Face parte din grupul CoE de Experţi pentru monitorizarea implementării Convenţiei Europene împotriva traficului de persoane.

A fost decorată cu distincția „Meritul Civic” de președintele Nicolae Timofti. Ana Revenco a lucrat în societatea civilă, conducând mulți ani organizația La Strada. Ea a mai lucrat în Ministerul de Interne, în cadrul Centrului de Reforme al MAI, precum și la șefia Centrului pentru combaterea și prevenirea traficului de persoane.

Numele ministrei de Interne, Ana Revenco, figurează în lista fucționarilor cărora le-au fost sparte conturile de Telegram. La o săptămână după acest incident, a fost spart şi contul personal al funcţionarei de pe Facebook. Din numele Anei Revenco a fost plasat un mesaj critic la adresa guvernării şi în care era criticat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.

„Legile în Moldova protejează nu interesele poporului, ci ale oamenilor de afaceri apropiați guvernării și supraveghetorilor occidentali. Deputații nu se obosesc să elaboreze legi, ei primesc textele gata făcute ale actelor normative. Tot ce li se cere este să voteze corect și rapid. Află ce ascunde deputatul majorității parlamentare, tot el președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, recent numit ministru al Economiei, Dumitru Alaiba”, scrie în mesajul postat din numele Anei Revenco.

Ministra a venit în scurt timp cu o reacţie de pe un alt profil de pe Facebook, în care afirmă că mesajul nu-i aparţine şi nici nu-l poate şterge.

„Războiul hibrid se manifestă tot mai activ. Astăzi mi-a fost spart profilul personal pe Facebook. La moment, nu dețin controlul asupra profilului, iar toate postările care apar acolo trebuie să fie tratate drept false. Îndemn toți cetățenii să fie atenți și să se informeze doar din surse oficiale”, a scris Ana Revenco.

Ana Rervenco a raportat pentru anul 2020 venituri salariale de 626.339 de lei, iar 6.750 de euro şi 42.160 de lei le-a obţinut din prestarea serviciilor de expertiză şi consultanţă. Revenco deține în proprietate două apartamente și conduce, din 2019, un autoturism Honda C-RV.

Iordanca-Rodica Iordanov,  ministru al Mediului

După aproximativ două luni de zile de la demisia fostului ministru al Mediului, în data de 15 noiembrie 2022, premierul Natalia Gavrilița a anunțat că fotoliul va fi ocupat de Rodica Iordanov, la acea vreme secretar de stat în cadrul aceluiași minister. Rodica Iordanov a studiat în Olanda și Statele Unite ale Americii (SUA) și este doctor în drept. Conform CV-ului, Rodica Iordanov este doctor în drept, Dreptul Mediului, Academia de Științe a RM, Institutul de Istorie, Stat și Drept (2002-2007). În perioada 2000-2001 a studiat masterat în Drept Civil, USM. În 1998 – Program de instruire, nivelul de licență în drept (semestru VI), Utica College of Syracuse University, Department of Political Science and International Law, SUA. 1999 – Program de instruire-practică pentru tinerii profesori (semestru II), Maastricht University, Maastricht, Regatul Țărilor de Jos.

În Declarația de avere pentru anul 2022, depusă la învestirea în funcția de ministru,Iordanov declară un salariu de 75785.57 lei de la Universitatea de Stat din Moldova, salariu de la Ministerul Mediului - 271909 lei, retribuție în sumă de 25318.97 lei de la Direcția Generală Urărire Penală și 205 837.97 lei - de la Serviciul Vamal. 

În anul 2021,  în perioada în care era secretară de stat la Ministerul Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a declarat sume consistente. Pe lângă saalariu, funcționara a declarat onorarii în sumă de peste 9 mii de euro și aproape 20 de mii de dolari de la organizații internaționale, dar și de la Asociația Obștească EcoContact, pe care a fondat-o- 349 de mii de lei.

Alexei Buzu, ministru al Muncii și Protecției Sociale

Alexei Buzu, anterior director executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, organizația care promovează egalitatea de gen și incluziunea în Republica Moldova, a fost numit în funcția de ministru al Muncii și Protecției Sociale, după demisia predecesorului său, Marcel Spatari.  Alexei Buzu este licențiat în economie și are studii avansate în domeniul managementului organizațiilor nonprofit și în domeniul managementului strategic. Ministrul a contribuit la elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor publice sectoriale. Totodată, Alexei Buzu a oferit consultanță mai multor organizații internaționale în evaluarea de impact a programelor acestora în domeniii precum piața muncii, dezvoltarea economică, asistență socială, demografie, educație, sănătate, alegeri, migrațiune, apă și sanitație.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a avut cel mai scurt mandat în Guvernul Gavrilița, de aproximativ o lună. Atunci când a fost învestit în funcție, a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2022. Astfel,  anul trecut Alexei Buzu a ridicat un salariu de circa 553 de mii de lei de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Alte 280 de mii de lei și 8 mii de dolari i-a ridicat de la mai multe organizații pe care le-a consiliat.  Ministrul Buzu deține un automobil Kia fabricat în 2021, cu o valoare de aproape 12 600 de euro și este asociat în două companii: Societate cu Răspundere Limitată Întreprinderea Mixtă Trout and Partners, în care deține 25% și Societatea cu Răspundere Limitată Medial Intercom – 100%. Ambele firme oferă servicii de publicitate, editare, tipărire și activități de consultanță.

Anatolie Topală, ministrul Educației și Cercetării

Anatolie Topală este născut în satul Sadova din raionul Călăraşi. De specialitate este matematician, absolvent al Facultăţii de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Moldova.nȘi-a început activitatea în 1992 ca inginer matematician la Institutul de Matematică și Informatică al Academiei de Științe a Moldovei. A fost lector, conferențiar universitar, apoi prodecan și șef  de studii la universitatea unde și-a luat licența. În 2013, a fost desemnat director pentru șase ani la Agenția de Asigurare a Calității, redenumită în 2015 Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare. La 1 noiembrie 2019, Anatolie Topală a fost desemnat secretar general la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Anatolie Topală a raportat pentru 2020 venituri din salariu de 243.900 de lei, iar alţii 151.289 de lei i-a obţinut din activitatea didactică.mFuncţionarul deţine, începând cu 2012, un apartament de 117.7 metri pătraţi, iar în 2019, şi cumpărat în leasing un automobil de model KIA, la preţul de 16.600 de euro.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii

Sergiu Prodan, ministrul Culturii, este  regizor, scenarist și producător, director al casei de producție Atelierul Sergiu Prodan. Prodan a absolvit Institutul de Cinematografie din Moscova (VGIK) și Institutul Teatral Boris Șciukin. Activitatea în domeniul producţiei cinematografice și-a început-o în anul 1995 în cadru Companiei de Producţie "Flux Film Studio" în calitate de manager şi regizor de filme (1995-2002). Și-a prelungit activitatea la Compania Publică Naţională a Audiovizualului în calitate de director artistic al Canalului Public de Televiziune, Moldova 1.

În 2001 fondează propriul studio de producere a filmelor "Atelierul Sergiu Prodan Pr&Publicitate", în cadrul căruia deține funcţia de manager principal şi director artistic. În 2009, este angajat în calitate de profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, unde predă disciplina regie film. În 2010 a luat parte la fondarea ONG-ului Impact social, devenind membru al Consiliului organizaţiei care are ca scop elaborarea proiectelor sociale şi crearea parteneriatelor şi alianţelor pentru susţinerea proiectelor în domeniul cinematografiei şi culturii.

Prodan a deţinut şi deține mai multe funcţii obşteşti, fiind membru al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova, din 1994, membru al Asociaţiei Producătorilor de Film din Republica Moldova, începînd cu 2005, membru al Consiliului Artistic al Ministerului Culturii RM, din 2011 - membru al Consiliului Parlamentar pentru cultură, învăţămînt, ştiinţă, tineret, sport şi mass-media. La 13 aprilie 2013, la Congresul al XI-lea este ales preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova. Sergiu Prodan a obținut premii internaționale pentru filmele „Patul lui Procust”, „Copiii măcelarului”, „Cea mai bună dintre lumi sau o simplă zi de toamnă” și „Paula”.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat că funcția de ministru a fost o „chemare și provocare”.  În ziua în care Guvernul Gavrilița și-a dat demisia, Prodan și-a exprimat mulțumirea pentru activitatea colegilor săi. „Am fost parte din echipa Cabinetului de miniștri, care s-a avântat, acum 18 luni, să asigure bunul mers al lucrurilor în țara noastră. A fost o chemare, dar și o provocare. Am lucrat în condiții de criză pandemică, de război în țara vecină, de asistență a refugiaților. Misiunea culturii a fost și rămâne de a susține moralul. Sunt absolut sigur, că lucrurile începute în Guvern și la minister sunt temeinice, iar rezultatul lor nu se va lăsa mult așteptat. Mulțumesc, Natalia Gavrilița, mulțumesc colegi! Onorat să fi făcut parte a promisiunii unui nou început!”, a scris Sergiu Prodan.

Veronica Moraru-Mihailov, ministra Justiției, din 2021 deține funcția de secretar de stat. A mai deținut această funcție în 2019 în Guvernul condus de Maia Sandu. 

Este avocată de profesie.mConform declarației pe avere, în anul 2021, venitul familiei a fost de circa 1,2 milioane de lei, această sumă fiind formată din onorariu de avocată de 530 mii de lei, salariul de la Ministerul Justiției - 95,7 mii lei și alte onorarii pentru studii și rapoarte de la diferite organizații neguvernamentale. Soțul său a contribuit la bugetul familiei cu 225 mii de lei din salariul de la .SA GENERAL ASIGURARI. Familia are în proprietate un apartament evaluat la circa 420 mii de lei și o altă încăpere imobiliară, precum  și un teren și trei automobile. 

 

Veronica Sirețeanu-Vragaleva, ministra Finanțelor,  vine la funcția publică din sfera privată, ea fiinf directoare adjunctă la Camera Americană, organizație care întrunește companii moldo-americane și oameni de afaceri. Anterior ea a lucrat în Inspectoratul Fiscal și a fost viceministră a Finanțelor în Guvernul condus de Pavel Filip. 

Veronica Sirețeanu-Vragaleva este doctor în științe economice și magistru în drept specializată în impozitare, cu accent pe cea internațională. În cadrul AmCham Moldova este responsabilă de Advocacy și Dezvoltare, anterior ocupând funcția de Policy Manager în cadrul aceleiași organizații. În portofoliul acesteia intră și coordonarea activității Comitetului Fiscal al AmCham Moldova.

Din biografia Veronică-i Sirețeanu-Vragaleva desprindem că dânsa are peste 10 ani experiență în cadrul sistemului public, activând anterior la Serviciul Fiscal de Stat și în Ministerul Finanțelor.

Lilia Dabija, ministrul Infrastructurii

Lilia Dabija este magistru în drept civil și are o vastă experiență în elaborarea și coordonarea documentelor de politici publice și a actelor normative în cadrul administrației publice centrale și a instituțiilor subordonate.

De asemenea, Lilia Dabija a activat ca expert în cadrul mai multor organizații internaționale printre care Banca Mondială, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Corporația Financiară Internațională (IFC), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) etc.

Lilia Dabija cunoaște limbile engleză, franceză și rusă, posedă cunoștințe multiple, necesare pentru gestionarea eficientă a domeniilor-cheie ale MIDR.

Ultimul său job a fost tot în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, după ce în data de 8 decembrie 2021 candidatura sa a fost aprobată în funcția de secretar general al MIDR.

Prim-ministra Natalia Gavrilița și-a dat demisia împreună cu echipa guvernamentală la 10 februarie curent, după un an și jumătate de mandat. În mesajul său de adio, Natalia Gavrilița a menționat că pleacă din funcție cu sentimentul datoriei împlinite și  că Republica Moldova intră într-o nouă fază în care prioritatea va fi securitatea. Totodată, Gavrilița a dat de înțeles că eforturile sale nu au fost apreciate la justa valoare. „Dacă Guvernul ar fi avut acasă aceeași susținere și încredere pe care am simțit-o de la partenerii noștri europeni, am fi reușit să avansăm mai mult și mai repede”, a declarat Gavrilița.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

Articolul a fost realizat  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii