Anul 2021 a fost marcat de mai multe dosare de rezonanţă, majoritatea fiind pornite pentru acţiuni de corupţie. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost intentate după schimbarea guvernării în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie, iar acuzaţia dominantă este îmbogăţirea ilicită. Mai multe dosare, intentate pentru îmbogăţire ilicită şi trafic de influenţă, care au condus la suspendarea unor procurori, inclusiv şi a celui general, au avut la bază anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Portalul nostru a scris despre zeci de dosare, noi vom prezenta doar zece care au intrat în top, pornind de la numărul de vizualizări ale cititorilor noştri.

1. Dosarul Stoianoglo. Alexandr Stoianoglo este primul procuror general din istoria Republicii Moldova, pe numele căruia a fost pornit dosar penal, a fost reşinut şi plasat în arest la domiciliu. Dosarul penal i-a fost intentat lui Stoianoglo la 5 octombrie, în aceiaşi zi fiind reţinut şi plasat pentru 72 e ore în Izolatorul de Detenţie Preventivă.

Stoianoglo a fost suspendat din funcţie pe durata desfăşurării urmăririi penale, fiind învinuit pe cinci capete de acuzare: orupţie pasivă, două abuzuri în serviciu, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în acte publice. În cazul unei acuzaţii de abuz în serviciu, urmărirea penală a luat sfârşit şi dosarul a fost trimis în judecată. Pe parcurs, lui Stoianoglo i-a mai fost pornit un dosar penal, pentru încălcarea corespondenţei private. Dosarul a fost intentat în baza declaraţiilor făcut de Stoianoglo la o conferinţă de presă în care a făcut dezvăluiri ale conţinutului convorbirilor telefonice dintre conducătorii misiunilor diplomatice cu foşti funcţionari de stat şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale. Alexandr Stoianoglo pledează nevinovat.

2. Dosarul Dodon. Ex-preşedintele Igor Dodon este bănuit în dosarul achiziționării energiei electrice prin scheme criminale. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) au dezvăluit în 2008 ilegalitățile comise în timpul mandatului lui Igor Dodon la Ministerul Economiei și al Zinaidei Greceanîi în fruntea Guvernului. La 1 iunie 2008, Republica Moldova a procurat energie electrică din Ucraina la preț de 4,4 cenți SUA/kWh, cu 10% mai mare decât cel plătit în luna mai.

Potrivit dezvăluirilor făcute de reporterii CIJM, această majorare de preț s-a făcut în beneficiul unei firme înregistrate în Ungaria în spatele căreia erau persoane suspuse din conducerea Moldovei și Ucrainei. Această cauză penală a fost demarată în urma unui demers făcut în 2020 de către expertul în energetică, Sergiu Tofilat, care a adus noi probe privind schemele frauduloase cu energie electrică.  

„La începutul anului 2008, factorii de decizie ai SA Energocom [...], în înțelegere prealabilă cu responsabilii Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică […] ar fi implementat o schemă criminală prin intermediul căreia ar fi delapidat banii statului în valoare de 11.927.173 de dolari”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii Generale, care citează informații din cadrul urmăririi penale.Potrivit estimărilor expertului în energetică Sergiu Tofilat, doar în perioada mai-decembrie 2008, consumatorii din Moldova au fost prejudiciați cu peste 14,5 milioane de dolari în urma procurărilor de energie electrică din Ucraina prin intermediul companiei ungare Energo-Partner la un preț mai mare decât cel oferit de Ukrinterenergo.

În noiembrie 2017, experții în energetică Sergiu Tofilat, Victor Parlicov și Tudor Șoitu au prezentat într-o conferință de presă dovezi că, în 2008, în Republica Moldova a funcționat o schemă frauduloasă de import a energiei electrice prin intermediul unei companii-căpușă. La scurt timp însă, procurorii au anunțat că nu vor deschide dosar penal în acest caz din lipsă de probe, disculpându-i astfel pe Igor Dodon și Zinaida Grecianîi.

Igor Dodon a respins acuzaţiile de implicare în dosarul Energocom şi se declară gata să se prezinte la Procuratură ca „să răspundă la acțiunile uzurpatorilor și oamenilor incompetenți”.

3. Dosarul Popov. Procurorul general adjunct, Ruslan Popov a fost reţinut pe 9 septembrie, bănuit de îmbogăţire ilicită, iar pe 11 septembroe Judecătoria Chişinău l-a plasat în arest la domiciliu. Ulterior, Curtea d Apel Chişinău a decis plasarea funcţionarului în arest preventiv pentru 15 zile. Ruskan Popov este singurul procuror general adjunct din istoria Republicii Moldova care a stat în arest preventiv.

După numirea lui Ruslan Popov în funcţia de procuror general adjunct în decembrie 2019, Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova a publicat mai multe anchete privind averea şi afacerile nedeclarate ale lui Popov.

Jurnaliştii de la Centru au găsit în satul Utkonosovka din Ucraina casa părintească a soţiei lui Ruslan Popov, după ce acesta a declarat public că a fost ajutat de socri. Jurnaliştii au aflat că soacra lui Popov a dus un trai modest, şi-a vândut gospodăria cu 18.000 de euro şi nu a avut bani ca pe lângă casa pe care a cumpărat-o în Mileştii Mici să-l ajute financiar şi pe ginerele procuror.

Ruslan Popov a acţionat în judecată Centrul de Investigaţii Jurnalistice, invocând apărarea cinstei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.

4. Dosarele Şor. Parlamentul a aprobat, la final de an, toate cele 9 cereri înaintate de către procurorul general interimar, Dumitru Robu, privind ridicarea imunităţii parlamentare lui Ilan Şor. Dumitru Robu s-a prezentat în Parlament,pentru a justifica necesitatea ridicării imunităţii lui Şor, reținerea, arestarea, percheziționarea și trimiterea în judecată a acestuia pe nouă capete de acuzare. Printre acuzaţiile aduse lui Ilan Şor sunt crearea şi conducerea unei organizații criminale, delapidarea averii străine și abuz de serviciu, escrocherie și spălare de bani, fals în declarații publice.

Reacţia lui Ilan Şor nu a întârziat să apară, într-o notă emisă de reprezentanţii Partidului Şor. „Ceea ce se avem astăzi în Republica Moldova se cheamă regim totalitar și stat capturat... În condițiile în care Maia Sandu nu este în stare să le ofere nimic cetățenilor, a ales să organizeze show-uri și și-a trimis procurorul în Parlament să-mi ridice imunitatea de nouă ori”, susţine deputatul fugar.

Lui Ilan Șor i-a fost ridicată imunitatea parlamentară și în legislativul precedent. Acesta este plecat din Republica Moldova din iunie 2019, odată cu căderea regimului Plahotniuc, și nu a mai revenit în țară. Cu toate acestea, Partidul Șor a intrat în Parlament în urma alegerilor din 11 iulie. De când a plecat, Ilan Șor nu s-a mai întors în țară și nici nu a mai participat la vreuna din ședințele Ligislativului.

În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță în dosarul „furtul miliardului” la șapte ani și jumătate de închisoare. Ulterior, procesul său a fost plimbat pe la mai multe instanțe judecătorești. 

5. Dosarul Popa. Fostul procuror general adjunct, Igor Popa, a fost reţinut pe 9 noiembrie. Procuratura Anticorupţie a pornit dosarul penal pe numele lui Igor Popa în baza unei investigaţii jurnalistice pe Portalul Anticoruptie.md despre locuinţa sa de lux dintr-un bloc select din Chişinău. După publicarea anchetei, Ala Popa, soţia lui Igor Popa cu care se află în divorţ oficial, a dat în judecată Centrul de Investigaţii Jurnalistice,

La câteva zile de la reţinere, Judecătoria Chişinău a admis, parţial demersul procurorilor anticorupţie, care au solicitat plasarea lui Igor Popa în arest preventiv în penitenciar, pe un termen de 30 de zile. Ulterior, termenul de arest la domiciliu a fost prelungit de către Curtea de Apel Chişinău.

Igor Popa a fost subiectul mai multor anchete jurnalistice. În perioada guvernării comuniste, acesta a fost învinuit de fabricarea dosarelor şi că a dispus judecarea tinerilor protestatari în comisariatele de poliţie.

În perioada guvernării condusă de Vladimir Plahotniuc, procurorul Igor Popa a fost avansat în funcţia de procuror general adjunct.

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a declarat vara trecută într-un interviu că Igor Popa este procurorul în care are încredere şi că este gata, în caz de necesitate, să meargă cu el în recunoaştere de luptă.

6. Dosarul Damir. Preşedintele Federaţiei de lupte FEA, Dorin Damir, finul de cununie al fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost reţinut, la începutul lunii iulie de către Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), în acelaşi timp cu șeful Inspectoratului de Poliție al municipiului Bălți, Valeriu Cojocaru, și un inspector din cadrul Poliției de Frontieră. Ulterior, în dosarul respectiv a fost reţinut şi Alexandru Pânzari, fost şef al Inspectoratului General de Poliţie.

Valeriu Cojocaru l-ar fi angajat fictiv pe Damir în calitate de agent sub acoperire, fiindu-i oferită o altă identitate. Dorin Damir s-ar fi folosit de cea de-a doua identitate la trecerea frontierei. Procurorii au intentat în acest caz un dosar penal pe cinci capete de acuzare: abuz în serviciu, delapidarea averii statului, trecerea ilegală a frontierei de stat, divulgarea secretului de stat și fals în acte publice.

Anterior, în presă au apărut mai multe informaţii privind presupusa implicare a lui Dorin Damir în schemele dirijate de naşul său. Despre finul lui Plahotniuc s-a scris că acesta avea influenţă în organele de drept, pe de o parte, iar pe de altă parte, ar fi avut legături cu lumea interlopă.

Dosarul a ajuns în instanţa de judecată şi se examinează cu uşile închise.

7. Dosarul Demcenco. Directorul adjunct al ANP, Serghei Demcenco, este învinuit de abuz în serviciu în interesul unui grup criminal. El a fost reținut pe 15 februarie 2020.

În cadrul aceluiași dosar, procurorii au efectuat controale la Penitenciarul Nr. 15 Cricova și la Penitenciarul 6 Soroca. În urma descinderii la închisoarea nr. 15 Cricova, șeful închisorii, Victor Munteanu, și interlopul Vladimir Moscalciuc, alias Machena, au fost transportați în izolatorul Centrului Național Anticorupție. Alți 13 condamnați influenți au fost transferați în alte locuri de detenție. Aceeași acțiune a fost întreprinsă după descindererile de la penitenciarul din Soroca.

8. Dosaul celor care au falsificat cazul Petic. Fostul şef adjunct al Serviciului Protecţie Internă şi Anticorupţie a Ministerului de Interne (SPIA), Vadim Mânzărari, şi cinci angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Investigaţii au fost reţinuţi la începutul lunii octombrie, fiind suspectaţi de fabricarea dosarului pentru viol pe numele lui Gheorghe Petic.

„În cadrul urmăririi penale au fost documentate acțiuni ce țin de fabricarea unui dosar penal privind o pretinsă infracțiune de natură sexuală, care ar fi fost săvârșită de un fost angajat MAI. Folosindu-se de statutul special, bănuiții ar fi racolat o persoană în vederea denunțării false cu bună ştiinţă și ar fi asistat-o în falsificarea probelor prezentate, cu utilizarea tehnicii speciale”, se arată într-un comunicat al Serviciului de Informații și Securitate.

Dosarul pe numele lui Petic a fost intentat în perioada când la conducerea Ministerului Afacerilor Interne se afla Alexandru Jizdan, iar Republica Moldova era guvernată de Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc.

Amintim că Gheorghe Petic a fost reținut la 12 octombrie 2018, după ce la Centrul Unic 112 a sunat, la ora 14.50, o locuitoare a orașului Ungheni, care a reclamat că a fost agresată fizic și apoi violată în propriul apartament. 

La 20 martie 2019, Gheorghe Petic a fost condamnat de Judecătoria Chișinău la trei ani și șase luni cu executare. Fostul polițist a pledat nevinovat din momentul reținerii. Petic a stat în arest preventiv șase luni şi șapte zile, fiind deţinut în condiţii inumane şi degradante, fapt confirmat într-un raport al Avocatului Poporului. După reţinerea celor 6, pretinsa victimă a violului şi-a schimbat declaraţiile, iar procurorii au renunţat la învinuirile aduse lui Petic.

9. Dosarul Tertea. Magistrata de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, a fost reţinută la 22 reținută martie pentru trafic de influență.Această cauză penală a fost inițiată de procurorul general, Aaalexandr Stoianoglo, în baza unor informații, potrivit cărora, Maria Tertea ar fi pretins 16.000 de dolari SUA de la managerul unui agent economic pentru a interveni pe lângă alți colegi de-ai săi să adopte o soluție favorabilă într-un dosar civil. În cadrul acțiunilor de urmărire penală, procurorii, în comun cu angajații Centrului Național Anticorupție, au documentat acțiunile ilicite ale judecătorului, aceasta fiind învinuită de primirea a 11.000 de dolari din suma inițial pretinsă.

Maria Tertea este judecătoarea care a respins în ianuarie curent demersul acuzatorilor de a-l plasa pe Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție în arest preventiv. Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a atacat încheierea respectivă, „în condițiile existenței conflictului de interese între judecătoare și învinuit”, după ce, acum trei ani, „sub conducerea lui Viorel Morari, Procuratura Anticorupție a dispus scoaterea judecătoarei Maria Tertea de sub urmărire penală și clasarea dosarului în care aceasta era cercetată pentru fals în declarații”. Dosarul penal pe numele Mariei Tertea (Țugui), deschis la 22 decembrie 2017, a fost clasat la mai puțin de două luni de la pornire. La 9 februarie 2018, procurorul de caz a dispus „scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal”.

Maria Tertea fusese învinuită că a tăinuit din declarația de venituri și proprietăți pentru 2016 sume mari de bani pe care le datora unor creditori. Cauza penală a fost pornită în urma unei anchete bazate pe declarațiile fostului soț al magistratei.

10. Dosarul Iurcu. Fostul vice-mnistru al Economiei și șef de la Moldtelecom, Vitalie Iurcu, a fost reţinut la finele lunii trecute în urma unei cauze de îmbogățire ilicită. Iurcu a fost în timpul guvernului PD condus de Pavel Filip unul dintre cei mai bogați funcționari ai statului și asupra sa au planat multe suspiciune de corupție și afaceri ilegale cu statul.

Vitalie Iurcu a venit la Ministerul Economiei în 2015, după ce a fost anterior director al SA Moldtelcom, companie cu capital de stat. Iurcu a fost promovat în pofida faptului că în câteva rapoarte ale Curții de Conturi sunt constatate încălcări în gestionarea întreprinderii. Mai mult, câteva anchete de presă, realizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scos în vileag scheme prin care majoritatea achizițiilor publice desfășurate de SA Moldtelecom erau câștigate de prietenii și partenerii săi de afaceri, printrun grup de firme. În timpul șefiei lui Iurcu, nicio achizție publică nu a fost trecută prin sistemul de achiziții publice, iar informația despre rezultatele concursurilor nu este făcută publică.

În 2014, declaraţia de avere a şefului Moldtelecom a fost verificată de CNI, în urma unei scrisori anonime, în care se spunea că Iurcu ar fi cumpărat pachetul majoritat de acţiuni al companiei care comercializează materiale de construcţie Zikkurat. Clauza a fost într-un final clasată.

O altă anchetă de presă relevă faptul că, prin intermediul unui nepot, Iurcu a fost implicat în activitatea mai multor firme cu activități în agricultură. Tot prin nepotul său, el arendează jumătate de hectar de pădure lângă Ialoveni, pădure la care, în 2014, în timpul orelor de serviciu, au lucrat chiar angajații Moldtelecom, plătiți din banii statului.