Integritate

Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor// Finanțări obscure, legi toxice și candidați cu probleme de integritate

Autor: Cornelia Cozonac, Natalia Cozma
09/07/2021 10056

Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor, format din reprezentanții Partidului Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, și ai Partidului Comuniștilor, condus de un alt fost președinte, Vladimir Voronin, a fost creat pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie, în pofida beligeranței de peste zece ani dintre cele două formațiuni și liderii lor, după ruptura din 2011. Blocul electoral va fi cu numărul 6 în buletinul electoral și are doi copreședinți. Lista blocului are 102 candidați, în mare parte actuali și foști demnitari, angajați în structurile de stat, cei mai mulți cu probleme de integritate, vizați în dosare de corupție, în anchete jurnalistice și în monitorizări ale societății civile. 

Discuții despre formarea acestui bloc au fost lansate de reprezentanți ai PSRM în luna aprilie 2021. La începutul lunii mai 2021, Igor Dodon i-a expediat o scrisoare președintelui PCRM, Vladimir Voronin, cu propunerea de a forma un bloc electoral statalist, care „să se opună așa-zisului proces de dispariție a statului moldovenesc, împotriva integrării Republicii Moldova în NATO și împotriva ideii de unire cu România”. Cei doi lideri, care în ultimii ani s-au criticat reciproc în cel mai urât mod, și-au dat mâna și au decis să meargă împreună în scrutinul anticipat. 

Decizia celor doi a fost discutată în contradictoriu de mai mulți analiști. Unii consideră că Partidul Comuniștilor, după eșecul de la parlamentarele din 2019, când nu a trecut pragul electoral, nu ar mai prezenta interes, mai ales că popularitatea liderului său a scăzut considerabil. Alți analiști spun că unificarea celor două formațiuni politice ar încuraja electoratul de stânga să se coaguleze în jurul blocului, mai ales pe fundalul creșterii popularității partidului pro-prezidențial.

Comitetul Central al PCRM a aprobat cu majoritate formarea blocului electoral pe 11 mai 2021, iar la o zi după, și PSRM a anunțat că este dispus să semneze protocolul de formare a blocului electoral.

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, format din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, a desemnat 102 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Lista cuprinde 60 de bărbați și 42 de femei, cu vârsta medie de 51 de ani.

Ambii lideri ai blocului, Vladimir Voronin și Igor Dodon, precum și alți candidați au fost vizați în cazuri de corupție, abuzuri și trafic de influență de pe poziția funcțiilor deținute și au fost incluși în listele negre ale Inițiativei Pentru un Parlament Curat, în cadrul campaniilor electorale pentru Parlament din anii 2009, 2010, 2014 și 2019. Cei mai mulți au luat decizii abuzive, afectate de interese private sau au gestionat fraudulos banii publci atunci când au condus instituții publice, nu și-au declarat averile și interesele sau au făcut donații la partide mult peste veniturile declarate legal.  

Istoric 

Partidul Comuniștilor a fost fondat în 1993 și se declară drept succesor al Partidului Comunist al URSS. Formațiunea a fost reprezentată în toate Parlamentele de la declararea independeței până în 2019. În urma scrutinului din 1998, fracțiunea PCRM, cu 40 de mandate de deputat, s-a aflat în opoziție parlamentară față de Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR), iar în noiembrie 1999 a acordat, împreună cu Frontul Popular Creștin Democrat (FPCD), vot de neîncredere Guvernului Sturza.

PCRM s-a aflat la conducerea țării circa 8 ani și jumătate, fiind al doilea partid politic care a guvernat de unul singur Republica Moldova. Cel mai bun scor, formațiunea l-a avut la alegerile parlamentare din 2001, când a obținut 71 de mandate de deputat, iar liderului Partidului a obținut funcția de șef al statului în două mandate. După 2009, imaginea partidului a început să scadă în sondaje, iar din 2011 - formațiunea care părea de neclintit și ținută de mâna de fier al lui Voronin a început să se distrame, mai mulți deputați trecând rând pe rând la alte formațiuni - PDM, Partidul Șor și Partidul Socialiștilor. În februarie 2019 formațiunea a acumulat 3,75% și a rămas sub pragul de accedere în legislativ.   

După anunțarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, conform cărora Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a obținut 49.48% din voturi sau 60 de mandate în Legislativ, în Chișinău izbucnesc ample acțiuni de protest ale tinerilor, care degenerează în acte de vandalizare a sediilor Parlamentului și Președinției. Protestatarii acuzau PCRM de fraudarea rezultatelor alegerilor. 

Evenimentele care au urmat după protestele stradale, în special maltratarea tinerilor în comisariatele de poliție, au determinat PL, PLDM și AMN să ocupe o poziție intransigentă în raport cu PCRM. Astfel cele trei formațiuni declară că nu vor să contribuie la menținerea comuniștilor la guvernare și refuză repetat să acorde "votul de aur" (cel de-al 61-lea vot) de care depindea alegerea candidatului comuniștilor, Zinaida Greceanîi, la funcția de șef al statului. Prin urmare, tentativele eșuate de alegere a președintelui țării au declanșat alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Totodată, în contextul situației politice dificile de după alegerile parlamentare, la 10 iunie 2009, ex-președintele Parlamentului, Marian Lupu, printr-o declarație făcută public, și-a anunțat retragerea din Partidul Comuniștilor, pe motiv că interesele sale nu mai coincid cu pozițiile partidului, iar la scurt timp acesta a fost ales președinte al Partidului Democrat din Moldova.

Acest eveniment a avut repercusiuni negative asupra ratingului electoral al PCRM la alegerile din 29 iulie 2009, la care PCRM a obținut 44,69% din sufragii și, respectiv, 48 mandate de deputat, practic cu 12 mandate mai puțin decât la precedentul scrutin. Rezultatele alegerilor au oferit cadrul oportun creării Alianței pentru Integrare Europeană (AIE I), de către PLDM, PDM, PL și AMN, iar Partidul Comuniștilor a trecut în opoziție. 

La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 Partidul Comuniștilor a obținut 39,34% din sufragii și, respectiv, 42 mandate de deputat, și iarăși s-a pomenit în opoziție, deoarece celelalte partide, liberal-democrate, au creat Alianța pentru Integrare Europeană II (AIE II).

În pofida aflării sale în opoziție, Partidul Comuniștilor a obținut la alegerile locale generale din iunie 2011 rezultate semnificative. Astfel candidatul PCRM la funcția de primar general al mun. Chișinău, Igor Dodon, a înregistrat cel mai bun rezultat în primul tur de scrutin, însă a pierdut la limită în turul doi al alegerilor, în competiție cu Dorin Chirtoacă, care era susținut de componentele AIE. În schimb, comuniștii au obținut majoritatea la limită în Consiliul municipal Chișinău

Începând cu anul 2011, din PCRM pleacă mai mulți deputați și membri de rând, printre care și Igor Dodon și Zinaida Grecianâi. Ca urmare a acestor acțiuni, inclusiv ascensiunea Partidului Socialiștilor din această perioadă, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 Partidul Comuniștilor a obținut doar 17,48% din voturi, respectiv 21 mandate de deputat, acesta fiind cel mai mic rezultat înregistrat de comuniști de la primul scrutin parlamentar la care au participat. 

La alegerile locale generale din iunie 2015 PCRM a înregistrat la nivel republican rezultate modeste, comparativ cu scrutinele anterioare, cel mai răsunător rezultat negativ a fost înregistrat în mun. Chișinău.

Candidatul PCRM la funcția de primar general, Vasili Chirtoca, a obținut suportul a doar 4,04% din alegători, clasându-se pe locul cinci, iar în Consiliul municipal Chișinău comuniștii au obținut doar 3 mandate.

Pe fundalul protestelor pașnice de amploare demarate de Platforma Civică "Demnitate și Adevăr", la 15 octombrie 2015, în cadrul primei ședințe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputați ai fracțiunilor PDM, PL, PCRM și PSRM. Lucrurile au mers și mai departe, astfel încât, la 22 octombrie 2015, un grup de deputați PCRM și PSRM au înregistrat în Parlament moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleț, care în cele din urmă a fost demis cu votul a 65 de deputați, inclusiv comuniști.

PCRM a fost împotriva învestirii Guvernului Filip, a declarat neconstituțională hotărârea Curții Constituționale din 4 martie 2016, prin care a fost dispusă revenirea la alegerea directă a șefului statului și a boicotat alegerile prezidențiale din octombrie 2016. Totodată, a criticat inițiativa PDM și PSRM privind schimbarea sistemului electoral proporțional în sistem electoral mixt și a susținut referendumul de demitere a primarului general, Dorin Chirtoacă (care nu a fost validat, din motivul participării scăzute a alegătorilor).

PCRM este membru al Uniunii Partidelor Comuniste (UPC-PCUS) și membru al Partidului Stângii Europene.

Pe durata mandatului în parlament deputații comuniști s-au pronunțat pentru  introducerea cursului de “Istoria Moldovei” în locul celui de “Istoria românilor”; acordarea statutului de limbă de stat limbii ruse. Mai multe declarați ale liderilor comuniști pot fi găsite AICI   

Iată câteva citate ale liderului PCRM Vladimir Voronin: 

despre plecările deputaților comuniști la alte partide, Igor Dodon și Renato Usatâi:     

„Ce vei semăna, aceea vei aduna. Cine a organizat actele de trădare din fracţiunea noastră? Cine i-a cumpărat? Acelaşi Vlad Filat lucra cu Vadim Mişin, iar Marian Lupu cu Vlad Plahotniuc îl “prelucrau” pe Dodon, pentru ca ei să ne părăsească. Toate acestea sunt consecinţe. Nu voi fi surprins dacă mîine democraţii se vor confrunta cu aceleaşi probleme .. (10 noiembrie  2014) 

„Puterea îi strică pe oameni. Oamenii pleacă pentru diferite beneficii, promisiuni. E o decădere morală. Dodon va rămîne trădător pentru tot restul vieţii. De la generalul Mişin nu m-am aşteptat că mă poate trăda. Pe Neguţă nu îl consider trădător, dar el a procedat urît. Marian Lupu este trădător. El a făcut atîtea probleme. Pentru multe ar trebui să răspundă. Toate partidele alianţei sunt corupte şi după alegeri nu vom avea cu cine dialoga. (…) Noi vom obţine victorie, fără nici un scenariu. Eu simt poporul. Şi totul va fi clar în 10 zile. Sloganul partidelor “Moldova fără comunişti”, a făcut ca eu să răspund cu “Doar PCRM, doar Voronin”. Este deviza noastră. La putere, în frunte cu Voronin” (17 noiembrie 2014, TV7)  

„Nu mai are nevoie Moscova de aceşti Dodon şi Usatîi. Am discuţii cu conducătorii din Federaţia Rusă şi nu mai au ei nicio susţinere. Ei sunt numai pentru aceste alegeri, ca să sustragă voturi de la noi şi să ne pună în situaţia de a face coaliţie cu cineva, să nu putem forma guvern, etc. Ceea ce spune Dodon cu ridicarea embargoului la vin şi fructe, că cetăţenii se vor putea duce încolo şi încoace sunt aiureli” (24 noiembrie 2014, Publika.Tv) .

Partidul Socialiștilor  a fost creat în 1997, fiind, până 2011, un aliat al comuniștilor. Congresul de constituire al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a avut loc la 29 iunie 1997, la Chișinău. Copreședinți ai partidului au fost aleși Veronica Abramciuc, director General al Departamentului Relațiilor Naționale de pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, și Eduard Smirnov,  viceprimar al municipiului Chișinău. La scrutinul parlamentar din 2005 formațiunea a mers în bloc electoral împreună cu Partidul Socialist din Moldova, acumulând 4,97% din sufragii, iar la alegerile parlamentare din aprilie 2009, iulie 2009 și 2010 nu a luat parte. 

Igor Dodon și Zinaida Grecianîi au aderat la Partidul Socialiștilor în 2011, după ce au părăsit împreună Partidului Comuniștilor. Ei au creat împreună cu Veronica Ambramciuc, în noiembrie 2011, în Parlamentul Republicii Moldova, grupul parlamentar al socialiștilor. La sfârșitul lunii noiembrie 2011 Igor Dodon a devenit membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, iar apoi și președintele formațiunii.  

Cu viziuni de tip comunist, pro-ruse, pro-Uniunii Eurasiatice și împotriva Uniunii Europene, în practică partidul este un exponent al oligarhiei, asemenea majorității politice din Republica Moldova. Are o atitudine anti-românească, anti-limba română, susținând tezele „limbii și etniei moldovene”. Majoritatea proiectelor și inițiativelor propuse s-au focusat pe ideea de stat moldovenesc, identitate moldovenească, protejarea memoriei istorice, promovarea vectorului eurasiatic, introducerea Istoriei Moldovei în școli etc. O inițiativă de rezonanță lansată de socialiști în primăvara anului 2012 a vizat federalizarea Republicii Moldova, ca unică soluție viabilă de rezolvare a problemei transnistrene. Propunerea socialiștilor a fost reiterată în 2013, când a fost prezentat conceptul de federalizare a țării, dar și înainte de alegerile parlamentare din 2014 .

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 socialiștii au surprins cu rezultatele înregistrate, acumulând 20,51% din sufragii sau 25 de mandate, PSRM devenind cea mai mare fracțiune parlamentară.

În 2016 liderul PSRM Igor Dodon a obținut victorie în campania electorală prezidențială și a deținut funcția de șef al statului până în 2019 când a pierdut detașat în fața actualei președinte, Maia Sandu.       

După alegerea lui Igor Dodon în funcția de șef al statului, fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor a susținut mai multe proiecte și inițiative lansate de Partidul Democrat din Moldova. La 25 noiembrie 2016, cu participarea socialiștilor a fost votat în Parlament proiectul PDM de modificare a Constituției cu privire la numirea Procurorului general de către Președintele țării. 

La alegerile parlamentare din 2019, Partidul Socialiștilor a câștigat alegerile în 16 circumscripții și a obținut în total 37 de mandate de deputat, fiind cea mai mare fracțiune parlamentară. 

Legile „toxice”  

Deputații din cadrul Partidului Socialiștilor au promovat și votat, ori de câte ori au avut interese, legi de conjunctură, populiste sau care asigurau interesele unor grupuri de influență. Socialiști au votat cu democrați lui Plahotniuc și cu deputații din Partidul Șor. Printre ultimele legi votate de socialiști și promulgate de fostul președinte Igor Dodon, pe ultima sută de metri a mandatului său sunt cele care au stârnit nemulțumirea unei bune părți a societății, iar opoziția parlamentară le-a calificat drept toxice. Printre acestea sunt legile privind micțorarea vârstei de pensionare, anularea legii miliardului furat și Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Legile promulgate de Dodon  au fost votate de PSRM și Platforma Pentru Moldova, care includea și deputații Partidului Șor. Opoziția, care a lipsit din plen în momentul votului, a comentat că legile au fost votate „pe ascuns, cu încălcarea gravă a regulamentului și sunt toxice pentru cetățenii Republicii Moldova”. În aprilie 2021 parlamentarii coaliției majoritare PSRM- Partidul Șor au înaintat un proiect de hotărâre prin care au anulat alegerea Domnicăi Manole în funcția de judecător al Curții Constituționale (CC) în august 2019.   

Atac verbal dur asupra unei reportere a Centrului de Investigații Jurnalistcie 

Ambii lideri ai Blocului, dar și unii membri de partid, s-au remarcat de-a lungul anilor prin discurs de ură, discriminare și incitanre la violență. Igor Dodon a fost vizat de câteva ori de Consiliul pentru Șanse Egale pentru discurs discriminatoriu. 

În campania electorală parlamentară din 2019, deputatul socialist Oleg Savva a atacat verbal o jurnalistă de investigație din cadrul CIJM. Parlamentarul s-a arătat deranjat de un material, realizat în cadrul campaniei Pentru un Parlament curat. El a numit reportera „mincinoasă”, „lepădătură” și „fetișcană necărturară”. 

Savva a amenințat jurnalista cu un proces de judecată și cu răfuiala fizică. „Noi tot putem bate! Să știe că orice „atac” la adresa socialiștilor nu va rămâne fără răspuns”, a scris deputatul pe pagina sa de Facebook. 

Atacul deputatului a fost condamnat de mai multe organizații de media, iar Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a stabilit că deputatul socialist Oleg Savva a instigat la discriminare pe criteriu de sex, statut profesional și origine națională, atunci când a atacat-o verbal, pe o rețea de socializare, pe reportera Centrului de Investigații Jurnalistice și l-a obligat să prezinte scuze publice. Deputatul socialist nu și-a cerut publice scuze, așa cum l-a obligat Consiliul. 

Relația cu Moscova și cu liderii transnistreni 

Igor Dodon s-a întâlnit de câteva ori în mandatul său cu lidrrul administrației secesioniste de la Tiraspol Vadim Krasnoselskii. În august 2020, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a depus o sesizare la Procuratura Generală prin care a cerur să investigheze gestul președintelui Igor Dodon, care l-a numit președinte pe liderul administrației secesioniste de la Tiraspol, Krasnoselski, cu care s-a întâlnit la reședința prezidențială de la Condrița. „Este un act imoral și anticonstituțional al președintelui Dodon de recunoaștere a lui Krasnoselski drept președinte al unei bucăți din teritoriul Republicii Moldova, ocupat de forțele separatiste”, spunea atunci Andrei Năstase. 

Întâlnirea celor doi a avut loc la 28 iulie 2019, la vila prezidența prezidențială de la Condrița. Igor Dodon l-a numit pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, “președinte al Transnistriei” în cadrul întrevederii  În timp ce mai mulți experți s-au arătat revoltați de această adresare este revoltătoare, Dodon a răspuns printr-un comunicat că a fost vorba despre un context protocolar.

Finanțări obscure  

Partidul Socialiștilor a fost vizat în ultimii ani în mai multe scandaluri privind proveniența surselor financiare. Investigații jurnalistice ale grupurilor de presă din Republica Moldova și din alte țări au deconspirat scheme de finanțare ilicită a formațiunii, inclusiv din zone of-shore, dar și prin intermediul unor scheme prin regiunea tranistreană și cu concursul unor oficiali din federația Rusă, cum ar fi Igor Chaika, fiul fostului procuror general al Rusiei și partenerul de afaceri în Rusia al familiei Dodon. Cea mai recentă anchetă jurnalistică a portalului eureporter.co de la Bruxelles arată cum adună banii de campanie partidul lui Igor Dodon și cum ar fi cerut el finanțare de la Moscova. 

Igor Dodon și Igor Chaika, fiul fostului procuror general al Rusiei

ȘI Cotidianul german BILD a publicat recent în exclusivitate documente ale Serviciului de Informații și Securitate adunate în vara anului 2020 în care se vorbește despre o sumă de 11,5 milioane de euro destinată unor operațiuni speciale de influențare în timpul campaniei electorale a lui Igor Dodon pentru alegerile prezidențiale din 2016. Documentul este, în fapt, un deviz al cheltuielilor aprobate de Kremlin pentru o amplă campanie de dezinformare și manipulare a votului în Republica Moldova.    

PSRM și Igor Dodon au figurat în cel puțin două dosare penalem, unul din ele fiind pronit în 2016 pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, cu implicarea companiei „Exclusiv Media” fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță, iar cel de al doilea - pornit în noiembrie 2019 pe faptul finanțării ilegale a PSRM din străinătate. Acesta din urma este renumitul caz, legat de punga de bani pe care i-a dat-o liderul PDM Vlad Plahotniuc lui Igor Dodon în prezența lui Iaroalov. Detaliile au fost prezentate în mai multe secvențe video. 

Cele două dosare au fost comasate, ca mai apoi dosarul să fie clasat din lipsă de probe, chiar dacă unii dintre deputați au trasmis Procuraturii Generale de mai multe ori probe suplimentare.  

Anticipatele din 2021 - fără donații de la susținători 

În primele șase săptămâni din campania electorală din 11 iulie Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor a raportat,  la CEC,  venituri de peste 4 mln de lei și cheltuieli de peste 3,6 milione de lei. De data aceasta susținătorii celor două partide nu s-au grăbit să facă donații. Blocul nu a raportat nicio donație. Toată suma indicată, de 4.089.000 de lei, a fost declarată ca mijloace proprii.

Cei mai mulți bani, aproape 2 milioane de lei, au  fost cheltuiți pentru publicitate. Dintre aceștia, un milion a fost plătit pentru difuzarea publicității la radio. Aproape 500.000 au fost cheltuite pentru panourile electorale. Pentru publicitate în mediul online au fost cheltuiți aproape 350.000 de lei.

Notă: Acesta este ultimul Raport de finanțare prezentat la CEC de partid. Toate raportele pot fi accesate aici. 

Puțin peste 57.000 de lei au fost plătiți pentru publicitate în presa scrisă. Doar 4.400 de lei au fost cheltuiți pentru publicitate la posturile tv. Aproape 1,5 milioane au fost plătiți pentru materialele promoționale.

BECS a mai raportat la CEC peste 104.000 de lei pentru transport, dar nu a indicat cheltuieli de salariu pentru șofer. 4.900 de lei au fost cheltuiți pentru securitate.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Partidul Socialiştilor a cheltuit 5,5 mln de lei, mai  puțin de două ori decât a cheltuit în 2014, când a intrat pentru prima  dată în forul legislativ.  Atunci socialiștii au scos din buget peste 13,2 milioane de lei şi au obţinut 25 de mandate. Și costul care revine pentru un mandat de deputat pentru Socialiști este de peste două ori mai mic în 2019, decât în 2014. Costul unui mandat de deputat pentru socialişti în 2014 a fost de jumătate de milion de lei, iar  în 2019 – de 157 mii lei.

Peste 2 milioane de lei pentru arenda sediilor

Socialiştii îşi desfăşoară activitatea în 45 de sedii luate în locaţiune, potrivit raportului pentru anul 2018, prezentat la CEC.

Sediul central al PSRM din strada Lazo. Foto: CIJM

Pentru întreţinerea acestora partidul a cheltuit anul trecut peste două milioane de lei. Sediul central al PSRM se află în centrul Capitalei, pe strada Lazo, 25. Reporterii de la RISE Moldova au scos la iveală faptul că imobilul ar aparține deputatei socialiste Alla Dolință, printr-o firmă reprezentată de aceasta. „Imobilul de peste 800 de metri pătrați, evaluat de Cadastru la șase milioane de lei, se afla în proprietatea familiei Dolință încă din octombrie 2007, prin intermediul companiei Foradex Plus. În februarie 2009, Igor Dolință, fondatorul Foradex-Plus, decide să treacă biroul de pe strada Lazo în proprietatea companiei Vesma-Teh, al cărei unic fondator era atunci soția sa, Alla Dolință. Două luni mai târziu, în aprilie 2009, Alla Dolință cedează 99% din capitalul social al Vesma-Teh offshore-ului cipriot HB Strenton Limited. Compania cipriotă este fondată de alte două companii offshore: Stateco (Nominees) Limited şi Stateco (Trustees) Limited, care apar în documentele Panama Papers. Acum, unic fondator al Vesma-Teh este fiica socialistei, Irina Dolință, care a preluat acțiunile de la compania offshore HB Strenton Limited”, au scris jurnaliștii. Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, un alt sediu din Capitală al socialiștilor, cel din sectorul Centru, se află într-un imobil, jumătate din suprafața căruia este înregistrată pe numele firmei Rinax-TVR, al cărei fondatoare este sora premierului Pavel Filip, Vera Monul.

O anchetă video despre finanțarea partidelor, între care și Partiduli Socialistilor, a fost realizată în 2017 de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice: 

La Orhei socialiștii închiriază un imobil de la Constantin Catraniuc, fiul lui Mihail Catraniuc, președintele organizației teritoriale a PSRM la Orhei, fost director al Filialei Orhei a Societăţii pe Acţiuni „Moldtelecom”, care la alegerile locale din 2015 a candidat pentru funcția de primar al orașului din partea partidului condus de Zinaida Greceanîi. Și sediul de la Glodeni al partidului este închiriat de la o persoană afiliată. Este vorba despre Alexandr Minizianov, consilier local la Primăria Glodeni. Sediul de la Taraclia al socialiștilor este luat în arendă de la firma Servis-Libera SRL, al cărei fondator este Ivan Paslari, consilier orășenesc din partea PSRM. Un alt sediu al PSRM, cel de la Cimișlia, este înregistrat pe numele lui Ivan Sandu și al lui Andrei Coadă. Curios e faptul că cel din urmă este consilier raional liberal la Cimișlia.

Concerte „gratuite”

PSRM, care a organizat pe parcursul anului trecut mai multe întruniri şi manifestaţii publice, susţine că nu a cheltuit mai mult de 398 de mii de lei în acest scop, potrivit raportul financiar penru 2018, pe care l-a depus la CEC. De exemplu, pe 1 mai partidul a organizat un miting de amploare, la care mii de oameni au fost aduşi în mod organizat din toate regiunile ţării. Zinaida Greceanîi a recunoscut atunci că partidul a achitat transportul pentru aceştia.

În seara zilei de 8 mai, în Piața Marii Adunări Naționale, sub egida președintelui Igor Dodon, a avut loc un concert festiv cu participarea lui Oleg Gazmanov, artist al Poporului din Federaţia Rusă și Denis Maidanov, artist Emerit al Federației Ruse. După concert, a avut loc un foc de artificii. Presa din Federaţia Rusă scrie că un concert cu participarea lui Oleg Gazmanov costă cel puţin 3.000.000 de ruble ruseşti, în timp ce Denis Maidanov avea taxe de până la 1,9 milioane de ruble ruseşti pentru un concert. „Acei doi interpreți ruși au venit la invitația mea, fără bani. Despre focuri de artificii – întrebați pe cei de la PSRM, nu eu m-am ocupat”, a menționat Igor Dodon.  

În iunie 2018, la invitaţia lui Igor Dodon, interpretul Filip Kirkorov a cântat la un festival organizat în Sadova, satul de baştină al preşedintelui. Presa rusă scrie că pe lângă toate cerințele organizatorice, Filip Kirkorov primește un onorariu de 75 de mii de dolari sau până la 1,5 milioane de ruble. Pe 24 iunie 2018 președintele a organizat încă un eveniment, de data asta la Chișinău, dedicat absolvenților liceelor. „Acest concert a fost organizat sub egida presedintelui. Toate cheltuielile sunt din fondul de binefacere”, a anunţat Dodon.

Într-un raport pentru actuala campanie electorală, prezentat de Promo-LEX la 10 ianuarie, este menţionat că PSRM a organizat deja cel puțin opt campanii de caritate, trei concerte, două festivități pentru copii și donații materiale. Costurile estimate sunt de cel puțin 270 de mii de lei.

Otkaturile din achizițiile publice și donațiile în campaniile electorale

anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice redactată după alegerile parlamentare din 2014, a scos în vileag că printre donatorii generoși ai partidelor, inclusiv PSRM, în campania electorală sunt fondatori și angajați ai mai multor companii care fac afaceri cu statul. „Reprezentanţi ai unor agenţi economici care au obţinut contracte pe bani publici au făcut donaţii către partidele din care fac parte liderii administraţiei publice locale”, se arată în investigație. „Printre donatorii socialiștilor se număra fondatorul și un angajat al firmei Belmond-Print SRL, care au donat cumulativ peste 180 de mii de lei. În 2014, câștigând două licitații publice anunțate de Centrul Național Anticorupție, Belmond-Print a obținut contracte de peste 600.000 de lei pentru livrarea tehnicii de calcul și a cartușelor pentru imprimante și copiatoare. 70.000 de lei a oferit PSRM și Ion Pântea, angajat al firmei Omnicom. În 2014, compania a câștigat două licitații publice anunțate de Inspectoratul General al Poliției, în valoare totală de peste 300.000 de lei, pentru lucrări la rețelele electrice și livrarea unor camere video și accesorii. Și Maria Mociac, angajată a Bomi-Servis, a contribuit la completarea fondului electoral al socialiștilor, cu 67.800 de lei. Compania la care lucrează a câștigat în 2014 zeci de licitații publice. Cel mai important contract de achiziții, în valoare de peste 2,5 milioane de lei, firma l-a semnat cu două zile înainte de alegeri, fiind selectată să construiască oficiul medicilor de familie din satul Moara de Piatră, raionul Drochia. Donații importante pentru PSRM, de 223.600 de lei, a făcut Djema Rotari, angajată a firmei Contabil-Service. Cu vreo două săptămâni înainte de alegeri compania a câștigat o licitație anunțată de Inspectoratul Fiscal de Stat pentru servicii de abonare la ziare și reviste, în valoare de 17.400 de lei”, mai scriau jurnaliștii.

Potrivit unei investigații CIJM din 2015, practica a continuat și la alegerile locale. „Un gest generos au făcut, în campania electorală locală din 2015, patru persoane angajate la compania Dina Cociug SRL, care au donat în total 195.100 de lei. Aceeași companie a câștigat, în ultimii ani, contracte de achiziție cu instituțiile de stat de milioane de lei. Astfel, doar în 2015, firma a încheiat trei contracte în valoare de 226.141 de lei cu primăria orașului Bălți și cu primăria din Ocnița. La cârma primăriei din Ocnița a venit în acest an un reprezentant al Partidului Socialiștilor, Ion Ciumac. În perioada 2013-2014, tot compania Dina Cociug SRL a încheiat contracte în sumă de 4,4 milioane de lei cu diferite instituții ale statului. În același timp, Victor Chirlici, angajat la compania Dina Cociug SRL este înaintat pe lista PSRM la funcția de consilier în Consiliul Municipal Chișinău. O altă firmă care a făcut donații substanțiale pentru PSRM, compania Bujor Sport SRL, în intervalul 2012-2013 a încheiat contracte de achiziție cu Comitetul Național Olimpic și cu Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale în sumă de 399.495 de lei pentru echipament sportiv și articole de îmbrăcăminte. În campania electorală locală, Olesea Popova, angajată la această companie, a donat pentru PSRM 65.300 de lei. Un contract de 106 mii de lei a fost semnat chiar în toiul campaniei electorale de Autotehnica SRL cu Primăria Vărvăreuca, Florești, de livrare a pietrișului. În campania electorală, 10 persoane angajate la această firmă au donat împreună 122 de mii de lei”, se menționează în ancheta CIJM.

Foto: CIJM

Sponsorii partidului, cu donații mai mari decât veniturile

Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2014 se arată că socialista Alla Dolință împreună cu soțul a făcut donații de 518 mii de lei în fondul electoral al PSRM. Conform declarației de avere însă, în ultimii doi ani predecesori alegerilor, aceasta a avut un venit de 92.610 lei. Victor Sorocean a oferit în fondul electoral al socialiștilor suma de 95,2 mii lei. Asta în condițiile în care veniturile pentru doi ani au fost de 92.863 de lei. Alți donatori ai PSRM, veniturile cărora nu acoperă sumele donate, sunt Nichita Țurcan, unul dintre activiștii Aripei Tinere a socialiștilor, consilierii locali Dinari Cojocari, Alexandr Odințov și Alexandr Minizianov. Unii sponsori ai PSRM, care au făcut donații grase, au declarat venituri zero, fiind temporar neangajați în câmpul muncii. Finanțatorii partidelor politice donațiile cărora nu au fost acoperite de veniturile declarate au scăpat basma curată, asta pentru că, doar în cazul donării de către o persoană a unei sume ce depășește 100.000 lei, CEC transmite informația dată Inspectoratului Fiscal Principal de Stat care verifică în ce măsură persoana care a făcut donația o poate argumenta.

Sponsorii președintelui

Ponderea donațiilor făcute de președinții de raioane socialiști în fondul electoral al lui Igor Dodon din veniturile acestora pentru 2015.
Infografic CIJM

anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că alegerile prezidențiale din 2016 au fost marcate din nou de un val de donații mai mari decât veniturile obținute de cei care le-au făcut, în timp ce alții se numără printre beneficiarii unor licitații publice. Candidatul Partidului Socialiștilor la funcția de șef al statului, Igor Dodon, a adunat în șase săptămâni de campanie electorală peste 8,4 milioane de lei, de la circa 360 de susținători. Aproape toți sponsorii candidatului socialist au avut însă grijă să nu depășească suma de 75.000 de lei, prag peste care, conform unei noi prevederi legale, sursa de proveniență a donațiilor făcute urma a fi verificată de Inspectoratul Fiscal. Pentru promovarea electorală a șefului de partid, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale au contribuit financiar 18 din cei 24 de deputați socialiști. Au făcut excepție Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Fiodor Gagauz, Vladimir Odnostalco, Vasile Bolea și Corneliu Furculița. La celălalt pol, deputata socialistă Alla Dolință împreună cu soțul Igor au fost cei mai generoși finanțatori ai campaniei. Aceștia au transferat pe contul electoral al candidatului PSRM 118.600 de lei. Bani în „pușculița” electorală a lui Igor Dodon au intrat și de la consilierii locali și raionali ai partidului. Tonul l-au dat consilierii socialiști din Consiliul Municipal Chișinău. Din 19 consilieri municipali socialiști au făcut donații zece persoane. Alexandr Minizianov, consilier local la Primăria Glodeni, a fost unul dintre cei mai darnici în campania electorală a lui Igor Dodon. Acesta a vărsat în „buzunarul electoral” 107.400 de lei. Printre sponsorii electorali ai lui Igor Dodon se regăsesc și toți cei trei președinți de raioane socialiști. Printre susținătorii lui Dodon în campania electorală se numără și Ghenadie Valuța, preot și președinte al organizației obștești „Pro Ortodoxia”. El a sponsorizat campania liderului socialiștilor cu aproape 50.000 de lei.

Referendumul de demitere a lui Chirtoacă, susținut de jurnaliști apropiați PSRM

Socialiștii au donat aproape un milion de lei pentru referendumul de demitere a lui Chirtoacă. Potrivit rapoartelor financiare prezentate la CEC, 20 de deputaţi socialişti au făcut donaţii. În rapoartele Partidului Socialiștilor, s-au descoperit ca donatori pentru campania anti-Chirtoacă și câțiva jurnaliști de la instituții apropiate partidului, care spun că au donat zeci de mii de lei din salarii pentru o cauză civică. Astfel, în lista donatorilor Partidului Socialiştilor apar numele a cel puţin zece jurnalişti de la postul NTV Moldova, gestionat de firma Exclusiv Media ce aparține deputatului socialist Corneliu Furculiţă. Printre donatori este şi producătorul NTV Moldova, Sergiu Strungaru, care a recunoscut că a virat pe contul electoral al socialiştilor 7.500 de lei din salariu.

Trei socialişti s-au căsătorit fictiv pentru terenuri la Stăuceni

Trei candidaţi de pe lista electorală a PSRM au fost protagoniştii unui scandal legat de încheierea unor căsătorii fictive pentru obţinerea unor terenuri de construcţie la Stăuceni, o suburbie a Capitalei. Portalul Deschide.md a scris că în 2011, când încă nu era deputată, Marina Radvan și colegul său de partid, Vladimir Odnostalco, au primit un teren la Stăuceni, fiind căsătoriți. Potrivit unui document al Primăriei Stăuceni, căsătoria celor doi a fost înregistrată în februarie 2011, în aprilie același an le-a fost atribuit terenul, iar la scurt timp cuplul a divorțat. În 2016, Marina Radvan și-a vândut partea sa de teren și a indicat venitul în declarația sa de avere – 104.827 de lei. Şi Vladimir Odnostalco a menționat în declaraţia din 2013 că este coproprietar al unui teren cu o suprafață de aproape patru ari și valoarea cadastrală de 40.000 de lei, bun obținut în 2011 de la Consiliul local Stăuceni.

Şi Grigore Novac a primit teren la Stăuceni de aceeași manieră. Potrivit unui document semnat în anul 2015 de secretara Primăriei Stăuceni, „cele trei persoane care fac parte în prezent din Partidul Socialiștilor, conform actelor depuse, erau căsătorite și aveau viza de reședință în comuna Stăuceni”. Centrul Național Anticorupție investighează în prezent, în cadrul unei cauze penale, repartizarea acestor terenuri de către Primăria Stăuceni.

Colaj CIJM

Valorile tradiţionale şi discursul de ură

Vlad Batrîncea. Foto: Facebook.com

Vlad Batrîncea, numărul doi pe lista socialiştilor pe circumscripţia naţională, s-a evidențiat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenophobe la adresa românilor. Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei. În februarie 2015, Batrîncea a lansat o iniațiativă legislativă care ar interzice demnitarilor să dețină dublă cetățenie, mai precis cea românească, deși mai mulți colegi de-ai săi de fracțiune dețin cetățenia României.

Într-un raport al asociației Genderoc-M”, se spune că opt deputați ai PSRM au inițiat un proiect de modificare a unei legi privind protecția copiilor în care autorii defineau homosexualitatea ca pe „o perversiune sexuală, care constituie o atracție sexuală față de indivizi de același sex; pederastie, inversiune sexuală”. 

Ion Ceban a declarat în câteva rânduri că va interzice marșurile comunității gay. Acest discurs a fost preluat de la fostul președinte al PSRM – Igor Dodon, care după victoria de la alegerile prezidențiale a declarat că în calitate de președinte nu va putea reprezenta comunitatea gay. Un alt reprezentant PSRM, Vlad Batrîncea, după Marșul „Fără Frică” organizat de Centrul de Informații GENDERDOC-M, printr-o postare pe Facebook, a declarat: „Ответственность лежит не только и не столько на ЛГБТ, решивших, что можно перекрыть центр столицы православного государства, и устроить парад пропаганды извращенного меньшинства...” „Deputatul a condamnat autorizarea desfășurării marșului de către autorități, instigând astfel la încălcarea libertății întrunirilor și a utilizat fraze ofensatoare: „minoritate perversă”, „bacanală”, promovând astfel public intoleranța față de persoanele LGBT”, se arată într-un raport Promo-Lex.

Socialiştii s-au remarcat prin discurs de ură şi la adresa unioniștilor. Igor Dodon a amplasat mai multe panouri publicitare cu mesajul: „Unionismul trece, patria rămâne”. Câteva săptămâni mai târziu, pe o reţea socială a apărut pagina cu denumirea „Unionizmul Trece Patria Rămîne”, care a promovat expres ura față de unioniști de-a lungul mai multor postări. O imagine simbolică cu o persoană care atârnă pe un ștreang și pe care este amplasată inscripția „UNIREA” este însoțită de o descriere în limba rusă, potrivit căreia același lucru – spânzurătoarea – îi așteaptă pe „fasciștii unioniști” după alegerile parlamentare. Postarea a atras atenția mass-mediei.

În raportul Promo-LEX se arată că președintele Igor Dodon a utilizat cel mai des discursul de ură, dar și alte forme de promovare publică a intoleranței. Ion Ceban, Vald Batrîncea şi Vasile Bolea se numără printre politicienii care recurd frecvent la discurs de ură.

Mass-media din buzunarul PSRM

Firma Exclusiv Media SRL îl are ca fondator pe deputatul PSRM Corneliu Furculiţă. Aceeaşi firmă editează ziarul de limbă rusă „Argumenti i Fakti”. Centrul de Investigaţii Jurnalistice scotea la iveală într-o anchetă realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă că, în 2014, singurul fondator al firmei era Veaceslav Anghel, originar din Sadova, Călăraşi, localitatea de baştină a liderului PSRM. La Exclusiv Media SRL este angajată şi Galina, soţia lui Igor Dodon, dar şi Ludmila, soţia lui Corneliu Furculiţă. Curios este şi faptul că, deşi anterior era pe numele lui Veaceslav Agache, firma îşi avea sediul într-un apartament al soţilor Furculiţă de pe strada Asachi din Capitală. În decembrie 2015, firma Exclusiv Media a solicitat Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) o licență de emisie pentru postul NTV Moldova, ce va dufuza emisiunile NTV din Rusia, un post apropiat Kremlinului. Deși initial membrii CCA au respins proiectul, la distanța de o săptămână acesta a fost totuși aprobat.

De-a lungul timpului, jurnaliștii au descoperit că mai multe posturi TV sunt conectate la Partidul Socialiștilor. Bunăoară Accent TV are ca fondator o firmă din Federaţia Rusă, condusă de Vadim Ciubara, despre care RISE Moldova a scris că este consilierul „din umbra” al lui Igor Dodon

„În Rusia, Ciubara este proprietarul Media Invest Service (Медиа Инвест Сервис OOO – denumire originală). Această companie este acționar unic al Telesistem TV SRL, înregistrată în Republica Moldova. Cea din urmă societate este proprietara postului de televiziune Accent TV, al cărui beneficiar este Vadim Ciubara. În același timp, Exclusiv Media SRL a virat 2,5 milioane de lei în conturile Telesistem TV SRL, în baza unui contract încheiat în 2016. Și în 2015, Telesistem TV SRL a primit 300.000 lei de la Exclusiv Media SRL. În plus, potrivit Rapoartelor PSRM pentru 2015, în campania electorală pentru alegerile locale, Telesistem TV SRL a încasat peste 250.000 de lei de la PSRM pentru servicii de publicitate, iar ziarul de partid „Socialiștii” promovează pe prima pagină postul de Televiziune Accent TV drept „primul post TV de opoziție””, se arată în investigația RISE Moldova.

În decembrie 2016, compania Exclusiv Media SRL a primit licență pentru încă un post de televiziune. Decizia a fost luată de membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului în ultima ședință din anul 2016. Potrivit CCA, postul de televiziune Exclusiv TV își va difuza serviciul de programe prin reţelele distribuitorilor de servicii din ţară. Totodată, el va deține dreptul de retransmisie a postului rusesc TNT.

„Au plimbat” banii dintr-un buzunar în altul

Într-o anchetă din noiembrie 2016, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice arătau că Igor Dodon a cheltuit pentru campania electorală 8.427.771 de lei. Aproape toți banii au fost plătiți pentru publicitate, dintre care majoritatea au fost dați instituțiilor media afiliate socialiștilor.

„La postul de televiziune NTV și ziarul de limbă rusă „Argumenti i Fakti” au ajuns în total aproape 1,3 milioane de lei. La Accent TV, un alt post apropiat Partidului Socialiștilor, au ajuns 246.000 de lei. Aproape un milion de lei a costat întreținerea ziarului „Socialiștii”, fondat de PSRM. Ultimele trei ediții ale publicației - din septembrie, octombrie și noiembrie - au fost tipărite în peste 300.000 de exemplare.

Cele mai importante cheltuieli ale lui Igor Dodon în campania electorală. Infografic: CIJM

„Soluția” PSRM

anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din octombrie 2016 arată că în Campaniile electorale fundațiile de caritate conectate la anumiți politicieni se activizează. „Pentru a atrage votul alegătorilor, politicenii-filantropi pompează sume uriașe de bani, necontabilizate de CEC, adică fără ca cineva să ceară socoteală despre proveniența surselor financiare. Efectul electoral al acestor campanii organizate de fundații de caritate este mare, susțin experții. Reprezentanții CEC afirmă că pentru astfel de cazuri nu există restricții legale”, scriau jurnaliștii. Ei făceau trimitere și la fundația de caritate „Soluția”, fondată de ex-liderul formațiunii, Igor Dodon, în 2011, cu puţin timp înainte ca politicianul să anunțe că părăseşte fracţiunea PCRM. Activă în trecut, în 2016 „Soluția” a trecut în umbră. „În schimb politicianul continuă să promoveze campania națională „Iubesc Moldova”, înregistrată ca asociație obștească „patriotică”, pe care a lansat-o în aprilie 2011, încă pe când făcea parte din echipa PCRM și prin care îndeamnă cetățenii, prin spoturi video și panouri publicitare, să se autoidentifice drept moldoveni”, se mai arată în investigație.

Invstigația este realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii