Justiţie

PRIMIȚI ÎN AVOCATURĂ PE UȘA DE REZERVĂ

procurori care au obținut în instanță dreptul de a îmbrăca roba de apărător

Colaj CIJM
Autor: Viorica Mija
23/02/2023 5371

În anul 2022, Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UAM) și-a revizuit propriile decizii în privința mai multor procurori, care au decis să-și schimbe perspectivele asupra carierei și să acceadă în postura de apărători. La distanță de luni și chiar ani de zile, acuzatorii și-au adjudecat acest drept în urma unor hotărâri judecătorești, iar UAM, constrânsă de instanță, a aprobat decizii favorabile în privința acestora. Totodată, pe parcursul anului trecut, lista foștilor procurori, cu acte de avocat la purtător, s-a extins cu nume cunoscute opiniei publice pentru suspiciunile care planează asupra lor la capitolul integritate. Între ei, subiecții unor anchete ale reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice(CIJM), care au dezvăluit petele negre din activitatea lor. Este vorba despre doi foști procurori: Vladislav Cojocaru și Ruslan Popov. Primul este cunoscut pentru averea sa de milioane de lei, pe care a justificat-o prin explicații hilare, iar cel de-al doilea este cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită şi fals în declaraţii publice, în urma mai multor anchete realizate de CIJM.

 

Acuzatori, admiși prin judecată

În data de 5 martie, 2021, comisia de admitere în profesia de avocat le-a spus „nu” ex-adjunctului procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) , Vitalie Busuioc și  ex-procurorilor Anticorupție, Dorin Compan și Roman Statnîi. Toți trei au contestat în instanță decizia UAM. Unii mai devreme, alții mai târziu, dar au reușit să convingă magistrații că în privința lor a fost admis un abuz. „Troika” de procurori, într-un fel sau altul, a avut probleme cu procurorul general suspendat, iar unele decizii ale lui Alexandr Stoianoglo le-au influențat accederea în avocatură.

Dorin Compan este singurul din această listă care a revenit și în funcția de procuror. S-a întâmplat în 2022, după ce acuzatorul a solicitat în instanță anularea ordinului procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin care s-a dispus eliberarea sa din funcție, și a obținut câștig de cauză. În ceea ce privește disensiunile cu UAM, procurorul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, pe 23 martie 2021. Motivul invocat de acuzator a fost neexaminarea în termene legale a cererii sale de accedere în avocatură. Deși ar fi depus acte confirmative care ar demonstra reputația sa ireproșabilă pe parcursul activității în calitate de procuror, președintele comisiei a decis să ceară o notă din partea Inspecției Procurorilor și a Colegiului Disciplinar.

Răspunsul a venit însă din partea procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, cu întârziere și sub forma unei scrisori.

„În februarie 2020, Inspecția procurorilor a verificat 3 sesizări în privința ex-procurorului în Procuratura Anticorupție, Dorin Compan. În urma cărora s-a constatat îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu și încălcarea gravă a legii de către exprocurorul Dorin Compan în activitatea ce ține de exercitarea și conducerea urmăririi penale. Ca rezultat, la 17.02.2020, Inspecția Procurorilor a trimis 3 proceduri disciplinare în Colegiul de etică pentru examinare. Materialele procedurilor disciplinare se află în proces de examinare”, scria Stoianoglo.

Compan a contestat caracteristica, iar Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității a constatat discriminarea procurorului pe criteriul de activitate profesională în exercitarea dreptului de accedere în profesia de avocat.

Actele respective au fost prezentate Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, dar cererea a fost oricum respinsă, pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, şi anume nu se bucură de reputație ireproșabilă.

Dorin Compan a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv cel care îl viza pe fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama, pe fostul viceministru al Economiei, Valeriu Triboi, dosarul licitațiilor trucate în medicină, dosarul „tomograf” sau dosarul licitațiilor trucate de primării pentru milioanele de lei din Fondul Ecologic. 

 

Un alt fost acuzator care și-a adjudecat în instanță dreptul de a accede în profesia de avocat este ex-adjunctul procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) , Vitalie Busuioc.

Pe 10 februarie, curent, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, au admis cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ administrativ depusă de fostul acuzator. Totodată, a fost anulată hotărârea emisă de Comisia de Licențiere a profesiei de avocat. Astfel, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a fost obligată să emită actul administrativ individual favorabil prin care să admită candidatura lui Vitalie Busuioc în profesia de avocat în temeiul art.10 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

Busuioc a fost numit în funcție în 2017, pentru un mandat de cinci ani, dar a depus cerere de demisie din proprie inițiativă pe 30 ianuarie, 2020. Acuzatorul a devenit cunoscut opiniei publice prin instrumentarea dosarului cu privire la tentativa de asasinare a liderului democrat, Vlad Plahotniuc. De asemenea, acesta a gestionat și cauza penală pornită pe numele lui Renato Usatii în cazul tentativei de omor a lui Gherman Gorbunțov. Procurorul a fost învinuit că a îndeplinit o comandă politică.mReporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) au intrat în posesia unui document care demonstrează că Gherman Gorbunțov, controversatul bancher rus implicat în scheme de spălări de bani, a obținut, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), un alt pașaport moldovenesc pe numele de Ivan Piotr Kirov. 

Cel de-al treilea fost acuzator care a contestat decizia UAM este Roman Statnîi, un nume sonor pe timpul carierei la Procuratura Anticorupție. Procurorul Statnîi și-a dat demisia în februarie 2020, la sugestia procurorului general, Alexandr Stoianoglo. În mai 2020, Statnîi a fost reţinut şi plasat în arest peventiv, fiind deţinut timp de două luni în Penitenciarul nr. 13.

În noiembrie 2022, Judecătoria Chişinău a declarat nulă ordonanţa de punere sub învinuire a lui Roman Statnîi, acuzat că l-a deposedat de bunuri pe fostul consilier economic al lui Igor Dodon, Evgheni Kheyman, administratorul firmei din Bahamas care ar fi sponsorizat, în 2016, campania electorală a fostului preşedinte.

Pe lângă declararea nulităţii ordonanţelor de punere sub învinuire şi de scoatere de sub urmărire penală a lui Statnîi, instanţa a obligat Procuratura Generală să înlăture „încălcările drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale petiționarului Statnîi Roman Petru, cu adoptarea unei hotărâri legale, întemeiate și motivate”. Ultimul dosar de rezonanță aflat în gestiunea lui Roman Statnîi a fost cel intentat pentru îmbogățire ilicită fostului vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală. Momentan, fostul procuror a înaintat în instanță două cereri, una împotriva procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, cu privire la apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale, iar alta - împotriva Procuraturii Generale, în care cere anularea ordinului de demitere, emis pe numele său.

În data de 3 martie 2023, urmează să fie pronunțată hotărârea într-un alt proces intentat în baza plângerii lui Roman Statnîi, cel împotriva Ministerului Justiției, în care cere repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

După trei, vin alții

Pe 14 februarie curent, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în procesul în care are calitatea de pârât, iar ex-procurorul Andrei Băeșu, pe cea de reclamant. Magistrații au menținut  încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 30 decembrie 2021, care a dispus anularea hotărârii Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat și a obligat-o să elibereze pe numele lui Andrei Băeșu licența de exercitare a profesiei de avocat.

Fostul procuror, Andrei Băeșu, cercetat penal pentru amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare, a pierdut duelul judiciar cu Procuratura Generală, în prima instanță. Băeșu cere în instanță anularea ordinului de demisie semnat de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, și declară că a fost supus presiunilor și amenințărilor. Ex-acuzatorul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice despre un caz de mită mușamalizat de oamenii legii. Într-o altă anchetă CIJM, în care figurează procurorul, jurnaliștii arătau că acesta beneficiază în fiecare an de donații de mii de euro.

În cererea pe care a adresat-o instanței și în care cere declararea nulității ordinului de demisie, Băeșu se plânge că a fost impus de situație să depună raport. Acesta spune că a fost somat chiar în biroul procurorului general să depună cererea de demisie din proprie iniţiativă, în caz contrar era amenințat că „va fi eliberat în baza dosarelor penale”.

Magistrații primei instanțe  au decis însă că ordinul de eliberare din funcție, în baza raportului depus, a fost emis în limitele competenței stabilite de lege, cu respectarea procedurii legale, precum şi în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare, iar contrariul nu a fost demonstrat.

„ Cu referire la argumentul invocat de reclamant că, a depus cererea de demisie din motiv că la începutul lunii ianuarie 2020 a fost pornită urmărirea penală în privința sa, instanța de judecată îl consideră ca fiind neîntemeiat, or eventuala pornire a urmăriri penale nu duce din start la recunoașterea vinovăției și condamnarea persoanei, ci este o măsură procesuală prin care organul de urmărire penală, în cadrul investigației întreprinde toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanțelor expuse în sesizare, plîngere ect. Prin urmare, instanța de judecată consideră ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de reclamant, or ultimul avînd un stagiu de peste 8 ani de activitate în organele Procuraturii, cunoștea cu certitudine procedeele de apărare împotrivă oricăror presiuni asupra sa”, se mai arată în hotărârea instanței de fond.

Andrei Băeșu a depus apel împotriva deciziei primei instanțe, iar cauza urmează să fie distribuită unui complet din cadrul Curții de Apel Chișinău.

Acuzatorul de stat a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, atunci când a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon. La solicitarea lui Andrei Băeșu, judecătorii i-au aplicat lui Veasceslav Platon o pedeapsă de 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu confiscarea bunurilor în valoare de peste 800 de milioane de lei.

În 2020, procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo, a anunțat că dosarul în care Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară urmează a fi revizuit. Asta, după ce s-ar fi constatat că benefiiciarul principal al fraudei bancare este fostul lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, iar dosarul penal în care a fost condamnat Veaceslav Platon ar fi fost falsificat în totalitate.

Băeșu, procuror de caz în dosarul Platon, alături de Viorel Morari, fost șef al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor, fosta adjunctă a lui Morari, sunt acuzați de amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare.

Toți trei se declară nevinovați, iar Morari a comentat pentru Anticoruptie.md că „ faptul că Platon a informat, iar Procuratura Generală a confirmat denotă că există o legătură strânsă între Stoianoglo și Platon și că se pregătește eliberarea celui implicat atât în dosarul miliardului, cât și în cel al laundromatului rusesc”.

Lucrurile au luat o altă întorsătură în octombrie 2022, atunci când Procuratura Anticorupție a anunțat că afaceristul Veaceslav Platon l-ar fi remunerat pe procurorul general, Alexandru Stoianoglo, actualmente suspendat din funcție, cu peste 63 de milioane de lei ca să-l scape din închisoare şi de dosarul în care a fost condamnat irevocabil la 18 ani de detenţie.

Dosarul a fost trimis în judecată, Stoianoglo fiind acuzat de abuz în serviciu, corupere pasivă și fals în declarații.  Procurorii susţin în rechizitoriu că prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzaţii, bugetului public național i s-a adus un prejudiciu de 869 224 839,76 lei. Alexandr Stoianoglo pledează nevinovat.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, se află și plângerea lui Mircea Roșioru, fostul adjunct al procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, împotriva Uniunii Avocaților din Moldova.

Pe 1 iunie 2022, cauza a fost însă pusă pe stop, după ce, prin hotărârea Consiliului Suprem al Magistraturii, judecătorul Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcție, dosarele fiind transmise spre redistribuire. Dosarul a fost preluat de magistratul Vitalii Ciumac, iar ședința preliminară ar urma să aibă loc în data de 13 iunie 2023.

Mircea Roşioru a figurat în dosarul Stoianoglo pentru presupusă complicitate în eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon, dar în luna decembrie 2021 a fost scos de sub urmărire penală, după ce procurorii nu și-au putut justifica bănuielile prin probe. Roșioru a depus cerere de demisie atât din funcţie, cât şi din sistem, în octombrie 2021, la scurt timp după reţinerea lui Alexandr Stoianoglo.

 

 

Bazându-se pe Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație, portalul vreauinfo.md a solicitat de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova lista nominală a procurorilor și judecătorilor care au fost admiși în avocatură în perioada 2020-2022. Într-un răspuns, care nu poate fi calificat decât drept unul formal, UAM a atenționat despre faptul că toate hotărârile comisiilor sunt publicate pe pagina web. Astfel, nu a fost oferită o informație completă, sintetizată și confirmată printr-un răspuns oficial.

Urmând „sugestia” UAM însă, am consultat pagina oficială. Astfel, am descoperit că în anul 2022, cel puțin doi foști acuzatori cu suspiciuni privind integritatea profesională au devenit avocați cu acte în regulă. Pe data de 21 iulie, 2022, a obținut licența de avocat ex-procurorul șef al raionului Ialoveni, Vladislav Cojocaru, iar pe data de 28 iunie, 2022 – ex-adjunctul procurorului suspendat, Ruslan Popov.

Foști acuzatori cu suspiciuni de „îmbogățire ilicită”, actuali apărători

Vladislav Cojocaru, a încălcat regimului juridic al averii și intereselor personale. Constatarea a fost făcută de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), după șase luni de verificări. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a scos la iveală, în 2021,  faptul că Vladislav Cojocaru a beneficiat de donații grase pe parcursul mai multor ani și deține o avere impresionantă, care provine de la bunici și alte rude apropiate.  După dezvăluirile reporterilor CIJM, care au avut o rezonanță mare în societate, acuzatorul a fost luat la bani mărunți de ANI.

Decizia de a verifica averea fostului șef al Procuraturii Ialoveni a fost luată în urma examinării unei sesizări potrivit căreia Vladislav Cojocaru „ar fi primit donatii peste 1,7 milioane de lei in perioada 2017-2022. Totodată, se semnaleazâ că deține în proprietate 44 de terenuri cu o suprafatâ de circa 25 hectare și bunuri imobile cu o suprafață de circa 330 metri pătrați”.

Preventiv, inspectorii de integritate au stabilit ca Vladislav  Cojocaru a depus consecutiv mai multe declarații  de avere și interese personale/declarații cu privire la venituri și proprietate pentru perioada 2013-2022, ultima declarație – la eliberarea din funcție. Inspectorul de integritate a atestat declararea de donații exorbitante obținute de la rude și o listă impresionantă de bunuri pe care le are în proprietate și care urmează să fie obiectul verificării.

În explicații, ex-procrorul a declarat că donațiile a provenit de la bunic,bunică și sora soției, iar acest „ajutor financiar” i-a fost oferit  pentru a acoperi „necesitățile familiei Cojocaru și educarea și creșterea nepoatelor”.

Vladislav Cojocaru a fost investigat și de reporterii CIJM, care au numărat „nenumăratele” sale bunuri. Astfel, în 2021, procurorul  deținea în proprietate o casă de locuit pe care a primit-o moştenire în 2015. Cu patru ani mai înainte familia procurorului a mai primit moştenire încă un imobil, cu suprafaţa de 117,5 metri pătraţi. În 2015, familia Cojacaru devine co-proprietară a unei cote de 40,7 a unui alt imobil, cu suprafaţa de 126,7 metri pătraţi.

În 2016, Vladislav Cojocaru îşi procură un apartament cu suprafaţa de 118,5 metri pătraţi, pentru care a scos din buzunar 807 172 de lei. Un an mai târziu, procurorul mai face o achiziţie, un automobil Skoda Superb, nou-nouţ. Omul legii a raportat că maşina proaspăt adusă din fabrică i-a fost oferită în posesie gratuită. În 2018, familia Cojocaru a cumpărat 11 terenuri agricole, cu suprafaţa totală de peste 7 hectare. Terenul a fost dat în arendă firmei Diamax-Agro contra sumei de 6000 de lei.

Vladislav Cojocaru a fost numit în funcția de șef al Procuraturii Ialoveni în luna iunie 2021. Deși avea un mandat de 5 ani, pe 21 martie 2022 a depus cerere de demisie, din propria inițiativă.

Ex-adjunctul Procurorului General, Ruslan Popov, cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită şi fals în declaraţii publice, în urma mai multor anchete realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice. Procurorul ar fi beneficiarul final al unei livezi moderne şi al unui frigider pentru păstrarea fructelor înregistrate pe numele tatălui, un simplu pensionar din satul Mileştii Mici. Fostului procuror i se mai incriminează săvârșirea a opt episoade de fals în declarația de avere și interese personale. Reţinut la începutul lui octombrie 2021, Popov s-a aflat în arest preventiv aproape 30 de zile în izolatorul Centrului Național Anticorupție.Iniţial, Judecătoria Chişinău a dispus plasarea sa în arest la domiciliu, însă peste câteva zile Curtea de Apel Chişinău a dat curs demersului procurorilor anticorupţie de a-l plasa în izolator.Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a modificat deciziile instanţei de fond în privinţa lui Popov, prelungindu-i arestul la domiciliu. Fostul procuror a scăpat de măsura preventivă în ajunul sărbătorilor de iarnă.

Procurorul Popov a fost suspendat din funcţie pe durata desfăşurării anchetei, iar în martie 2021 a depus cerere de eliberare din sistem, care i-a fost acceptată. După publicarea primei anchete jurnalistice privind averea și afacerea procurorului Ruslan Popov, acesta a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice pentru că i-ar fi lezat onoarea și demnitatea. Procesul de judecată în prezent este pe rol la prima instanță. Ex-acuzatorul pledează nevinovat.

Amintim că, în data de 8 februarie 2022, Comisia de licențiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, a respins dosarele a 63 de candidați din cele 69 depuse. Lista de solicitanți era compusă din foști procurori, judecători și angajați ai Ministerului de Interne.

Printre aspiranții la funcția de avocat neadmiși figurau Adriana Bețișor, fosta procuroră care a condus ancheta Procuraturii Anticorupție în cazul fraudei bancare și a instrumentat dosarul împotriva fostului premier Vlad Filat, condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupție în 2016, Andrei Băieșu, procurorul care l-a anchetat pe Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat, fostul șef al procuraturii pentru crima organizată și cauze speciale (PCCOCS), Ion Caracuian, și Victor Plugaru, care a condus ancheta pe marginea expulzării profesorilor turci.

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii