Cine sunt cei 24 de candidați pentru două funcții vacante de judecător constituțional, înscriși la concursul organizat de Guvern. Trecutul și cariera acestora

Mariana Colun
15/07/2019

24 de candidați s-au înscris în concursul, organizat de Guvern, pentru cele două funcții de judecător constituțional. Nouă dintre aceștia participă și la concursurile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii și de Parlament. Cei șase judecători ai Curții Constituționale sunt promovați de către Parlament, Guvern și CSM, fiecare instituție înaintând câte două candidaturi. Portalul Anticoruptie.md a radiografiat CV-urile și trecutul candidaților care s-au înscris în cursa anunțată de Guvern.

Alexandru Arseni. Foto: Radio Europa Liberă

Alexandru Arseni este doctor habilitat în drept și conferențiar universitar. În anii 90 a fost șef-adjunct al Direcției Evidență și repartizare a spațiului locativ a Primăriei Chișinău, după care a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Între 1999 și 2003 a fost consilier în CMC. Între 2009 și 2013 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Din martie 1994 predă la Facultatea de Drept a USM.

Doina Ioana Străisteanu. Foto: CIJM

Doina Ioana Străisteanu este avocată și expertă în Drepturile Omului. Între 2013 și 2018 a fost membra Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Din 2012 până în 2014 a fost ombudsman în Instituțiile de psihiatrie din Moldova. La sfârșitul lunii mai curent, automobilul avocatei Doina Ioana Străisteanu a fost incendiat de către o persoană neidentificată. Apărătoarea a legat incidentul de activitatea sa profesională.

Oleg Potîrniche este șef adjunct în cadrul Diгесției juridice a Agenției Rezerve МаtегiаIе а Guvernului începând cu 2012, iar în prezent este șef interimar al acestei Direcții. Anterior a fost lector superior la ULIM, anchetator în Procuratură, după care a activat în calitate de specialist principal în probleme juridice la Federația Sindicatelor din Comunicații. Ulterior, timp de 12 ani, a fost șef al Diгесției juridice din cadrul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Maria Strulea

Maria Strulea este doctor în drept, conferențiar universitar. Anterior a fost prodecan al Facultății de Drept a USM, șefa Direcției generale relații internaționale și integrare europeană a Ministerului Justiției și șefa Direcției cercetare și analiză a Curții Constituționale.

Alexandru Postica. Foto: ipn.md

Alexandru Postica este avocat, director de program la Asociația Promo-LEX, expert în domeniul libertății de întrunire, analist și cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice din cadrul MECC. Anterior a fost jurist, consultant și expert în cadrul mai multor organizații. Este doctorand.

Mihail Petrache. Foto: Radio Europa Liberă

Mihail Petrache este jurist coordonator la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor și arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCI a Republicii Moldova. La sfârșitul anilor 80 a fost ajutorul procurorului municipiului Chișinău. Ulterior a activat în cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, timp de doi ani fiind consilierul lui Petru Lucinschi. În 1998, apoi din 2001 până în 2005 a fost deputat în Parlament. Este președintele Uniunii Centriste din Moldova.

Nicolae Roșca. Foto: bizlaw.md

Nicolae Roșca este avocat, doctor în drept, profesor universitar, șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Din anul 1992 activează ca profesor la Facultatea de Drept a USM. Anterior a activat în calitate de membru al Consiliului de experţi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, membru al Comisiei de Licenţiere a Activităţii Notariale, membru al Comisiei de Licenţiere a Profesiei de Avocat, membru al Consiliului ştiinţific consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a fost președinte al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii. La congresul din luna mai 2016 al Partidului Acțiune și Solidaritate, Nicolae Roșca a fost ales membru al Biroului Permanent al formațiunii.

Mihai Corj

Mihai Corj este avocat, doc­tor în Drept și peședinte al ONG-ului Institutul de Creație Legislativă „Lex Scripta”. Anterior a fost decan al Facul­tă­ții de Drept a Insti­tu­tu­lui Nis­trean de Eco­no­mie și Drept. În noiembrie 2015, Corj s-a numărat printre cei șapte candidați la funcția de judecător al Curții Constituționale, care era vacantă încă din octombrie 2014. Comisia specială de concurs, instituită de Guvernul Streleț, l-a selectat însă pe Veaceslav Zaporojan în calitate de magistrat, candidatura acestuia fiind aprobată de Guvern. În toamna lui 2016, a participat și în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale, dar s-a retras cu o lună înainte de scrutin. De asemenea, la alegerile parlamentare din februarie 2019, a candidat independent pentru fotoliul de deputat în circumscripția nr 5, Glodeni. În declarația de avere pentru 2017-2018, Mihai Corj a indicat venituri de peste 2,6 milioane de lei, două terenuri intravilane, două automobile și patru apartamente cu suprafața de 28,8, 115,5, 44,1, respectiv 257 de metri pătrați, a căror valoare cadastrală totală se cifrează la circa 1,3 milioane de lei.

Rodica Secrieru. Foto: ipn.md

Rodica Secrieru este în prezent expert juridic în cadrul a două proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Din 2017 până în 2019 a fost judecător-asistent șef la Curtea Constituțională. În 2018 a fost șefa cabinetului ministrei Justiției, Victoria Iftodi, detașată de la Curtea Constituțională. Din 2011 până în 2017 a fost secretar general aș Curții Constituționale. Anterior, din 2006 până în 2011 a fost șefa cabinetului ministrului Justiției și consilier al ministrului. Din 2009 până în 2013 a fost membru supleant al Comisiei de la Veneția.

În 2017 Rodica Secrieru a obținut un apartament de 102,5 metri pătrați la preț preferențial în blocul de pe strada Hristo Botev, destinat judecătorilor.

Domnica Manole. Foto: CIJM

Domnica Manole a fost judecătoare la Judecătoria Ciocana din 1990 până în 2004. Ulterior, din 2004 până în 2017, a fost magistrată în Colegiul Civil și de contecios administrativ al Curții de Apel Chișinău. 

În aprilie 2016, Domnica Manole a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. La 31 mai 2016 membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole să fie cercetată penal pentru că hotărârea pe care a emis-o ar fi ilegală. Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general interimar, Eduard Harunjen, judecătoarea s-ar face vinovată de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Pe 4 iulie 2017 Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis eliberarea ei din funcție după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate. Făcând trimitere la mai multe hotărâri de judecată și la dosarul penal cu privire la referendum, Serviciul de Informații și Securitate a constatat în avizul său existența unor factori de risc în activitatea magistratei.

Ulterior, Domnica Manole a depus o sesizare la Curtea Constituţională privind verificarea constituționalității prevederilor legale care oferă Serviciului de Informații și Securitate atribuții de verificare a judecătorilor. Judecătorii Curţii au constatat, între altele, că efectuarea controlului integrității funcționarilor publici și a demnitarilor de către Serviciul de Informații și Securitate reprezintă o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și a secretului corespondenței. Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să își anuleze în februarie curent hotărârea anterioară prin care a revocat-o pe Domnica Manole din funcția de judecătoare. 

La 8 iulie curent, ex-magistrata a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. Decizia magistraților vine după ce la 4 iulie procurorul pe caz a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării, printre care și viceprim-ministrul Andrei Năstase, despre care acuzarea susținea că ar fi participat la scrierea motivată a deciziei pronunțate de Domnica Manole în 2016.

Domnica Manole a fost surprinsă în 2008 de o echipă Pro TV, în timp ce discuta, în biroul său de serviciu, cu preşedintele de atunci al Consiliului Municipal, consilierul comunist Eduard Muşuc. Se întâmpla înainte de începerea unei ședințe de judecată într-un dosar civil în care una dintre părți era Mușuc. Domnica Manole îi dădea sfaturi acestuia (Mușuc reprezenta comuniștii, care atunci erau la guvernare) cum să se comporte în proces ca să câștige. Discuția a fost înregistrată în spatele ușii întredeschise a biroului magistratei. După mediatizarea cazului, Domnica Manole a calificat reportajul Pro TV despre discuția sa cu o parte din proces drept un amestec în justiție și s-a retras din examinarea dosarului. La un an și jumătate de la acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că Domnica Manole se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, dar a remarcat faptul că la acea vreme birourile judecătorilor nu erau păzite astfel încât să fie împiedicată pătrunderea persoanelor străine și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă, avertismentul. În iunie 2016, solicitată să comenteze discuția sa cu comunistul Eduard Mușuc înainte de procesul de judecată, Domnica Manole a declarat în cadrul emisiunii În Profunzimecă nu a examinat pe fond dosarul, ci o cerere de recuzare. „Dar nu contează, efectele s-au stins demult”, a adăugat Domnica Manole.

Andrei Coca este șeful departamentului juridic al companiei de construcții „Vasigur Grup”. În CV-ul său, Coca indică faptul că, între 1986 și 1998, a activat în organele MAI, în departamentul de anchetă penală.

Dorin Cimil este doctor în drept, avocat și conferențiar universitar la Facultatea de Drept a USM. Anterior a predat la Institutul Național al Justiției.

Mihail Gafton este avocat, membru al Comisiei pentru etică și disciplină din cadrul Uniunii Avocaților. Anterior a fost consilier juridic în cadrul mai multor organizații și întreprinderi.

Eduard Serbenco, Foto: gov.md

Eduard Serbenco este doctor în drept și lector universitar, exercitând până în 2015 funcția de prodecan, Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. anterior a activat în calitate de avocat la Ministerul Justiţiei din Québec, Canada. Din toamna lui 2015 este viceministru al Justiției, iar ulterior secretar de stat în acest minister.

Andrei Guștiuc este conferențiar universitar la Academia de Administrare Publică și cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, MECC. Anterior a activat la Academia de Științe și la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI. În 2010, timp de patru luni a fost șeful Secției Integrare Europeană de la Ministerul de Interne. Este doctor în drept.

Vladimir Grosu. Foto: Radio Europa Liberă

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar, avocat și exercită interimatul funcției de șef al Departamentului de Drept Penal al Facultății de Drept din cadrul USM. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului. „În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CtEDO de R. Moldova. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CtEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică. Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că, în cadrul protestelor, urmau a fi răspândite sloganuri precum: „Jos regimul totalitar al lui Voronin” şi „Jos regimul de ocupaţie al lui Putin”. La CtEDO, Guvernul, reprezentat de Vladimir Grosu, a susţinut că organizarea demonstraţiei în faţa clădirii Guvernului ar fi putut provoca tensiuni între electoratul majoritar al PCRM şi electoratul minoritar al PPCD, degenerând în acţiuni de violenţă. Guvernul a mai susţinut că interesul electoratului majoritar, care a votat pentru PCRM, prevala faţă de cel al electoratului minoritar, care a votat partidul reclamant. Suplimentar, limitând libertatea de întrunire a reclamantului, autorităţile au luat în considerare interesul R. Moldova de a menţine relaţii bilaterale bune cu Federaţia Rusă, se spune în hotărârea CtEDO. Ulterior, Grosu a susţinut la CtEDO că Andrei Taraburcă nu a fost maltratat la 7 aprilie 2009. Curtea însă a precizat că Guvernul nu a oferit o explicaţie acceptabilă a originii leziunilor reclamantului suferite în timp ce se afla în detenţie şi a obligat Guvernul să-i ofere tânărului 15 mii de euro”, mai scriau jurnaliștii.

Liuba Șova este, începând cu 1994, lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ, iar din 2010, lector superior în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept a Universității de Stat. Între 2005 și 2007 a fost consilier al președintelui Curții Constituționale.

Eugen Rusu. Foto: tribuna.md

Eugen Rusu în prezent este avocat. Anterior a fost anchetator și procuror. Din 1994 până în 2001 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Ulterior a revenit în Procuratură, iar în perioada 2010-2013, a fost procuror general adjunct al Republicii Moldova. În urma unei sesizări pe Harta corupției, portalul Anticoruptie.md a scris că Eugen Rusu este acuzat că, în 2011, ar fi încercat să își influențeze un subaltern pentru a depune tardiv un recurs la o hotărâre judecătorescă prin care a fost eliberat din detenție un criminal condamnat pentru omor în Italia. Rusu a fost învinuit de abuz în serviciu și anunţat în căutare, după ce fostul şef adjunct de la Procuratura Generală a fost citat la audieri, dar nu s-a prezentat. În 2011, urmare a unei decizii emise de judecătorul de instrucție Mihail Diaconu, inculpatul Adrian Iațco, condamnat în Italia la 21 de ani de închisoare pentru că a omorât un om de afaceri, a fost eliberat din sala de judecată a Judecătoriei sectorului Buiucani, după ce a ispășit doar nouă ani din termenul de detenție, într-o închisoare din Italia. Cu șase luni înainte de emiterea acestei încheieri judecătorești, urmare a unei solicitări depuse de Iațco, bărbatul a fost extrădat în Republica Moldova pentru a-și ispăși restul pedepsei, șase ani și jumătate. Deşi a beneficiat de două ori de dreptul de reducere a termenului de detenție prin decizii ale instituțiilor de drept din Italia care au scos cinci ani din pedeapsă, Iațco a cerut și în instanțele moldovenești să fie amnistiat. În baza Legii privind aministierea cu ocazia aniversării a X-a de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, lui Iațco i-au fost scoși din pedeapsă și restul anilor pe care ar fi trebuit să îi ispășească pentru că, în 2002, a ucis un prosper om de afaceri italian, jefuindu-l. Contactat atunci de portalul Anticoruptie.md, Eugen Rusu a respins acuzațiile.

Eugen Rusu s-a aflat în căutare timp de doi ani, iar în decembrie decembrie 2018, prin ordonanța procurorului Anticorupție Roman Statnîi a fost dispusă încetarea urmăririi penale, din motiv că a intervenit termenul de prescripție, procesul penal fiind clasat.

Andrei Groza este prim-prorector al Academiei de Administrare Publică. Între 2005 și 2011 a fost membru al Curții de Conturi. Anterior a fost lector la Universitatea Liberă Internațională, la Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, la Academia de Poliție și la Universitatea de Stat. Este doctor în științe istorice.

Mihail Buruiană este avocat și lector la Facultatea de Drept a Universității de Stat. Din 1997 până în prezent este arbitru la Curtea de Arbitraj comercial internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Anterior a fost expert juridic și consultant în mai multe proiecte.

Nina Arabadji. Foto: magistrat.md

Nina Arabadji este judecătoare începând cu 1996. Ea a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani. „În luna decembrie 2012, Nina Arabadji a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătrați, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chișinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea și fiica sa. Locuința i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal s-a văzut nevoit să o execute. Instanța obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiții de trai  îmbunătățite. Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafață de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei. Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găsește în lista magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani care au beneficiat de apartamente achiziționate la preț preferențial de la firma EXFACTOR-GRUP. Noul imobil are 82 de m.p și se află în sectorul Botanica al Capitalei. Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât prețul de pe piața primară a imobilelor”, se arată în anchetă.

Eduard Boișteanu este vicepreședinte al Comisiei de experți din cadrul ANACEC în domeniul științe juridice. Din 2017, acesta este președinte al Seminarului științific de profil în cadrul lnstitutului de ceгcetari Juridice și Politice al AȘM. Anterior a fost lector la Facultatea drept a Universității de Stat „Aleco Russo” din Bălți și expert în cadrul mai multor proiecte internaționale.

Dumitru Pavel este avocat. Anterior a fost jurist la Jurnal de Chișinău. Din 2004 până în 2010, a fost referent al judecătorului la Curtea Supremă de Justiție. Dumitru Pavel oferă asistență juridică membrilor PPDA și liderului acestui partid Andrei Năstase. El a fost avocatul lui Năstase în dosarul invalidării alegerilor locale din mun. Chișinău.

Galina Bostan este doctor în drept, avocată și președintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Anterior a activat la Ministerul Justiției, ajungând până în funcția de consilier al ministrului. Anterior a fost lector la Facultatea de Drept a Universității de Stat.

Lista candidaților înscriși în concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru cele două funcții de judecător constituțional poate fi citită aiciiar cea a candidaților înscriși la concursul organizat de Parlament, poate fi consultată aici.

Mariana Colun
15/07/2019

Comentarii