14 candidați pentru două funcții vacante de judecător constituțional din partea CSM. Cine sunt aceștia

Anticoruptie.md
12/07/2019

Paisprezece candidați s-au înscris în cursa pentru două fotolii de judecător constituțional, organizată de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceștia sunt: Teodor Cârnaț, Vladimir Grosu, Oleg Potîrniche, Sergiu Băieșu, Eduard Boișteanu, Mihai Corj, Tatiana Răducanu, Eduard Ababei, Andrei Coca, Domnica Manole, Alexandru Spoială, Serghei Țurcan, Iulia Sîrcu și Ghenadie Eni. Portalul Anticoruptie.md a radiografiat CV-urile și trecutul acestora și vă prezintă cine sunt cei care vor să devină judecători la Curtea Constituțională.

Iulia Sîrcu. Foto: inj.md 

Iulia Sîrcu este judecătoare în demisie. Din 1996 este judecătoare la tribunalul municipiului Chișinău, în 2003 este promovată la Curtea de Apel, iar în 2005, la Curtea Supremă de Justiție unde a activat până în noiembrie 2018, când și-a prezentat demisia. Reforma salarizării în sistemul bugetar și atitudinea negativă față de magistrați sunt principalele motive care au determinat-o să plece din sistem. „Legislatorul, în loc să încurajeze magistrații, să îi motiveze prin salarii, reduce ceea ce am obținut până acum. Reduce fără a ține cont de normele internaționațe. Nimeni nu ține cont de volumul de lucru pe care îl are un judecător, de atmosfera stresantă. Ce fel de justiție poate să facă un judecător desculț și flămând?”, a declarat Iulia Sîrcu pentru portalul Anticoruptie.md.

Iulia Sîrcu se numără printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunciCorneliu Gurin. Cazul Aroma Floris îşi are rădăcinile în anul 2010, când  completul de judecători din care făceau parte Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat.

Iulia Sîrcu a făcut parte din completul de judecată care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. 

Iulia Sîrcu și soțul său, care este fost procuror, locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.

Teodor Cârnaț. Captură: privesc.eu

Teodor Cârnaţ a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din decembrie 2013 până în octombrie 2017. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul USM. Înainte de a ajunge în CSM, Cârnaţ a fost consilier În cadrul Consiliului Municipal Chişinău. Până atunci a fost director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, avocat şi expert în mai multe proiecte şi ONG-uri. În octombrie 2017 a candidat pentru ocuparea fotoliului de președinte al Autorității Naționale de Integritate, iar după ce a picat testul la poligraf, și-a depus demisia de onoare din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Cârnaț a calificat proba drept o farsă. „Acest test la poligraf este mai mult o farsă deoarece, personal, mă consider integru, iar în funcțiile de membru al Consiliului municipal Chișinău și de membru al CSM, atunci când am adoptat o hotărâre m-am condus de lege și nu am acceptat niciodată influența nimănui, nici de la persoane private, nici de la partide politice sau persoane juridice. Acest test la poligraf m-a făcut pe mine să fiu descalificat, iar rezultatul testului se cunoștea fiindcă, cu o zi mai devreme, președintele Parlamentului Andrian Candu, în cadrul unei emisiuni de dezbateri de la postul Moldova 1 deja mă decalificase, spunând că sunt o persoană slabă”, a declarat el presei, după ce a ieșit de la ședința CSM.  

Vladimir Grosu. Foto: Radio Europa Liberă

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar, avocat și exercită interimatul funcției de șef al Departamentului de Drept Penal al Facultății de Drept din cadrul USM. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului. „În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CtEDO de R. Moldova. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CtEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică. Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că, în cadrul protestelor, urmau a fi răspândite sloganuri precum: „Jos regimul totalitar al lui Voronin” şi „Jos regimul de ocupaţie al lui Putin”. La CtEDO, Guvernul, reprezentat de Vladimir Grosu, a susţinut că organizarea demonstraţiei în faţa clădirii Guvernului ar fi putut provoca tensiuni între electoratul majoritar al PCRM şi electoratul minoritar al PPCD, degenerând în acţiuni de violenţă. Guvernul a mai susţinut că interesul electoratului majoritar, care a votat pentru PCRM, prevala faţă de cel al electoratului minoritar, care a votat partidul reclamant. Suplimentar, limitând libertatea de întrunire a reclamantului, autorităţile au luat în considerare interesul R. Moldova de a menţine relaţii bilaterale bune cu Federaţia Rusă, se spune în hotărârea CtEDO. Ulterior, Grosu a susţinut la CtEDO că Andrei Taraburcă nu a fost maltratat la 7 aprilie 2009. Curtea însă a precizat că Guvernul nu a oferit o explicaţie acceptabilă a originii leziunilor reclamantului suferite în timp ce se afla în detenţie şi a obligat Guvernul să-i ofere tânărului 15 mii de euro”, mai scriau jurnaliștii.

Oleg Potîrniche este șef adjunct în cadrul Diгесției juridice a Agenției Rezerve МаtегiаIе а Guvernului începând cu 2012, iar în prezent este șef interimar al acestei Direcții. Anterior a fost lector superior la ULIM, anchetator în Procuratură, după care a activat în calitate de specialist principal în probleme juridice la Federația Sindicatelor din Comunicații. Ulterior, timp de 12 ani, a fost șef al Diгесției juridice din cadrul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Sergiu Băieșu. Foto: bizlaw.md

Sergiu Băieșu este avocat și profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova.

Eduard Boișteanu este vicepreședinte al Comisiei de experți din cadrul ANACEC în domeniul științe juridice. Din 2017, acesta este președinte al Seminarului științific de profil în cadrul lnstitutului de ceгcetari Juridice și Politice al AȘM. Anterior a fost lector la Facultatea drept a Universității de Stat „Aleco Russo” din Bălți și expert în cadrul mai multor proiecte internaționale.

Mihai Corj

Mihai Corj este avocat, doc­tor în Drept și peședinte al ONG-ului Institutul de Creație Legislativă „Lex Scripta”. Anterior a fost decan al Facul­tă­ții de Drept a Insti­tu­tu­lui Nis­trean de Eco­no­mie și Drept. În noiembrie 2015, Corj s-a numărat printre cei șapte candidați la funcția de judecător al Curții Constituționale, care era vacantă încă din octombrie 2014. Comisia specială de concurs, instituită de Guvernul Streleț, l-a selectat însă pe Veaceslav Zaporojan în calitate de magistrat, candidatura acestuia fiind aprobată de Guvern. În toamna lui 2016, a participat și în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale, dar s-a retras cu o lună înainte de scrutin. De asemenea, la alegerile parlamentare din februarie 2019, a candidat independent pentru fotoliul de deputat în circumscripția nr 5, Glodeni. În declarația de avere pentru 2017-2018, Mihai Corj a indicat venituri de peste 2,6 milioane de lei, două terenuri intravilane, două automobile și patru apartamente cu suprafața de 28,8, 115,5, 44,1, respectiv 257 de metri pătrați, a căror valoare cadastrală totală se cifrează la circa 1,3 milioane de lei.

Tatiana Răducanu. Foto: CIJM

Tatiana Răducanu este judecătoare în demisie. Cunoscută drept un critic aprig al situației din sistemul judecătoresc, Tatiana Răducanu a plecat în demisie la sfârșitul anului 2016. Ea a declarat pentru Europa Liberă că  a decis să plece pentru că o afectează situaţia din sistem, inclusiv problemele legate de promovarea, numirea în funcţii de conduceri a persoanelor controversate. De asemenea, judecătoarea a recunoscut că un motiv pentru care a decis să se pensioneze este decizia de revizuire a legislației de pensionare a judecătorilor.

Tatiana Răducanu a activat la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) în perioada anilor 1988-1996, după care a fost promovată în calitate de judecătoare la Curtea de Apel a Republicii Moldova, Curtea de Apel Chișinău, iar în 2005 a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție, unde a activat până în 2016. În perioada 2013-2016 a fost membră a Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul anului 2016, CSM a respins candidatura Tatianei Răducanu la funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, singura înscrisă în cursa pentru acest fotoliu. Totodată, magistrata a fost singura care nu a votat pentru Mihai Poalelungi la funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, explicându-și decizia într-o opinie separată. La Adunarea generală a judecătorilor din luna martie, Tatiana Răducanu a avut un discurs critic, declarând că „autoritatea sistemului judecătoresc e la pământ”. Ea a fost și unul dintre judecătorii care au criticat reformele inițiate de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc, creat la inițiativa lui Mihai Poalelungi. 

Eduard Ababei este avocat și formator la Institutul Național al Justiției. Între 2009 și 2016, a fost vicepreședinte apoi președinte al Colegiului civil și de contencios administrativ de la Curtea de Apel Bălți. Între 2013 și 2016, Eduard Ababei a fost președinte al Consiliului lnstitutului Național al Justiției. Anterior acesta a fost lector la Facultatea de Drept a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, iar din 1995, timp de zece ani, a activat în calitate de magistrat la Judecătoria Drochia.

Andrei Coca este șeful departamentului juridic al companiei de construcții „Vasigur Grup”. În CV-ul său, Coca indică faptul că, între 1986 și 1998, a activat în organele MAI, în departamentul de anchetă penală.

Domnica Manole. Foto: CIJM

Domnica Manole a fost judecătoare la Judecătoria Ciocana din 1990 până în 2004. Ulterior, din 2004 până în 2017, a fost magistrată în Colegiul Civil și de contecios administrativ al Curții de Apel Chișinău. 

În aprilie 2016, Domnica Manole a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. La 31 mai 2016 membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole să fie cercetată penal pentru că hotărârea pe care a emis-o ar fi ilegală. Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general interimar, Eduard Harunjen, judecătoarea s-ar face vinovată de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Pe 4 iulie 2017 Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis eliberarea ei din funcție după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate. Făcând trimitere la mai multe hotărâri de judecată și la dosarul penal cu privire la referendum, Serviciul de Informații și Securitate a constatat în avizul său existența unor factori de risc în activitatea magistratei.

Ulterior, Domnica Manole a depus o sesizare la Curtea Constituţională privind verificarea constituționalității prevederilor legale care oferă Serviciului de Informații și Securitate atribuții de verificare a judecătorilor. Judecătorii Curţii au constatat, între altele, că efectuarea controlului integrității funcționarilor publici și a demnitarilor de către Serviciul de Informații și Securitate reprezintă o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și a secretului corespondenței. Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să își anuleze în februarie curent hotărârea anterioară prin care a revocat-o pe Domnica Manole din funcția de judecătoare. 

La 8 iulie curent, ex-magistrata a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. Decizia magistraților vine după ce la 4 iulie procurorul pe caz a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării, printre care și viceprim-ministrul Andrei Năstase, despre care acuzarea susținea că ar fi participat la scrierea motivată a deciziei pronunțate de Domnica Manole în 2016.

Alexandru Spoială

Alexandru Spoială este lector la Universitatea de Stat începând cu 2002. Începând cu 2009 până în 2017 a fost magistrat la Judecătoria Chișinău sediul Ciocana. Din mai 2017, Spoială este magistrat la Curtea de Apel Chișinău.

Serghei Ţurcanu este profesor în drept constituţional şi şef la catedra drept public la Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM). În decembrie 2017 acesta a fost ales membru ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din rândul profesorilor de drept.

Ghenadie Eni este avocat și lector la Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu” din Cahul. Anterior a fost anchetator, procuror, iar începând cu 1999, judecător la Judecătoria Cahul. A fost promovat ulterior la Curtea de Apel Cahul, fiind avansat în funcția de președinte al Curții, în iulie 2011, pe care a ocupat-o timp de patru ani. În vara lui 2015, și-a dat demisia din funcția de judecător și președinte de instanță, la scurt timp după ce în presă au apărut articole în care jurnaliștii scriau că Eni a obținut un teren pentru construcţia unei case de locuit de la primăria Cahul, chiar în perioada în care pe rolul acestei instanțe era un dosar care viza primarul de Cahul şi arhitectul oraşului, care au fost obligaţi de prima instanţă să achite unui om de afaceri local o sută de mii de lei. În timp ce judecătorul susţinea că la mijloc ar fi o simplă coincidenţă, avocatul omului de afaceri considera că înţelegerea s-a făcut pentru ca la Curtea de Apel Cahul primarul şi arhitectul să câştige dosarul.

UPDATE 17.07.2019:

Într-un mesaj remis de Ghenadie Eni în adresa Centrului de Investigații Jurnalistice, fostul magistrat subliniază că CNA și Procuratura Anticorupție s-au autosesizat în urma incidentului din 2015, au efectuat controlul informațiilor apărute în presă și au adoptat o ordonanță de refuz de a începe urmărirea penală din lipsa elementelor infracțiunii, făcând concluzia că, nu este legătură cauzală între dosarele civile care se află spre examinare la Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Cahul, inclusiv litigiul dintre primăria or. Cahul și Mihail Buia, din care reiese că primarul orașului Cahul și arhitectul localității au fost obligați să-i achite 50 de mii de lei lui Mihail Buia și emitera Deciziei din 24.04.2015 de către Consiliul orășenesc Cahul, prin care a fost atribuit teren pentru construcția casei de locuit lui Ghenadie Eni care la momentul adoptării deciziei deținea funcția de președinte al Curții de Apel Cahul. Prin Decizia definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Comrat din 13.09.2016 a fost stabilită legalitatea și temeinicia deciziei Consiliului orășenesc Cahul. Anexăm mai jos mesajul integral al lui Ghenadie Eni:

Anticoruptie.md
12/07/2019



Become a Patron!

Comentarii