Fost procuror general și deputat în Parlamentul Moldovei, demis din funcție, cu câteva dosare penale pe rol, Alexandr Stoianoglo s-a avântat în cursa electorală pentru Președinția Republicii Moldova, fiind promovat de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, care a pierdut alegerile precedente în fața actualei șefe a statului Maia Sandu.  Dodon a  fost cel care l-a numit, prin decret prezidențial, în funcția de procuror general, în 2019. 

Favorizat de Moscova, Stoianoglo, care va fi cu numărul 1 în buletinul de vot la alegerile din 20 octombrie, ar fi susținut de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Se presupune că el  ar fi și favoritul cercului de influență al fugarului Ilan Șor, care în ultimul an a adus în Moldova pe căi ilegale sume enorme de bani, ca să alimenteze cercurile propagandistice. În campania electorală, Stoianoglo a folosit în discursurile sale cu alegătorii narative pro-război distribuite de susținătorii Kremlinului.

Numele lui Stoianoglo s-a vehiculat ca potențial „candidat” comun al forțelor de stânga, pro-ruse, împotriva președintei Sandu, la o întâlnire organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, care se află într-o relație cu businessmanul fugar Veaceslav Platon. 

Alexandr Stoianoglo a spus, în cadrul unui briefing organizat în iulie, că acceptă să candideze la prezidențiale din următoarele considerente: „Necesitatea de a restabili dreptatea și Legea în țara noastră; necesitatea de a păstra neutralitatea țării și de a folosi integrarea europeană în scopul modernizării țării; necesitatea de a uni toate forțele politice prin identificarea unor compromisuri viabile”, a subliniat fostul procuror.

A tăinut o parte din veniturile familiei, iar soția sa a fost vizată într-o schemă frauduloasă, cu care a operat în Ucraina controversatul Veaceslav Platon.  

Cel puțin trei capete de acuzare din cele cinci care i se aduc lui Stoianoglo în dosarele penale în care este cercetat sunt bazate pe anchetele de presă ale  Centrului de Investigații Jurnalistice.      

Biografie

Alexandr Stoianoglo are 57 de ani și a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, după care a fost angajat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău în calitate de ajutor al procurorului-șef, ulterior, procuror superior în Secţia supraveghere generală a.

A fost procuror la Procuratura UTA Găgăuzia în perioada 1995–2001. În anul 2001, s-a transferat la Chișinău, în funcția de adjunct al procurorului general. 

Din 2007 pleacă din procuratură și începe să lucreze avocat în cadrul propriului birou de avocați.

Înainte de a prelua funcția de procuror general, în 2018, a activat în calitate de consultant și expert la organizația finlandeză Crisis Management Initiative, specializată pe prevenirea și rezolvarea conflictelor prin dialog și mediere informală, potrivit Rise Moldova.

Cariera politică

Stoianoglo a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova în 2009–2010, iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică.

Mai târziu, la alegerile parlamentare din 2014, acesta nu s-a mai regăsit pe lista democraților.  

Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator/ bașcan al UTA Găgăuzia de două ori: în anul 2006, în primul tur de scrutin a acumulat 6.025 voturi, ceea ce a reprezentat 10,58%, insuficiente pentru a participa în cel de-al doilea tur. În anul 2015, în primul tur de scrutin a acumulat 3.174 de voturi  - 4,98% din sufragii, ceea ce iarăși nu i-a permis să acceadă în cel de-al doilea tur de scrutin. Atunci el s-a clasat pe locul 6.

Revenirea la procuratură și căderea Guvernului Sandu 

În noiembrie 2019, Stoianoglo revine la conducerea Procuraturii Generale, fiind desemnat învingător de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în concursul pentru șefia procuraturii. Ulterior, președintele Igor Dodon a semnat decretul prezidențial pentru numirea în funcție. Decizia Consiliului Superior al Procurorilor a fost luată după ce în proba de interviu Stoianoglo a obținut cel mai înalt punctaj - 74,22. Contracandidații săi au obținut următoarele punctaje: Vladislav Gribincea – 67,45, Veaceslav Soltan – 59,73, iar Oleg Crîșmaru – 55,74 de puncte.

Câteva zile mai devreme, la 6 noiembrie 2019, ministra Justiției de atunci, Olesea Stamate, a declarat că anulează rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, prin care cei patru candidați au fost admiși la următoarea etapă. Motivul invocat de ministră a fost accesul insuficient al membrilor comisiei la unele informații pentru a verifica integritatea candidaților, dar și aprecierea disproporțională de către unii membri ai comisiei a unor candidați, fapt care a condus la influențarea rezultatelor finale.

În aceeași zi, Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru noi modificări la Legea Procuraturii. Potrivit acestora, în locul comisiei de concurs, prim-ministrul ar fi cel care selectează lista scurtă pentru înaintarea către CSP.

Asumarea răspunderii a servit motiv pentru PSRM să înainteze moțiune de cenzură, votată de deputații socialiști și democrați.

Abuz în serviciu în interesul unui grup criminal 

Alexandr Stoianoglo a fost reținut și arestat pe 5 octombrie 2021, chiar în clădirea Procuraturii Generale, când deținea funcția de procuror general. Aceasta după ce, în aceași zi,  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat și apoi a aprobat o sesizare depusă de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate și șeful Comisiei de Securitate din Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp, împotriva procurorului general.

Deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat public, în octombrie 2021, pe procurorul general Alexandr Stoianoglo de corupere pasivă și abuz în serviciu. Parlamentarul a depus o sesizare la Consiliul Superior al Procurorilor, cerând să fie examinate acțiunile lui Alexandr Stoianoglo din 2011, când, din postura de deputat și președinte al unei comisii parlamentare, acesta a operat o modificare la o lege, care a permis ulterior unor agenți economici să-și scoată banii din conturile blocate. Cazul ar fi legat de schema de spălare de bani prin Laudromatul rusesc.    

Lilian Carp susținea că întroducerea în Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a sintagmei  „având efect suspensiv” a generat operarea unor activități care intră în zona infracțiunilor de spălarea de bani.  „Această sintagmă a permis reprezentanților companiilor nerezidente, a căror conturi au fost blocate prin deciziile Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor, să deblocheze conturile și să transfere banii doar prin prezentarea la bancă a recursului asupra deciziei de suspendare a operațiunilor financiare”, a declarat deputatul.

Anterior și deputata Inga Grigoriu, președinta Comisiei Laundromat, a depus o sesizare similară la CSP, sesizare care a fost respinsă. Grigoriu a depus atunci o plângere la Centrul Național Anticorupție.

Pe 5 octombrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a admis sesizarea deputatului Lilian Carp în privinţa procurorului general, a încuviinţat pornirea unei anchete de serviciu şi a desemnat un procuror care va efectua investigaţiile. Decizia a fost votată de 7 din cei 11 membri ai CSP. Astfel, CSP l-a desemnat pe procurorul Victor Furtună de la Procuratura Anticorupţie ca să investigheze acuzaţiile de corupere pasivă şi abuz în serviciu, aduse lui Stoianoglo de către Lilian Carp.

Stoianoglo s-a aflat în arest, apoi în arest la domiciliu până în luna martie 2022, fiind ulterior aplicată măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar.

Alexandr Stoianoglo a respins toate acuzațiile și s-a declarat nevinovat.

Din suspendat în eliberat din funcție

După câteva mandate de arest la domiciul și control judiciar, în care s-a aflat timp de doi ani, la 26 septembrie 2023 Alexandr Stoianoglo a fost eliberat din funcție, printr-un decret, semnat de președinta Maia Sandu. Șefa statului a semnat decretul de eliberare în baza hotărârii CSP din 23 mai 2022, motivat prin faptul că o decizie definitivă a instanței de judecată cu privire la eliberarea din funcție a lui Stoianoglo se lasă așeptată. Între timp, autoritățile sunt împinse din urmă de condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană, una dintre acestea fiind legată de asigurarea funcției de Procuror General. Avocatul lui Stoianoglo, Vasile Gafton, a declarat atunci că decretul prezidențial privind eliberarea din funcția de procuror general urma a fi contestat în instanța de judecată.

„Având în vedere că pronunțarea unei decizii de către instanțele judecătorești pe constatarea legalității eliberării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo de către CSP este tergiversată, semnarea decretului vine în contextul recomandărilor Uniunii Europene de a asigura suplinirea funcției de Procuror General și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condiționalitățile din sistemul justiției”, se menționa  în comunicatul transmis de administrația prezidențială.

În mai 2022, o comisie de evaluare a performanțelor i-a recomandat președintei Maia Sandu eliberarea din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoglo.  

Dosare penale - în instanță 

În septembrie 2024 dosarul pentru abuz în serviciu, pe când era deputat, dosar care a generat reținerea lui Stoianoglo, a ajuns la Curtea Supremă de Justiție care a decis reexaminarea în instanța de fond. Soianoglo cere anularea deciziei prin care Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a încuviinţat pornirea unei anchete de serviciu, în urma sesizării deputatului PAS, Lilian Carp. 

Acțiunea de revizuire a fost posibilă în urma constatării de către CEDO a încălcării dreptului de acces la justiție pentru ex-procurorul general.

CEDO// Dreptul de acces la o instanță, încălcat în cazul procurorului general demis, Alexandr Stoianoglo

Statul urmează să-i achite procurorului general demis, Alexandr Stoianoglo, 3600 de euro cu titlu de prejudicii morale. Este decizia pronunțată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), în cauza Stoianoglo contra Moldovei. Cu unanimitate de voturi, membrii CtEDO  au constatat violarea Articolului 6 § 1 din Convenție, și anume dreptul de acces la o instanță. 

Cauza Stoianoglo contra Moldovei vizează pretinsa imposibilitate a procurorului general de a contesta suspendarea sa, care a fost determinată de procedurile penale inițiate împotriva acestuia.  În acest sens, Curtea a constatat că reclamantului nu i-a fost acordată nicio formă de protecție judiciară în legătură cu suspendarea acestuia, ceea  ce l-a privat de posibilitatea de a-și realiza obligațiile, dar  și de a fi remunerat pentru aceasta,  pe o periodă de mai mult de 2 ani. 

Curtea a mai notat, potrivit lhr.md, că suspendarea acestuia putea fi în principiu justificată de către statutul reclamantului de Procuror General, care avea competențe extinse pentru a supraveghea investigațiile penale, și că aplicarea unei astfel de măsuri față de Procurorul General nu putea, în sine, să determine o problemă din perspectiva Convenției.

Totuși, Curtea a atenționat asupra faptului că garanțiile procedurale se impuneau a fi implementate pentru a asigura că mecanismul de suspendare nu este folosit în mod arbitrar. În această privință, Curtea, de asemenea, a notat creșterea importanței atribuite echității procedurii în cazurile privind demiterea procurorilor, inclusiv  intervenția unei autorități independente în deciziile ce afectează numierea și demiterea procurorilor.

Indemnizație ilegală fostului șef al PCCOCS 

Stoianoiglo a fost cercetat penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, prin acordarea indemnizaţiei unice de 163.990 de lei fostului şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, la plecarea din sistem. Procurorii susțineau că Chitoroagă nu ar fi avut dreptul la indemnizaţia unică, deoarece era urmărit penal încă din 2019.

Fostul procuror general a fost achitat în prima instanță, Amintim că Nicolae Chitoroagă a plecat din funcție  urmare a unui dosat penal pornit de reporterii CIJM în care se arăta că șeful PCCOCS deținea avere care nu se regăsea în declarațile sale pe avere și interese. 

La 20 ianuarie curent, reprezentantul Procuraturii Generale, Iurie Lealin, la ședința de judecată, a precizat că această sumă, achitată sub formă de indemnizație procurorului Nicolae Chitoroagă, este una considerabilă pentru Procuratură, iar dispoziția prin care banii au fost eliberați ar fi ilegală.

„La acel moment suma se consideră prejudiciu cauzat la momentul consumării infracțiunii. Ordinul a fost semnat în anul 2020 și acela era momentul consumării infracțiunii”, a precizat procurorul Iurie Lealin.

Stoianoglo spunea că această învinuire ar fi o reglare de conturi. Asta pentru că Nicolae Chitoroagă a întors banii la Procuratura Generală, iar instituția nu are pretenții de ordin material.

Procurorul Nicolae Chitoroagă, președinte al Colegiului de Disciplină și Etică al Procurorilor, deținea o afacere în piscicultură pe teritoriul satului Năpădeni, raionul Ungheni. Afacerea era înregistrată pe numele fratelui și a nașului său de cununie și nu a fost declarată de procuror. Omul legii ar fi preluat afacerea, în 2005, printr-o schemă frauduloasă. 

Mai multe detalii în investigația jurnalistică  VIDEO // Afacerea camuflată a procurorului Chitoroagă de lângă pădurea de la Năpădeni. 

Divulgarea datelor urmăririi penale și acuzații de hărțuire 

La 17 decembrie 2021, Procuratura a pornit un nou dosar pe numele procurorului general demis în legătură cu publicarea unor conversații dintre fostul procuror anticorupție Viorel Morari și șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko.

Stoianoglo a menționat că a făcut publice informații care „au fost de interes public sporit” și erau despre „acțiunile ilegale ale lui Viorel Morari”, și nu țin de viața personală. Stoianoglo a explicat că statutul procurorului „îi interzice să transfere orice informații legate de activitățile sale profesionale, precum și să contacteze direct cu reprezentanții autorităților și statelor străine”. El a mai menționat că datele pe care le-a prezentat oficial au fost separate de dosarul de îmbogățire ilicită pe numele lui Morari.

Ulterior,  la 13 august 2021, Alexandr Stoianoglo l-a demis pe Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, după ce anterior acesta a fost suspendat din funcție.

În februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Curtea a anulat ordinul lui Alexandr Stoianoglo, prin care acesta a fost înlăturat de la conducerea instituției și delegat la Procuratura Generală. 

Dosarul privind divulgarea datelor urmăririi penale se  află pe rol în instanța de fond.  

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, l-a acuzat pe Stoianoglo de hărțuire, acuzații nefondate și dosare penale pornite abuziv. Replica a fost dată în 2021 când Stoianoglo l-a acuzat că ar controla în continuare şi ar periclita activitatea Procuraturii Anticorupţie, ajutându-l astfel pe fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc.

„Aberaţii! Sunt aproape doi ani de când îs sub urmărire penală si am mai multe proceduri disciplinare, toate făcute la comanda lui! Vă asigur că, nu exrcit nici o influenţă asupra nimănui. Evit la maxim întâlnirile cu persoane publice sau colegi pentru a nu permite producerea de ştiri false”, a declarat fostul şef al Procuraturii Anticorupţie.

Totodată, Viorel Morari l-a acuzat pe Stoianoglo că nu a curăţat sistemul după cum a promis, iar Procuratura nu luptă cu criminalitatea şi nu ia atitudine la fărădelegile care au loc în ţară: „Realizarea lui Stoianoglo se rezumă la eliberarea lui Veaceslav Platon. Stoiangolo nu a curăţat sistemul şi nu a schimbat nimic. Doar a făcut ca procurorii să fie fără dinţi şi să se teamă de cei care au influenţă financiară sau politică. Se formează carteluri în domeniul petrolier, companiile petroliere majorează fictiv cheltuielile ca mărească preţurile, iar procurorul general se face a nu vedea. Stoianoglo este din anturajul oligarhilor si el nu are capacitate să lupte cu acestea”.

 Legătura cu Veaceslav Platon și afaceri dubioase în Ucraina 

Alexandr Stoianoglo este acuzat de corupţie pasivă şi abuz în serviciu pentru că l-ar fi ajutat pe controversatul afacerist Veaceslav Platon să scape de dosarul în care a fost condamnat irevocabil la 18 ani de închisoare. Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost eliberat pe 15 iunie 2020, după ce a ispășit patru ani în detenţie, în urma unui demers de suspendare a executării pedepsei depus de Alexandr Stoianoglo. Cu o lună înainte, pe 18 mai, Stoianoglo declara că întreg dosarul lui Platon ar fi fost fabricat la comandă politică.

Procurorii susţin în rechizitoriu că prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzaţii, bugetului public național i s-a adus un prejudiciu de 869 224 839,76 lei.

Veaceslav Platon l-ar fi remunerat pe Alexandru Stoianoglo cu peste 63 de milioane de lei ca să-l scape din închisoare şi de dosarul în care a fost condamnat irevocabil la 18 ani de detenţie. Cifra a fost făcută publică într-un comunicat al Procuraturii Anticorupţie prin care a anunţat că fost trimis în judecată încă un dosar, al treilea la număr, în care Stoianoglo este acuzat de abuz în serviciu, corupere pasivă și fals în declarații.

În luna mai 2021, fostul deputat Iurie Reniță a publicat o înregistrare video în care procurorul general Alexandr Stoianoglo îl salută pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Imaginile publicate de parlamentar reprezintă o replică la acuzarea care se regăsește într-un comunicat al Procuraturii Generale că „a acceptat să fie folosit de anumite grupări criminale în campanii de manipulare a opiniei publice și discreditare a Procuraturii. Parlamentarul l-a acuzat pe procurorul general Alexandru Stoianoglo de folosirea unui limbaj „reprobabil” și de faptul că a transformat Procuratura Generală „într-o bâta politică împotriva celor care gândesc altfel”.

Lui Stoianoglo i se mai incriminează că nu a raportat în declaraţia de avere şi interese personale că soția sa, începând cu data de 05.01.2021, este beneficiara unei societăți comerciale din Ucraina, care a fost afiliată lui Platon. Afaceristul ar fi renunţat la cota sa în favoarea soţiei lui Stoianoglo, în schimbul promisiunii că va fi eliberat din închisoare.

În ianuarie 2021, doi cetățeni ucraineni, administratori fictivi ai două companii care au deținut anterior acțiuni la „Moldindconbank” (companiile Jet Business Limited și Verlok Development INC), urmând instrucțiunile date de Veceslav Platon, s-ar fi prezentat la un notar din Ucraina, unde ar fi semnat și depus documentele solicitate de cele două companii, trecând-o pe Țvetana Curdova, soția procurorului general, în calitate de beneficiară a celor două companii.

Astfel, Stoianoglo este învinuit că pentru cele două companii primite de la grupul condus de Platon ar fi favorizat procesele, cauzele penale și sesizările aflate pe rol la toate instanțele de judecată care îl vizau pe Platon, folosindu-se de funcția deținută. S-ar fi întâmplat în perioada 5 ianuarie – 5 octombrie 2021.

După reţinerea lui Alexandr Stoianoglo, în octombrie 2021, Ţvetana Curdova s-a adresat cu o plângere la Ministerul Justiţiei din Ucraina precum că întreprinderile Verlok Development Inc şi Jet Business Limited au fost înregistrate pe numele său fără a i se cere acordul.

În decizia instituţiei de la Kiev se arată că notara Olena Kolesnik s-a condus de lege şi a avut l-a dispoziţie toate actele necesare pentru a efectua reînregistrarea celor două firme pe numele Ţvetanei Curdova. Instituţia menţionează că acţiunile Olenei Kolesnic în acest caz au fost verificate repetat.

Portalul Crime.md scrie că soţia lui Stoianoglo rămâne în continuare beneficiară la Jet Business Limited. Dar Curdova nu mai este beneficiară, de jure, la Verloc Development INC. Soţia lui Stoianoglo s-a adresat în instanţa de la Bolgrad, oraş din regiunea Odesa. Ea a solicitat „respectarea dreptului la lipsa de proprietate”. Şi a primit câştig de cauză.

Îmbogățire ilicită 

La 19 martie 2024, procurorii anticorupţie l-au pus sub învinuire pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită pe Alexandr Stoianoglo. Până la acel moment, procurorul general care a fost demis avea statutul de bănuit în dosarul respectiv.

Învinuirea se bazează pe un raport al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind veniturile declarate ale familiei Stoianoglo pentru perioada 2010-2022, întocmit la solicitarea Procuraturii Anticorupţie.

Astfel, în perioada 25 februarie - 24 iunie 2014, când Stoianoglo exercita mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a deținut împreună cu soția, Curdova Țvetana, şi cele două fiice ale lor mijloace bănești în sumă de 340.000 de lei. Acestea se bat însă cap în cap cu declarațiile cu privire la venituri întocmite de Stoianoglo. Mai exact, în anul 2014 familia a avut venituri de 274.153 de lei.

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat în câteva anchete de presă că Alexandr Stoianoglo nu a declarat venituri din darea în arendă a unui imobil ce aparținea familiei, dar și venituri dintr-o afacere într-un salon de frumusețe pe care îl gestiona soția sa. 

În 2020 și 2021, jurnaliștii arătau că Ţvetana Curdova, soţia procurorului general Alexandr Stoianoglo, deţinea în proprietate şi administra un salon de frumuseţe de lux, fără să achite impozite pe venit la stat. Curdova ar fi profitat atunci de o lacună în legislaţia fiscală şi anume de dreptul deţinătorilor de patente de întreprinzător de a se asocia, astfel că toţi angajaţii salonului Opium lucrau în bază de patentă. Venitul declarat oficial era de doar 12 mii de lei pe an și era alcătuit din plata pentru arenda localului, pe care ar fi achitat-o deţinătorii de patente care lucrează acolo. Experţi anticorupție spuneau atunci că este vorba de o schemă de eschivare de la impozite, aflată la limita legalităţii. 

Mai multe detalii în anchetele: „Afacerea familiei Stoianoglo: între lege și ilegalitate. Cum soția procurorului general reușește să nu achite impozite pe venit la stat”  și „Afacerea familiei Stoianoglo: Procurorul general nu a declarat veniturile soției”.

Avere și interese

Stoianoglo a primit în anul 2001, când s-a transferat la Chișinău, în funcția de adjunct al procurorului general, un apartament cu patru camere, pe care, doi ani mai târziu, l-a privatizat.

Conform declarației de avere și interese publicată pe pagina CEC, pentru anul 2023, candidatul declară venituri de aproape 50 de mii de lei, obținuți din salariu de la Procuratura Generală. Mai indică 68 de mii de lei primiți de soție din oferirea în arendă a unui bun imobil.

Familia Stoianoglo deține 1/2 cotă parte, începând cu 2015, a unui teren intravilan de 0,06 ha, obținut prin moștenire.

Mai indică patru imobile: 1/2 cotă parte dintr-o casă de locuit și din „alte două averi imobile”, precum și 2/5 cote părți dintr-un apartament.

Din 2007, familia candidatului la prezidențiale deține un automobil de model „Mitsubishi Outlander”, fabricat în 2005, evaluat cu 80 de mii de lei. Din 2021, s-a ales cu o mașină de model „Hundai Tucson”, fabricată în același an și care ar valora 575 de mii de lei. 

Citește de asemenea profilele candidaților: Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Maia Sandu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Natalia Morari, Renato Usatîi.  

Materialul a fost realizat grație suportului generos din partea cititorilor portalului Anticopruptie.md, care au transferat 2% din impozitul de venit către Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.