Integritate

Igor Dodon: Bani din Rusia, averi și interese, trafic de influență și favorizarea rudelor

Autor: Cornelia Cozonac
25/05/2022 24422

Fostul președinte, Igor Dodon, reținut de procurori pentru îmbogățire ilicită, corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală și  trădare de Patrie a întrat în vizorul jurnaliștilor de investigație de la Centrul de Investigații Jurnalistice încă din anul 2008, când, de pe poziția de ministru al Economiei, a arhitecturat o schemă păguboasă pentru bugetul publiuc cu intermediari în domeniul energetic. În campania electorală din 2009, el a fost înclus în Lista neagră a Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat legat de probleme de integritate. Până a deveni șef al statului, Dodon s-a remarcat prin donații generoase la partidele din care a făcut parte, cel al Comuniștilor și, ulterior, al Socialiștilor, și-a construit treptat o avere impunătoare și a fost învinuit că ar fi controlat mafia cărnii și mai multe privatizări dubioase. El a afișat prietenile cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și cu președintele Balarusului Alexandr Lukașenko, dar și activități dubioase cu oameni de afaceri de la Moscova. A susținut anexarea Crimeii de către ruși în 2014 și nu a condamnat intervenția militară a Rusiei în Ucraina. În perioada când a fost la șefia statului rudele sale au prosperat în afaceri. Anticorupție.md a făcut o radiografie a anchetelor de presă în care a figurat numele lui Igor Dodon, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice, din 2008 încoace.      

Igor Dodon este președintele Partidului Socialișilor și a fost președinte al Republicii Moldova din 2016 până în 2020. Este un pro-rus, adept al lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și prieten cu președintele Belarus-ului, Alexandr Lukașenco. El a călători frecvent în Federația Rusă, unde a avut mai multe întâlniri cu șeful de la Kremlin, Vladimir Putin. 

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, președintele rus, Vladimir Putin, și-a anunțat susținerea deschisă pentru Igor Dodon, manifestându-și speranța că cetățenii moldoveni vor aprecia la „justa valoare” rolul lui Dodon în restabilirea relațiilor cu Rusia.

Chiar de la începutul mandatului său, de președinte, în 2016, Igor Dodon a declarat că peninsula Crimeea este teritoriu al Federației Ruse. „De facto, ea (Crimeea) face parte din Rusia. Dar în mod juridic acest lucru încă nu a fost recunoscut, o mulțime de state, cea mai mare parte a lumii occidentale nu a recunoscut, dar de facto, Crimeea aparține Rusiei …”, a subliniat Dodon în timpul unui interviu acordat postului rus Zvezda TV. „Îl cunosc pe conducătorul Crimeei Aksenov, de altfel, el este, de asemenea, din Moldova”, a precizat Dodon. 

 

S-a întâlnit de mai multe ori cu președintele Belarus, Alexandr Lukasenko, ultima vizită la Minsk a fost efectuată în luna mai 2021, când nu mai era  șef de stat. L-a lăudat de mai multe ori public, spunând că Moldova are ce învăța de la președintele Belarus. Dodon l-a felicitat printre primii pentru victoria câștigată în alegerile prezidențiale din august 2019, alegeri contestate de mare parte a populației Belarusului și care au generat proteste în masă timp de mai multe luni, proteste oprimate cu violență de regimul de la Minsk. 

O investigație recentă a eureporter.co de la Bruxelles arată că liderul PSRM Igor Dodon ar fi cerut finanțare de la Moscova pentru alegerile din iulei 2021, iar intermediarul acestei afaceri este Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei și partenerul de afaceri în Rusia al familiei Dodon.  În încercarea de a obține un rezultat mai bun pentru alegeri, Igor Dodon a călătorit la Moscova pentru a pune la cale strategii împreună cu FSB, serviciul de informații intern rus, scrie publicația citată. Părțile urmau că coordoneze viitoarele activități ale campaniei pentru Partidului Socialist  și să negocieze noi finanțări pentru ultima etapă a campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate. 

Conform documentelor, cheltuielile planificate de BeCS pentru campania electorală, în perioada cuprinsă între 21 iunie și 11 iulie, au fost estimate la 91.927.575 lei moldovenești, ceea ce reprezintă aproximativ 4.275.701 de euro. Mai mult, documentele publicației are că Dodon i-a raportat lui Ceaika activitățile electorale desfășurate în perioada 1 mai - 21 iunie.

Igor Dodon a scos de mai multe ori în evidență legăturile sale cu oameni de afaceri din Rusia, apropiați liderului de la Kremlin. 

 

Liderul Pro-Moldova, Andrian Candu, a publicat un fragment dintr-o conversație pe Viber din 2016 dintre Igor Dodon, deputtaul democrat Constantin Botnari și Serghei Iaralov considerat consilierul din umbra al lui Vlad Plahotniuc. Imaginile ar dovedi faptul că Igor Dodon a ajuns președinte, în 2016, datorită sprijinului considerabil al democraților. „Igor Nikolaevici, mai ții minte discuția de la ora 01:00, 14 noiembrie 2016, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale?”, se adresează Candu lui Igor Dodon în postarea sa de pe Facebook. 

La alegerile din 2009 și 2010, când a candidat pe listele Partidului Comuniștilor, Igor Dodon a fost incluc pe lista neagra, elaborată de Inițiativa Civică Pentru un Parlament Curat, formată din mai multe organizații neguvernamentale, printre care  care și Centrul de Investigații Jurnalistice. El se făcea vinovat de mai multe încălcări ale legii, dar  și de probleme de integritate pe parcursul activității în cadrul Ministerului Economiei, pe care l-a condus în perioada guvernării comuniste. 

A utilizat poziţia de serviciu în interes de partid pe când era ministru al Economiei prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din RM, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. Tot în perioada cțnd era ministru și-a stabilit sporuri nemeritate la salariu, constatare făcută și de Curtea  de Conturi, care a stabilit că în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, la patru angajaţi din aparatul central al ministerului le-au fost stabilite sporuri excesive la salarii.

Pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce atunci era contrar Legii cu privire la Guvern, care interzicea miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate.

Carieră și traseism politic

Angajat în câmpul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, până când a ajuns în Guvern, mai multe funcții în cadrul Băncii de Valori a Moldovei și a Comisiei Naționale de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat în politica mare,  fiind numit mai întâi viceministru al Economiei, iar peste un an se mută în fotoliul de ministru al Economiei și Comerțului. Păstrează funcția până în 2009, când schimbă legitimația de membru al Cabinetului de miniștri pe cea de deputat al fracțiunii comuniștilor, partid care l-a promovat în toți acești ani. Doi ani mai târziu, după eșecul suportat în cadrul alegerilor locale pentru funcția de primar al Capitalei, politicianul începe să se distanțeze de comuniști și până la sfârșitul anului părăsește formațiunea, refugiindu-se în Partidul Socialiștilor, pus la dispoziție de vicepreședinta partidului Veronica Abramciuc. Peste doar un an, exclusă din partid, aceasta avea să declare că Dodon a preluat formațiunea urmare a unui atac raider. Critic vehement al alianțelor aflate la guvernare din 2009 încoace, Dodon a reușit totuși să salveze Alianța pentru Integrare Europeană 2 într-un moment de cumpănă, acceptând să își dea votul pentru alegerea președintelui republicii, Nicolae Timofti.

 

Dodon, „Mafia cărnii” și embargoul rusesc

Tot Igor Dodon a fost acuzat în presă că, în perioada în care era ministru al Economiei, ar fi instituit monopol la importul de carne, prin aprobarea Regulamentului „Cu privire la eliberarea autorizaţiilor pentru importul unor produse”, în baza căruia o comisie specială condusă pe atunci de socialist elibera autorizațiile pentru importul produselor de carne. Astfel a apărut „Mafia cărnii”, deoarece autorizaţiile erau eliberate doar unor afacerişti, la decizia lui Dodon. Printre oamenii de afaceri acuzați de directorul CCCEC Viorel Chetraru că ar fi făcut parte din această „Mafie a cărnii” se regăsea și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. CCCEC a investigat în 2009 această schemă monopolistă de import a cărnii, dar investigațiile s-au finalizat doar cu amendarea câtorva companii implicate.

La adresa lui Igor Dodon au răsunat în ultimii ani și acuzații că ar fi mijlocit cu cei de la Rospotrebnadzor și Rosselhoznadzor acceptarea pe piața rusească a mai multor companii exportatoare de vinuri, divinuri și fructe și legume, în contextul embargoului instituit de Federația Rusă în 2011 pentru aceste produse provenite din Republica Moldova.

Tot Dodon este bănuit că ar fi asigurat coridor verde pentru  compania „Moldavskii standart”, singura din Moldova care avea dreptul în perioada guvernării comuniste să livreze peste hotare vinuri şi divinuri în vrac. Acest lucru se întâmpla în perioada în care, la insistenţele demnitarului, pentru celelalte companii Guvernul de la Chişinău a interzis exporturile în vrac. De asemenea, cu ajutorul lui Dodon, aceeași companie a fost prima care a reuşit să scape de embargo aplicat de Federaţia Rusă în 2011. Politicianul a respins și aceste acuzații, în repetate rânduri.

Fundația Galinei Dodon „Din suflet” și sponsorii secreți  

La puțin timp după ce Igor Dodon s-a instalat în fotoliul de președinte al republicii, soția acestui, Galina Dodon, s-a făcut cu o fundație de binefacere. „Din suflet” a fost înregistrată la Ministerul Justiției pe 8 februarie 2017. Prima doamnă nu s-a regăsit nici în lista fondatorilor, nici în a conducătorilor fundației de caritate pe care o reprezintă la toate evenimentele publice.

anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arata că activitățile Fundației primei doamne erau orientate spre lustruirea imaginii președintelui Igor Doodn și aveau o tentă electorală, ca de altfel și alte fundații apropiate unor lideri politici. Și organizația Promolex a remarcat într-un raport că organizațiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului. Deocamdată, Ministerul Justiţiei nu a sancționat nicio fundație de caritate pentru implicare în activități politice.

Oficial, Fundația „Din suflet”, îl avea la început în calitate de fondator pe Iaroslav Țurcan, din Râbnița, prietenul de pescuit al lui Igor Dodon. Din pozele pe care le afișa acesta nu se vedea nici urma de activitate la Fundație.  Fundația, care și-a prezentat mai multe dintre acțiunile sale în cadrul unor briefinguri organizate la Reședința de stat, își avea sediul într-un bloc de locuit situat vizavi de locuința lui Igor Dodon, pe str. Onisifor Ghibu. Încăperea aparținea companiei Reconscivil SRL, cea care a construit și casa de milioane a fostului președinte. 

Deși la lansare prima doamnă a promis că va asigura transparență în modul de finanțare al fundației, prin publicarea trimestrială a dărilor de seamă cu privire la acumularea și distribuirea fondurilor, până la acest moment, nu a fost făcut public niciun raport financiar, iar solicitările adresate de Centrul de Investigații Jurnalistice de oferire a informației despre sponsorii fundației și rapoartele financiare au fost ignorate. Dintre puținele date care au apărut în presă  transpare faptul că Fundația cheltuie într-un an cel puțin un milion de dolari.  

Legăturile dintre președintele moldovean, Igor Dodon, și cel rus, Vladimir Putin, au o componentă financiară directă. Cel puțin 70.000 de euro au intrat în contul fundației „Din suflet” a Galinei Dodon  dintr-un cont deschis pe numele lui Igor Chaika, fiul procurorului general al Federației Ruse. Informația reiese dintr-un articol publicat de Linx, un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Detaliile despre legăturile în Rusia erau chiar pe site-ul Președinției. Instituția prezidențială a spus atunci „că cei care sponsorizează Fundația nu vor ca numele lor să fie făcute publice”: „Referitor la informația care a apărut în presă vizavi de finanțarea Fundației de Binefacere a Primei Doamne „Din Suflet” menționam că toate sursele de finanțare, atât cele interne, cât și cele externe sunt transparente, însă cei care ne oferă acest suport nu doresc ca datele lor să fie făcute publice.

În 2011, cu puţin timp înainte ca politicianul să anunțe că părăseşte fracţiunea PCRM, el a creat Fundația „Soluția”. Activă în trecut, organizaţia a trecut în umbră de mai mult timp.

Finanțarea ilegală a PSRM și punga cu bani de la Plahotniuc  

În iunie 2019 Procuratura Generală a inițiat un proces penal privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor, în baza unor înregistrări video cu camera ascunsă de la negocierile între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, difuzate de posturile TV afiliate Partidului Democrat. În înregistrările făcute în timpul negocierilor dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, la sediul PDM, Igor Dodon menționează că ar fi primit bani din Rusia pentru finanțarea PSRM. Secvențele video au fost făcute publice după ce negocierile de formare a unei alianțe de guvernare între PDM și PSRM au eșuat, iar PSRM au făcut alianță cu Blocul ACUM. Dodon a spus atunci că videoul este trucat, iar informațiile ar fi fost scoase din context.

Ulterior procesul penal a fost clasat, dar în noiembrie 2019 Procuratura Anticorupție a reluat investigațiile privind finanțarea Partidului Socialiștilor de către Federația Rusă. Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari,  a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, emisă la data de 8 iulie de către subalternul său, Alexandru Cernei.

La 2 decembrie 2019, Viorel Morari a ordonat conexarea dosarului privind finanțarea externă a Partidului Socialiștilor cu un alt dosar în care mai mulți fruntași socialiști sunt bănuiți de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. În aceeași zi, Procuratura Anticorupție a solicitat copiile tuturor actelor deținute în privința mai multor persoane și companii care au avut rapoarte financiare cu Partidul Socialiștilor – proveniența, plata impozitelor pe venit, declarații pe venit etc., precum și actele de control privind sursele de finanțare ale PSRM. 

La 9 decembrie 2019 Stoianoglo a dispus efectuarea controlului la Procuratura Anticorupție și suspendarea lui Morari.

La 26 decembrie, acelaș an Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe numele lui Viorel Morari pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, iar la 10 ianuarie 2020, în timp ce era escortat la ședința de judecată, Morari a declarat că dosarul i-a fost intentat la comanda lui Igor Dodon. Atât Alexandr Stoianoglo, cât și Igor Dodon, au respins acuzațiile, invocând că Morari s-ar victimiza.

În ianuarie 2020 dosarul finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor a fost  scos din gestiunea Procuraturii Anticorupție, în cadrul unui control dispus de procurorul general Alexandr Stoianoglo. 

Cazul finanțării PSRM din Federația Rusă  a revenit în atenția publicului în mai 2020, când deputatul Iurie Reniță a făcut publică o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, din iunie 2019, în care se vede cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră, în care ar fi fost bani. Șeful statului îi spune să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urmează să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-I transmită lui Cornel. După aceasta Procuratura Generală a anunțat într-un comunicat de presă că a pornit un proces penal  în baza denunțurilor oficiale depuse  de către liderul PPDA Andrei Năstase și deputatul Iurie Reniță. „Procesul penal a fost inițiat în baza art.274 Cod de Procedură Penală, procurorii urmând să efectueze o serie de investigații pentru a se decide dacă există în acțiunile protagoniștilor acestui video o bănuială rezonabilă cu privire la elementele constitutive ale vreunei infracțiuni”, se spunea în comunicatul Procuraturii Generale. 

În mai 2020 Igor Dodon a declarat presei că mai multor deputați socialiști li s-a propus sume cuprinse între 400-500 de mii de euro ca să părăsească PSRM și să adere la Partidul Șor sau la grupul foștilor deputați democrați Pro Moldova. „Au fost astfel de încercări de a discuta cu deputații socialiști, cu oferte de 400- 500 de mii de euro. Nu a fost concret de la cine. Au spus că prin intermediari, cunoscuți, rude. Le-au spus că trebuie să treceți la Pro Moldova sau Partidul Șor și o să primiți așa recompense”, a precizat Dodon. Procuratura a anunțat că a pornit un dosar penal pe acest caz, dar după asta nu s-a mai auzit nimic de acel dosar. 

Abia acum, în mai 2022, procurorii au reluat dosarul numit „Kuliocul” și cercetează sursa de finanțare a Partidului Socialiștilor și banii despre care vorbea Dodon la întâlnirea de taină cu Plahotniuc că i-ar fi primit din Federația Rusă. 

 

Deputatul fracțiunii PAS, Dan Perciun, a făcut în august 2020 un demers în adresa Procuraturii Generale și Autorității Naționale de Integritate în care le cere să verifice dacă îmbogățirea recentă a fratelului președintelui țării, Alexandru Dodon, are vreo legătură cu deținerea de către Igor Dodon a funcției de președinte. Parlamentarul făcea trimitere la declarațiile de avere ale lui Alexandru Dodon de până în 2017, în care raporta venituri și averi modeste. „În ultimii trei ani acesta a devenit un investitor major în afaceri legate de agricultură, colectarea deșeurilor, publicitate și imobiliare în Rusia. Există o suspiciune rezonabilă ca acesta este un simplu interpus și afacerile sunt de fapt ale lui Igor Dodon”, menționa Dan Perciun. Parlamentarul subliniază și faptul că Igor Ceaika, unul dintre partenerii de afaceri ai lui Alexandru Dodon, a sponsorizat fundația de binefacere a primei doamne, „Din suflet”, „care s-a implicat activ și în campaniile electorale precedente, promovând imaginea președintelui Igor Dodon, iar atare operațiuni sunt de fapt acte de finanțare din străinătate a campaniei electorale, camuflate sub forma donațiilor filantropice ale fundației”.

anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2014 arată că în campania electorală pentru parlamentarele din 2014, „cel mai generos donator al Partidului Socialiștilor, formațiunea care a obținut 25 de mandate de deputat, este fratele liderului formațiunii, Alexandru Dodon, care a vărsat în bugetul partidului aproape jumătate de milion de lei, mai exact: 442,8 mii lei”. Asta în condițiile în care, pentru 2012-2013, Alexandru Dodon raporta venituri oficiale de zece ori mai mici.

Schema cu intermediari în energetică și dosarul penal   

Igor Dodon este cercetat penal, împreună cu fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, și colega sa de partid Zinainda Grecianîi, în dosarul privind intermediarii din schema frauduloasă la importul de energie electrică din 2008. Această afacere a fost deconspirată într-o investigație jurnalistică a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice. Dosarul a fost reluat în iunie 2021 de procurori, la insistența repetată a unui grup de activiști civici, care au depus mai multe sesizări în acest sens șa procuratura Generală.

În cadrul unui proces de judecată care a avut loc luni la Judecătoria Ciocana, procurorii și-au retras ordonanța de clasare a procesului penal și au redeschis dosarul. În schema în care se știa că erau implicați Igor Dodon și Zinaida Grecianâi acum s-au găsit legături ce duc spre Vlad Plahotniuc.  

Atacuri dure la adresa diasporei 

Igor Dodon a atacat de mai multe ori în timpul campaniei prezidebnțiale din 2020 diaspora, spunând că ar reprezenta un „electorat paralel” al Republicii Moldova și că preferințele diasporei se află în disonanță cu preferințele „populației majoritare, care locuiește și muncește acasă, în Moldova”. El a mai acuzat că votanții din diasporă ar fi fost transportați organizat pentru a-și exercita dreptul la vot.

Pe timpul când era șef de stat a fost suspendat temporar din funeție de cinci ori timp de doi ani, prin decizia Curții Constituționale, la solicitarea deputații din PDM, condus de Vlad Plahotniuc. Motivele suspendărilor țineau de refuzul de a promova miniștrii din cabinetul Filip sau de aplicarea unor legi precum cea anti-propagandă. Una din suspendări a fost în septembrie 2018 pentru că a refuzat de două ori să semneze decretul de numire în funcțiile de miniștri a candidaților Silvia Radu, la Ministerul Sănătății, și Nicolae Ciubuc, la Ministerului Agriculturii. Locul său ca președinte interimar a fost luat de fiecare dată de președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a semnat documentele respective în locul lui Igor Dodon. Președintele suspendat Igor Dodon a replicat pe pagina sa de Facebook că decizia CC este din nou ilegală, invocând dreptul său suprem de acționa în virtutea faptului că a fost ales prin vot popular.

Ultima suspendare decisă de Curtea Constituțională a fost 9 iunie 2019, pe motivul că Igor Dodon a refuzat să dizolve Parlamentul și să ceară organizarea de alegeri anticipate. CC, care avea câțiva membri afiliați PDM,  l-a numit pe Pavel Filip să asigure interimatul funcției de șef al statului. Aceasta după ce PSRM a format o alinață de guvernare cu Blocul ACUM. 

Averea și escapadele exotice 

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris în repetate rânduri despre averile lui Igor Dodon și modul de viață al lui și al familiei sale. Bunăoară, la alegerile locale din 2011, atunci când a candidat pentru fotoliul de primar al Capitalei, Igor Dodon a donat către Partidul Socialiștilor suma de 226.000 de lei, deși a avut venituri în anul precedent de 135.000 de lei. În 2014, într-o altă anchetă de presă, CIJM scria despre afacerile nedeclarate ale familiei Dodon și implicarea în anumite privatizări dubioase pe când actualul șef al statului deținea funcția de ministru al Economiei. Jurnaliștii constatau că perioada mandatului de deputat 2010-2014, Igor Dodon, care a intrat în 2010 în Parlament ca deputat pe listele Partidului Comuniștilor, părăsindu-l pentru a prelua Partidul Socialiștilor, nu i-a adus lui Dodon doar notorietate, ci și o avere substanțială. În 2009-2010, acesta declara un apartament cu două odăi de 50 m. p. pe str. Calea Orheiului din Chișinău și o mașină, Toyota Land Cruiser, dar în 2013, Dodon și-a schimbat apartamentul pe o casă de locuit în Chișinău, cu două niveluri. Imobilul este estimat oficial la 2 mln. de lei, valoarea sa de piață, în realitate fiind însă mult mai mare. Tot în 2013, deputatul și-a procurat și o mașină, Toyota Rav 4.

În toamna anului 2016, înainte de alegerile prezidențiale, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris detaliat despre „Banii, afacerile și interesele lui Igor Dodon și alianțele „cruciale” PD-PSRM”. 

În 2013, când a oficializat, cu ajutorul unui credit, achiziția casei cu trei niveluri din sectorul Buiucani al Capitalei, familia sa nu a făcut nicio achiziție oficială. În schimb, după cum a scris ZdG în ultimii ani, membrii familiilor acestora, dar și alte persoane apropiate au trăit pe picior larg. Familia lui Igor Dodon a mers, constant în vacanțe exotice, iar persoana cea mai apropiată, singurul său frate, Alexandru Dodon s-a lansat, în Rusia, în afaceri imobiliare împreună cu fiul fostului procuror general al Rusiei, iar în R. Moldova a deschis o firmă cu activități în agricultură. Inițial, mama fraților Dodon, Galina, profesoară de limbă română în satul Sadova, a cumpărat câteva zeci de hectare de terenuri agricole, iar la începutul anului 2020, majoritatea dintre ele au trecut pe numele companiei lui Alexandru Dodon, „Agrofactory” SRL. Tot în Sadova, în ultimii ani, oameni din anturajul președintelui s-au ocupat de restaurarea fostei baze de odihnă din localitate, pompând milioane de lei. În paralel cu ascensiunea președintelui Dodon, simpli membri de partid au lansat mai multe posturi de televiziune (NTV, TNT, Primul în Moldova, Accent TV), iar oameni fără mari venituri din anturajul prezidențial au dezvoltat și au fortificat afaceri și averi de milioane. De fiecare dată însă, Igor Dodon a declarat public că averea sa este doar cea indicată în declarațiile de avere și interese personale.

În 2020, ANI a înițiat un control al averii și intereselor personale pe președintelui Dodon. La acest control a fost anexată și o sesizare a deputatului Platfomei DA Igor Munteanu în legătură cu un caz de corupere a alegătorilor de către Igor Dodon, care, în cadrul unei vizite la Comrat, ar fi transmis sume bănești unor cetățeni, care au avut de suferit în urma ploilor abundente. Și deputatul PAS Sergiu Litvinenco a solicitat Procuraturii Generale să pornească urmărire penală în cazul președintelui în exercițiu, Igor Dodon, pentru coruperea alegătorilor în campania prezidențială din 2020. „Există indicii clare care denotă că Igor Dodon a folosit resurse adminsitrative și mijloace financiare nedeclarate. Pe ziarele depistate, deși era indicat tirajul de 55.000 de exemplare, de facto, doar în ziua documentării, la locul faptei, au fost depistate peste 100.000 de mii de exemplare. Și asta fără a ține cont de ziarele scoase cu microbuzele din tipografie până la intervievarea martorilor și a poliției”, a spus Litvinenco. Anterior deputatul fracțiunii PAS, Dumitru Alaiba, a înaintat demersuri în adresa Procuraturii Generale și Autorității Naționale de Integritate în care le cerea să efectueze un control al respectării regimului juridic al averii și al conflictelor de interese de către președintele Igor Dodon. În demersurile sale, parlamentarul făcea trimitere la mai multe neconcordanțe din declarațiile de avere ale șefului statului, la imobilul de lux în care locuiește acesta, creditele la preț preferențial pe care le-a contractat Igor Dodon, dar și la opulența pe care o afișează și pe care, potrivit lui, nu și-ar putea-o permite un demnitar onest. Alaiba s-a referit și la câteva investigații jurnalistice care arată că președintele nu a declarat mai multe mijloace de transport, dar și că a avut parte de vacanțe care costă mult peste veniturile oficiale pe care le-a înregistrat.

Pentru ultimii doi ani, conform declarației depusă la CEC, Igor Dodon a raportat venituri din funcția de președinte de țară de circa 548 de mii de lei. După încheierea mandatului, acesta nu a mai avut venituri.

Galina Dodon, siția ex-președintelui, a contribuit la bugetul familiei cu suma de circa 773 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL, înregistrată pe numele colegului de partid al lui Igor Dodon și consătean, Corneliu Furculiță, compania fiind vizată, încă în 2016, într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a PSRM, dosar care deocamdată nu are o finalitate.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii