Integritate

Profil electoral // Blocul Renato Usatîi: populism, finanțări dubioase și  legături cu lumea interlopă    

Autor: Cornelia Cozonac
04/07/2021 10065

Blocul electoral Renato Usatîi, înscris în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, va fi cu numărul 3 în lista concurenților electorali. Blocul electoral întrunesșe două formațiuni politice: Partidul Nostru și Patria, ambele controlate de primarul de Bălți, Renato Usatîi, controversat om de afaceri și politician, eurosceptic și susținător al lui Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko.  Liderul blocului, Renato Usatîi, este cercetat penal în Republica Moldova și Federația Rusă. Nu a ascuns legăturile cu lumea interlopă, iar cheltuielile pentru concerte cu artişti ruşi și acte de caritate au avut o proveniență dubioasă și nu s-au prea regăsit în rapoartele financiare ale formațiunii. A fost vizat în rapoarte de monitorizare pentru un puternic discurs de ură și discriminare.   

Renato Usatîi s-a lansat în politică în anii 2014-2015, cu mesaje și acțiuni populiste, prezentându-se drept gastarbeiter în Federația Rusă, fapt ce i-a adus repede popularitatea. Nu este prea clar de unde își are averea fabuloasă, chiar dacă a declarat că are acțiuni la concernul rus Gazprom. Este la doilea mandat de primar al celui de al doilea ca mărime municipiu din Republica Moldova - Bălți, iar participarea la alegerile prezidențiale din 2020, i-a adus 16,9% din voturile alegătorilor.  Usatîi este cercetat în dosare penale în Republica Moldova și Federația Rusă, în trecut fiind acuzat de tentativă de omor, iar mai nou - alături de Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon, este învinuit de spalăre de bani în dosarul Laudromat, în Federația Rusă.  

Cele două formațiuni cu care merge Renato Usatîi în scrutinul parlamentar actual nu i-au adus până acum mandate de deputat. Decizia de a forma un bloc electoral în scrutinul din 11 iulie a fost explicată de Renato Usatîi prin faptul că astfel ar vrea să evite partidele spoiler, despre care, spunea la înregistrarea pachetului de documente, că ar urma să fie create pentru a rupe din voturile partidelor cu șanse.          

Formațiunea Patria  a fost preluată în 2014  de la politicianul Emilian Ciobu, pentru a participa la alegerile parlamentare din acelaș an, iar formațiunea Partidul Nostru - de la politicianul Nicolae Andronic, în 2015, tot cu scopul de a se antrena în scrutinul electoral local. În 2014, Patria a fost scos din cursa electorală pentru că ar fi primit finanțări din străinătate. Pentru acest caz CEDO a condamnat Republica Moldova pe motivul probatoriului insuficient. În 2014, sondajele creditau formațiunea lui Usatîi cu șanse reale de a intra în Legislativ, motiv pentru care, la presiunea liderului de atunci al PD, Vlad Plahotniuc, formațiunea lui Usatîi a fost scoasă din competiția electorală.   

Partidul Nostru este un partid politic de centru-stânga din Republica Moldova, iar Patria, la fel, de stânga, nu a fost activ în ultimii ani.

Candidații Blocului  

Lista Blocului electoral Renato Usatîi are 103 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova  - 54 de bărbați și 49 de femei, cu vârsta medie de 42 de ani, fiind respectată cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.

Printre candidați, 88 sunt membri ai Partidului Nostru și 4 – ai Partidului Patria. Comparativ cu alegerile parlamentare precedente din 2019, în lista actuală au fost incluși 61 de candidați noi, trei dintre care anterior au figurat pe listele altor concurenți electorali.

Blocul se poziționează ca fiind concurentul care nu are pe liste foști deputați.

În primele zece poziții din listă se regăsesc primarii orașelor Glodeni, Vulcănești, Fălești și Cantemir, dar și activiști care au reprezentat formațiunea în ultimii ani.

Pe locul doi în listă, după Renato Usatîi se poziționează Elena Grițco, președinta Fundației Renato Usatîi. Din octombrie 2009 până în vara lui 2014 a fost șefa Direcției Organizații necomerciale din cadrul Ministerului Justiției. A activat un timp scurt drept asistentă juridică în cabinetul avocatului Igor Șeremet, cel care urma să fie viceprimar și primar interimar la Bălți pe durata mandatului lui Renato Usatâi. S-a lansat în politică în 2014, după un scandal legat de plecarea ei de la Ministerul Justiției, când l-a acuzat pe ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim, că ar fi dat indicații să refuze înregistrarea Partidului Nostru. Ministerul Justiției a acuzat-o pe Grițco de încălcarea statutului funcţionarului public. Două luni mai târziu, Grițco a intrat în echipa lui Renato Usatîi. 

În iulie 2015 este aleasă consilieră din partea PN în Consiliul municipal Bălți. În același an devine președintă a Fundației Renato Usatîi. În martie 2017 este promovată la funcția de vicepreședintă a PN. La alegerile locale noi din 20 mai 2018 candidează în calitate de candidat independent la postul de primar al municipiului Bălți. În scrutinul parlamentar din 2019, Elena Grițco a fost candidata PN  în Circumscripția electorală nr.10 din Bălți.

Ilian Cașu, vicepreșednte al Partidului Nostru, înscris cu numărul 3 în lista de candidați, a debutat în politică în anul 2015, când a candidat din partea formațiunii Partidul Nostru la funcţia de primar general al municipiului Chişinău. Atunci a acumulat 4.87% din voturile chișinăuienilor. 

La alegerile parlamentare din 2019 candidează și pe lista națională a Partidului Nostru și în Circumscripția 27, Chișinău.

De specialitate este profesor de limba engleză. Și-a susținut teza de master în științe politice la Universitatea din Mississippi, or. Oxford, SUA. În 1997 a activat ca director adjunct la Washington Workshops Foundation, Washington, D.C., SUA. Din 1998 până în 2003 a predat politologie la Universitatea Syracuse, or. New York, SUA.

Nina Cereteu, înscrisă cu numărul 4 în lista Blocului electoral, este primară a orașului Drochia din partea Partidului Nostru, la al doilea mandat. Ea s-a lansat în politică în 2014, după scandalul de la Ministerului Justiției, când împreună cu Elena Grițco, a fost nevoită să plece din serviciul public.   

În iunie 2014, Cereteu a apărut într-o conferință de presă alături de Elena Grițco și omul de afaceri Renato Usatîi, acuzându-l pe ministrul Justiției de atunci că ar fi dat indicații să refuze înregistrarea Partidului Nostru, care anterior purta titulatura Partidul Popular Republican. În replică, Ministerul Justiției a acuzat-o de încălcarea statutului funcţionarului.

A participat și la alegerile parlamentare din 24 februarie, în cadrul Circumscripției nr.6, Drochia, însă s-a clasat pe locul 3, obținând 10,62% din sufragii.

În 2014, la alegerile parlamentare, Nina Cereteu a făcut o donație în valoare de 100 de mii de lei pentru Partidul Patria, iar în 2016, a donat 9.800 de lei pentru Dumitru Ciubașenco în campania sa pentru prezidențiale.

O dispoziție de eliberare de la locul de muncă a unui manager de întreprindere, semnată de Nina Cereteu, a costat Primăria peste 200 mii de lei, după ce acesta a fost repus în funcție prin decizie de judecată. Legat de acest caz a fost deschis și un dosar penal în care a figurat numele Ninei Cereteu. În octombrie 2020, Procuratura Generală l-a recunoscut ca fiind deschis la comandă politică și a decis clasarea lui. 

Dumitru Ciubașenco, vicepreședintele Partidului Nostru, este pe locul 5 în listă. Ziarist de profesie, Ciubașenco a fost candidat al PN în alegeriel prezidențiale din 2016, dar nu a trecut în turul II, iar în parlamentarele din 2019, Ciubașenco a candidat, tot fără succes, în circumscripția nr. 28. S-a lansat în politică după trei decenii de muncă în jurnalism.

 A fost fondator și redactor-șef al publicațiilor Republica și Moldavschie Vedomosti, iar din anul 2009 administrează ziarul Panorama, în care a avut mereu jumătate din afacere. Partener al jurnalistului este Petru Burduja, consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea Partidului Socialiștilor (PSRM).

Până a ajunge în Partidul Nostru, Ciubașenco s-a regăsit în listele mai multor partide politice. În anul 2009, a candidat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova la alegerile parlamentare anticipate, dar nu a acces în Legislativ, fiind pe locul 25. La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, Ciubașenco a candidat pe listele Partidului Umanist (PUM), al cărui purtător de cuvânt era.

Istoricul formațiunii  

Istoria formațiunii politice Partidul Nostru începe în mai 1994. Atunci a fost constituit  Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova (PȚCDM), cu Vladimir Reus în funcția de președinte. Partidul a participat la alegerile parlamentare din 1998 și a obținut două manadate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. 

În iunie 2004, a fost ales un nou președinte al partidului -  fostul prim-viceprim-ministru Nicolae Andronic.

Formațiunea a participat la trei scrutine parlamentare  - în 2001, 2005, 2010,  fără a depăși pragul de reprezentativitate de 6%.

În mai 2005 formațiunea își modifică denumirea în Partidul Popular Republican (PPR).

În ajunul alegerilor parlamentare din 2014 a fost întreprinsă o primă încercare de modernizare a partidului. La 13 aprilie 2014 a avut loc un congres al partidului, în cadrul căruia Nicolae Andronic i-a cedat formațiunea lui Renato Usatîi, Partidul Popular Republican fiind redenumit în Partidul Nostru, iar Renato Usatîi -  ales în fruntea partidului. Însă Ministerul Justiției a refuzat atunci să recunoască valabilitatea lucrărilor congresului și a respins înregistrarea modificărilor la statutul Partidului Popular Republican invocând nereguli în procedura convocării congresului.

Din această cauză formațiunea nu a putut participa la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 cu propria titulatură. Pentru a se încadra în competiția electorală, Renato Usatîi a găsit drept soluție să devină cap de lista a Partidului Patria, înregistrat cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale, pe 15 septembrie 2014. Însă nici această stratagemă nu i-a asigurat reprezentare parlamentară echipei lui Renato Usatîi, Partidul Patria fiind exclus din competiția electorală cu trei zile înaintea scrutinului, motivul fiind încălcarea legislației electorale privind folosirea resurselor financiare de peste hotare. Învinuirile nu au fost dovedite ulterior în instanțele de judecată.

În februarie  2015 a avut loc un nou congres al Partidului Popular Republican, în cadrul căruia a fost ales președintele formațiunii și aprobată decizia de modificare a denumirii partidului în Partidul Nostru. Au fost repetate toate acțiunile de la congresul din anul precedent, ținând cont de formalități și astfel Renato Usatîi a fost ales președinte al Partidului Nostru, la propunerea lui Nicolae Andronic, fostul președinte al partidului, care a menționat că se retrage din funcție și nu va mai candida pentru un nou mandat. Renato Usatîi, refugiat la Moscova în acea perioadă, a lipsit de la congres, însă a vorbit prin intermediul unei conferințe prin skype.

La prima ședință a Consiliului Național Politic al Partidului Nostru vicepreședinți ai partidului au fost aleși Ilian Cașu, Elena Panuș și Nicolai Țipovici.

La 27 februarie 2015 Ministerul Justiției a aprobat decizia de înregistrare a statutului în redacție nouă a Partidului politic Partidul Nostru și alegerea lui Renato Usatîi drept președinte al formațiunii, așa cum a decis congresul formațiunii. Informația a fost introdusă în Registrul de Stat al Organizațiilor necomerciale.

Participare la scrutinele electorale: impedimente și votul pentru Dodon   

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Renato Usatîi a mers în fruntea listei electorale a Partidului Patria, însă formațiunea a fost exclusă din cursa electorală prin decizia CEC şi a instanţelor de judecată, cu trei zile înainte de data alegerilor, pe motiv că ar fi fost finanțată din străinătate. În august 2020, CEDO a condamnat Republica Moldova pentru excluderea ilegală a formațiunii politice din cursa electiorală. Magistrații Curții au obligat Guvernul să plătească 7.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 8.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Partidul Nostru a participat în alegerile locale generale din iunie 2015, în cadrul cărora formațiunea a obținut cel mai frumos rezultat - primăriile a 43 de localități, iar la scrutinul din 2019 formațiunea a obținut funcția de primar în 24 de localități.  

În anul 2016 guvernarea de atunci nu i-a permis lui Renato Usatîi să se înscrie în alegerile prezidențiale, modificând chiar în preajma scrutinului limita de vârstă pentru candidații la funcția de șef al statului. Atunci din partea formațiunii a candidat Dumitru Ciubașenco, care a luat 6,03%  din voturi. Pentru el și-au dat votul 85 466 alegători. În turul doi de scrutin la alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, Renato Usatîi l-a susținut pe Igor Dodon și a îndemnat electoratul său să îl voteze.

La următorul scrutin prezidențial, din 2020, Renato Usatîi a reușit să candideze la funcția de șef al statului, acumulând 16,9 % din voturi. De data aceasta, Renato Usatîi a avut un mesaj electoral anti-Dodon, însă în al doilea tur de scrutin nu și-a îndemnat susținătorii să voteze pentru contracandidata lui Dodon Maia Sandu.   

       

În 2016, urmare a dosarelor penale pornite pe numele său, Usatîi a fost nevoit să renunțe la funcția de primar și să fugă din Republica Moldova. El  a revenit din nou în cursa electorală locală din 2019 și a recâștigat primăria orașului Bălți.  

La 24 februarie 2019, formațiunea s-a antrenat în cursa pentru parlament, chiar dacă liderul acesteia nu se afla în Moldova. Lista candidaților PN pentru circumscripția națională a avut  54 de persoane, iar în circumscripțiile uninominale din partea partidului au candidat 17 reprezentanți.  

Formațiunea a acumulat voturile a doar 41,769 de cetățeni, ceea ce reprezintă doar 2.95% din totalul voturilor exprimate și astfel nu a depășit pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate pentru a accede în Parlament.

Alegeri locale 2015 - primari în 43 de localități

La alegerile locale din 2015 din Republica Moldova Partidul Nostru a obținut funcțiile de primar în 43 de localități, dintre care și zece orașe: Drochia (79,64%), Glodeni (71,05%), Florești (57,48%), Dondușeni (67,62%), Fălești (79,64%), Șoldănești (56,98%), Basarabeasca (61,70%), Vulcănești (59,37), Comrat (55,39%), Ceadîr-Lunga (55,48%). Liderul partidului, Renato Usatîi, a fost ales în funcţia de primar al municipiului Bălţi. El a acumulat 72.46% din numărul total de voturi valabil exprimate.  

La numărul consilierilor, cele mai bune rezultate partidul le-a avut în municipiul Bălți (65,04%), raionul Fălești (28,51%) și raionul Drochia (22,66%), iar cele mai proaste în raionul Călărași (2,24%), raionul Criuleni (2,68%) și raionul Telenești (2,71%).

În perioada 2015–2018, în Consiliul municipal Bălți a existat o majoritate stabilă, formată din 22 de consilieri, aleși pe listele Partidului Nostru. În 2018 aproape jumătate din consilierii PN au părăsit formațiunea, creând, alături de câțiva consilieri afiliați PCRM și PDM, fracțiunea Pentru dezvoltarea Bălțului.

Renato Usatîi, 2015 

Pentru că în februarie 2018 Renato Usatîi și-a anunțat demisia, au fost organizate alegeri locale noi, câștigate de candidatul PN, Nicolai Grigorișin.

Alegeri locale din 2019 - 24 de primării 

La alegerile locale din 2019 Partidul Nostru a obținut funcția de primar în 24 de localități, inclusiv în orașul Bălți, unde a obținut și o majoritate în Consiliul municipal. În total, Partidul Nostru a acumulat 4,79% din sufragii pentru primării, obținând 24 mandate de primar, 4,93 la sută din voturi pentru consilii de nivelul I - respectiv 43 de mandate, și 6.50 % din voturi în consilii de nivelul II, cu 72 de mandate.       

La alegerile locale din 20 octombrie 2019 în Consiliul municipal Bălți au fost aleși 35 de consilieri, care reprezintă cinci formațiuni politice, majoritatea fiind formată din reprezentanții Partidului Nostru, în total 23 de consilieri aleși.

Dosare penale: tentativă de asasinat și spălătoria rusească   

În perioada guvernării PDM, condus pe atunci de Vladimir Plahotniuc, procurorii moldoveni l-au acuzat pe Renato Usatîi că ar fi comandat asasinarea bancherului rus Gherman Gorbunțov, căruia i-ar fi preluat banca din Chișinău. Fiind dat în urmărire generală, Usatîi s-a retras la Moscova, pe numele său fiind eliberat și mandat de arestare

Renato Usatîi a revenit în Republica Moldova în vara anului 2019, după retragerea PDM de la guvernare și fuga oligarhului Vlad Plahotniuc din Republica Moldova. Liderul PN a fost reținut la Vama Sculeni imediat cum a intrat în țară. A fost escortat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale, pe motiv că existau două mandate de arestare pe numele său. În aceeași zi, însă, a fost eliberat, după ce a fost audiat, urmând să fie cercetat în libertate. I se aduceau învinuri pentru contrabandă cu valută, tentativă de omor și atac raider, toate capetele de acuzare fiind comasate într-un singur dosar, care ulterior a fost clasat. Usatîi are în prezent statut de învinuit în dosarul penal legat de Gorbunțov.  

În aprilie 2020, Renato Usatîi a fost învinuit oficial în dosarul laundromatului rusesc și anunțat în urmărire internațională. Departamentul de anchetă al Ministerului de Interne din Federația Rusă i-a înaintat învinuirea pentru operațiuni valutare ilegale. Usatîi îl acuza pe Dodon că i-ar fi aranjat învinuirea la Moscova. Anchetatorii ruși susțineau că schema consta în transferarea banilor de pe conturile unor firme controlate de Plahotniuc, Platon și Usatîi pe conturile deschise la Moldindconbank sub pretextul vinderii de valută, după care, mijloacele financiare erau radiate de pe conturi prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova. Ulterior, mijloacele financiare erau transferate pe conturile clienților grupării criminale, deținute în băncile europene.

Primari cu dosare penale  

Mai mulți primari pe listele Partidului Nostru au fost vizați în  anchetele procurorilor. Liderul partidului a declarat de mai multe ori că asupra primarilor din formațiunea sa se fac presiunii la nivelul puterii și a organelor de drept pentru a-i determina să treacă la partidul Democrat. „Partidul Nostru este una dintre formaţiunile cu cei mai mulţi primari cercetaţi penal. Începând cu 2014, atunci când am intrat în politica din Republica Moldova, am avut probleme. Mai întâi n-au vrut să ne înregistreze ca partid, ne-au scos apoi din cursa electorală şi tot aşa. Nu au reuşit să ne distrugă nici economic, nici juridic, aşa că au mers pe dosare penale pentru fiecare în parte. După cadavrele pe care mi le bagă reiese că sunt mai periculos decât Breivik din Norvegia (Andres Breivik care în 2011 a ucis în cadrul unui atac armat aproape 80 de persoane - n.r.). Primarul de la Basarabeasca reiese că a admis violuri, iar cel de la Iargara mai că a ucis un preot (detalii în infografic - n.r.). Până a ne implica în politică nu am fost niciunul cercetaţi penal. Dacă m-aş fi înţeles în 2015 cu Vladimir Plahotniuc, aş fi fost curat la fel ca Igor Dodon sau Iurie Leancă. Dacă partidul ar fi fost în opoziţia de buzunar n-am fi avut atâtea probleme”, a declarat Renato Usatîi pentru o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice. 

El a mai spus că unii dintre primarii care au plecat din Partidul Nostru ar fi fost constrânşi să părăsească formaţiunea declarând că nu vor să se asocieze cu ilegalităţile şi infracţiunile comise de foştii colegi. „Mulţi nu au aderat la PD, ci au devenit chipurile independenţi. Veţi vedea însă cum se fotografiază alături de Andrian Candu sau alţi exponenţi ai democraţilor”, a mai adăugat politicianul.

În ancheta „Moldova penală” reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au documentat cazul a șapte primari ai Partidului Nostru care s-au confruntat în anii 2015-2017 cu anchete penale. 

Unul dintre cele mai controversate dosare este cel al primarului de la Basarabeasca. Valentin Cimpoieş, care a fost arestat în martie 2017, fiind învinuit că, în calitate de autoritate tutelară locală, nu a asigurat protecția unui copil din oraş care a fost traficat de tatăl său, prin aplicarea violenţei, abandon, fuga de acasă, explotarea sexuală comercială şi necomercială, privarea ilegală de libertate, abuz sexual comis de către mai multe persoane mature. Edilul a fost închis la Penitenciarul 13, apoi a fost plasat în arest la domiciliu. 

Primarul satului Rădulenii-Vechi din raionul Floreşti a fost reţinut în 2016, fiind suspectat de trafic de influenţă. Mass-media afiliată PD scotea în acel moment în evidență că primarul, membru al Partidului Nostru, ar fi extorcat 9.000 de lei pentru a „aranja” o licitaţie. Dacă ar fi fost găsit vinovat, primarul risca închisoare până la șase ani sau amendă în mărime de la 60.000 la 80.000 de lei. Reporterii CIJM nu au mai putut da de urma dosarului. Și comunicatul de presă a dispărut în mod miraculos de pe portalul Centrului Național Anticorupție. Primarul Iurie Radu a beneficiat de amnistie, datorită recalificării infracțiunii săvârșite în „escrocherie”. Între timp, primarul a părăsit Partidul Nostru și s-a apropiat de partidul aflat atunci de guvernare. 

Și primarul or. Șoldănești, Ion Cuculescu, a părăsit Partidul Nostru după ce în vara anului 2016 i-a fost intentat un dosar penal.  La alegerile generale locale din iunie 2015, Ion Cuculescu a câştigat mandatul de primar al oraşului Şoldăneşti într-o competiție cu 10 candidați. Peste un an a fost reţinut pentru 72 de ore de ofiţerii Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al MAI de comun cu procurorii Anticorupție, fiind învinuit că ar fi cauzat „daune în proporţii considerabile intereselor publice şi drepturilor ocrotite de lege”. Ion Cuculescu a pledat nevinovat. În mai 2017, Ion Cuculescu se dezice de Partidul Nostru, declarându-se primar independent. La următorul scrutin electoral local, Cuculescu a candidat deja pe listele PDM, dar nu a obținut funcția de primar. 

Dosarul intentat împotriva lui Ion Cuculescu totuşi a ajuns în judecată. Instanţa de fond - Judecătoria Orhei cu sediul în Şoldăneşti, i-a aplicat o amendă  în mărime de 30.000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de patru ani. Totodată, s-a dispus încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 3.630 de lei. Primarul a atacat decizia judecăţii la Curtea de Apel Chişinău, care în noiembrie 2018 a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Ion Cuculescu, „din motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală”.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a casat decizia Curții de Apel Chișinău în privința lui Ion Cuculescu, dispunând rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, dar în alt complet de judecată.​ 

În noiembrie 2016, în preajma hramului or. Şoldăneşti, primăria oraşului, alături de alte autorităţi conduse de reprezentanţii Partidului Nostru,  a primit de la formaţiunea lui Renato Usatâi  o donaţie de 150 mii de lei pentru soluționarea problemelor din localitate. „Noi suntem foarte recunoscători pentru ajutorul financiar. Din banii aceștia va fi procurat un tractor, de care orașul are nevoie”, a declarat atunci primarul orașului Șoldănești Ion Cuculescu.

Primărița orașului Drochia din partea PN, Nina Cereteu. a fost cercetată penal într-un dosar pe care, în octombrie 2020, Procuratura Generală l-a recunoscut ca fiind deschis la comandă politică și a decis clasarea lui. Dosarul avea la bază o dispoziție de eliberare de la locul de muncă a șefului Apă-Canal Drochia, Igor Moltov, care a costat Primăria Drochia peste 200 mii de lei.

Atacuri la persoană, declarații controversate  și discurs de ură 

Renato Usatîi și-a crescut popularitatea prin scurgerea unor informații compormițătoare la adresa unor exponenți ai puterii și acuzații dure de corupție. Discursul său însă nu întotdeauna a fost unul corect. Experții Promolex, bunăoară, l-au vizat de mai multe ori în rapoartele de monitorizare a alegerilor pentru discurs de ură și incitant la violență. În 2019, în cadrul a două scrutine electorale, cel parlamentar și alegerile locale generale, experții Promolex au întregistrat 190 de cazuri de discurs de ură, iar în 2020 - 448 de cazuri, de două ori mai mult decât în 2019. Drept „campion” la discursul de ură și instigare la discriminare a fost dat Renato Usatîi cu 152 de cazuri, alături de socialiștii Igor Dodon și Bogdan Țârdea.

De-a lungul ultimilor ani de carieră politică Usatîi a lansat mai multe declarații excentrice și controversate. În 2014 el declara că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera Republicii Moldova cu România și că va închide Ambasada SUA, iar în locul ei va face un club de karaoke. În 2020 a numit Parlamentul bordel și casă de toleranță. 

În toamna anului 2020, când a candidat la Președinție, Usatîi l-a acuzat de mai multe ori pe Igor Dodon de corupție. Ca să afle cât a cheltuit președintele Igor Dodon pentru vacanța de la finele lunii august, la un sanatoriu din Moscova, Usatîi a povestiti că s-a prezentat drept deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc. El a sunat la clinica respectivă, susținând că vrea să rezerve același sejur. Un angajat al clinicii a spus că odihna șefului statului a costat 100 de mii de lei. „Igor Dodon are un salariu de 19 mii de lei, dar a plătit peste 100 de mii de lei pentru acele zile în care s-a aflat acolo. Salariul lunar îl plătea pentru 24 de ore de trai în acel hotel”, a declarat liderul PN.   

El a mai declarat că Igor Dodon a chetuit în campania prezidențială din 2020 peste 11 milioane de euro, bani primiți din Federația Rusă. Declarația a fost făcută de Renato Usatîi în cadrul talk-showului “Secretele Puterii” de la Jurnal TV. El a prezentat un raport din Federația Rusă, unde Igor Dodon a indicat pe ce a cheltuit acești 11 000 000 de euro.

În mâinile mele am niște documente pe care le-am obținut din Federația Rusă, care demonstrează o analiză a cheltuielilor lui Dodon care au fost prezentate în Federația Rusă, unde sunt indicați peste 11 milioane de euro. Deci merge vorba despre campania preelectorală de trei luni de zile și turul I și turul II, adică cinci luni de zile, a declarat Renato Usatîi în cadrul talk-show-ului “Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Îngrădirea accesului la informație 

În 2017 Partidului Nostru a ignorat o solicitare de informație a Centrului de Investigații Jurnalistice. Reporterii solicitaseră atunci rapoartele financiaare complete ale formațiunii, după ce și Comisia Electorală a refuzat să ne a ofere rapoartele financiare ale mai multor formațiuni politice din care erau scoase, sub pretextul protecției datelor personale, informațiile despre locul de muncă al donatorilor și vârsta acestora. Reprezentanții Partidului Nostru ne-au răspuns prin email, informându-ne că informațiile de care avem nevoie sunt la CEC, dar pot fi găsite și pe pagina web a partidului. Pe site-ul formațiunii pagina cu raportul financiar anual pentru 2016 nu era activă.

Interceptări telefonice și documente secretizate 

Renato Usatîi s-a remarcat prin publicarea mai multor interceptări telefonice dintre diferiți politicieni și oameni certați cu legea. De asemenea el a publicat și documente secretizate ale unor instituții de stat. Organele de drept au anunțat în mai multe cazuri că au pornit dosare penale, inclusiv pentru a determina cum au ajuns aceste documente în posesia politicianului, dar ulterior nu s-a mai auzit nimic despre aceste dosare.    

În octombrie 2016, Usatîi a publicat un fragment dintr-o conversaţie telefonică care ar fi fost purtată de vicepreședintele de atunci al PD Vlad Plahotniuc, care promitea unui om de afaceri să-i rezolve o situație cu un dosar penal.  Din cele circa 30 de secunde din înregistrarea audio reiese că Vlad Plahotniuc promite interlocutorului său că va întreprinde totul ca să aranjeze o anumită situație. „Spune-i aceluia liniştit, pentru că aici ne arde fundul. Acum numai închipuie-ţi că se întoarce dosarul înapoi, tu îţi dai seama ce scandal va fi în ţară? Aici o să se întrunească toţi: şi Ministerul Afacerilor Interne, şi Ministerul Afacerilor Externe, şi procurorul general. Mie personal nu-mi trebuie chestia asta. Eu o să fac totul ca să se liniştească, dar tu trebuie să fii închis, spune-i asta lui”, i-ar fi spus Vlad Plahotniuc interlocutorului său.

În octombrie 2015 Usatîi a publicat câteva convorbiri telefonice dintre fostul premier Vlad Filat și Ilan Șor. Aceasta se întâmpla după ce Ilan Șor a scris renumitul denunț despre faptul că i-ar fi dat mită de 2 mln de dolari lui Flat Filat. În baza acestui denunț Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupție. Interceptările publicate de Usatîi au trezit atunci controverse, iar Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe faptul difuzării înregistrărilor convorbirilor telefonice. Oamenii legii urmau să afle cum au fost colectate și difuzate aceste convorbiri. Unii juriști susțineau atunci că Usatîi risca să fie cercetat penal în acest caz, dacă oamenii legii ar  fi demonstra că el este cel care a pus la cale interceptările. Despre soarta acelui dosar nu se cunoaște nimic. 

Usatîi a promis atunci, într-o emisiune TV, că va publica interceptări telefonice ale lui Vlad Plahotniuc, Valeriu Streleț și Iurie Leancă, dar nu a mai dat curs promisiunii sale.

În aceeași lună, noiembrie 2015, Usatîi publică pe pagina sa de Facebook un act care ar fi fost trimis în luna mai a aceluiași an președintelui Nicolae Timofti de către Mihai Balan, directorul de atunci al Serviciului de Informații și Securitate. SIS îl informa, potrivit documentului, pe șeful statului că starea moral-psihologică a angajaților Ministerului de Interne este deplorabilă din cauza managementului ineficient și defectuos al instituției. Totodată, actul conține mai multe acuzații grave la adresa conducerii MAI și anume corupție la nivel înalt, estorcări de bani, funcții importante vândute pe sume grase, controlul tranzitului de droguri etc.

Documentul conține acuzații directe la adresa lui Oleg Balan, fost ministrul de Interne, şi Gheorghe Cavcaliuc, fost șef al Inspectoratului General de Poliție. Cavcaliuc actualmente este lider al unui partid politic - PACE, antrenat și el în campania electorală pentru Parlament. 

"Un prim pas a lui Oleg Balan și Gheorghe Cavcaliuc este crearea unei reţele în plan teritorial, prin demiterea conducătorilor subunităţilor la nivel republican şi local şi numirea persoanelor de încredere la funcţii de conducere (urmează mai multe nume concrete, şefi la INI, SPIA, Direcţia de poliţie a mun. Chişinău, Direcţia operaţiuni speciale etc.). Numirea persoanelor de încredere are la bază următoarele scopuri: 1. Acumularea surselor financiare provenite din “vânzarea” funcţiilor (şef de inspectorat 20-50 mii euro, şef Direcţii din aparatul central MAI şi IGP 10-30 mii euro, şef Direcţie investigare fraude economice 100 mii euro); 2. Crearea şi protejarea schemelor de estorcări de mijloace financiare de la agenţi economici din domeniile: jocuri de noroc, substanţe anabolice, importuri en-gros, produse cosmetice etc", se arăta în actul publicat de Usatîi.

Serviciul de Informații și Securitate a reacționat public negând că a transmis Președinției un astfel de document și că actul este unul fals. Cu toate acestea instituțiile de stat nu au acționat pentru a-l trage la răspundere pe Usatîi pentru o eventuală ilegalitate. Doar fostul ministru de Interne vizat în document - Oleg Balan, l-a acționat în judecată pe Renato Usatîi, iar în calitate de contravenienți accesorii a atras și mediile de informare care au preluat și publicat actul difuzat de Usatîi, printre care a fost și portalul Anticoruptie.md. Doar că nici soarta acelui caz nu este cunoscută.    

Înainte de alegeriel prezidențiale din 2016, într-o emisiune televizată, Usatîi declara că democratul Vlad Plahotniuc i-ar fi propus 1,5 milioane de dolari ca să părăsească Republica Moldova în septembrie - noiembrie 2016, perioadă în care urma să se desfăşoare campania electorală pentru prezidenţiale.  

El spunea că s-a întâlnit de două ori cu Vlad Plahotniuc în acel an, la sediul Global Business Center. „Mi-a propus 1,5 milioane de dolari ca să plec din țară pentru trei luni: septembrie, octombrie, noiembrie. A spus că pregătește ceva pentru sfârșitul lunii octombrie - o tentativă foarte serioasă. Înţelegeam că nu oferă aceşti bani pur şi simplu, ca să plec în străinătate. A spus că pregăteşte ceva, iar oamenii vor fi nevoiţi să iasă la protest. Înţeleg că e vorba despre o şmecherie legată e alegerile prezidenţiale, de asta spun că va fi o toamnă fierbinte. La a doua întâlnire a venit cu o altă propunere: intenţiona să-mi dea o sumă ca să plec cu totul din politică”, a spus Renato Usatîi. 

După aceste declarații a urmat reacția Procuraturii Generale. Eduard Harunjen, procurorul general de atunci a declarat că subalternii săi îl aşteaptă pe primarul de Bălți  la Procuratură pentru depoziţii. Și în acest caz nu s-a mai vorbit public dacă primarul de Bălți a făcut depoziții procurorilor sau nu. 

Renato Usatîi s-a lăudat de mai multe ori public că ar avea surse bune în organele de drept, care ar face scurgeri de informații. Recent, deputatul Platformei DA Dinu Plângău a publicat un video în care Renato Usatîi se distrează la un tir, trăgând din arme Kalașnikov,  împreună cu Alexandru Jizdan, fost ministru al Internelor, actualmente deputat democrat, și omul de afaceri Dorin Damir.  Alexandru Jizdan a spus public că acest video datează de 10 ani în urmă, cu mult înainte ca el să ajungă la conducerea Ministerului de Interne. Chiar și așa, el era, așa cum spune, lucrător operativ în structurile Ministerului de Interne, poziție care nu-i permitea să se afle în compania unei persoane care era vizată în anumite dosare.

În decembrie 2016, Usatîi a făcut publică o interceptare telefonică a unei discuții care părea a fi dintre killerul Vitalie Proca și fosta sa soție. Proca este condamnat în România la 21 ani de închisoare pentru tentativă de omor. În discuția telefonică, presupusul Proca îi vorbește femeii despre pericolul pe care îl reprezintă Vladimir Plahotniuc și de ce se teme să semneze documentele prin care ar confirma că nu îl cunoaște personal pe prim-vicepreședinele Partidului Democrat. Proca spune, la un moment dat, că Vlad Plahotniuc ar avea mâinile pătate de sânge până la coate, iar dacă îi transmite documentul semnat, „după asta ei o să taie și în stânga, și în dreapta”. Anterior, Usatîi a declarat că Vlad Plahotniuc încearcă să obțină de la Proca o declarație care să confirme că ultimul nu s-a întâlnit niciodată cu prim-vicepreședintele democraților. Ulterior au fost făcute publice mai multe interceptări telefonice din care reiese că rude ale lui Proca au încercat să îl convingă să semneze documentul solicitat de Plahotniuc, primind asigurări că în cazul în care killerul va semna, va fi eliberat din detenție David Davidean, cumnatul lui Proca, acuzat de complicitate în tentativa de asasinare a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Gorbunțov a declarat anchetei că Proca ar fi încercat să-l asasineze la comanda lui Usatîi.  

În aprilie 2020, primarul de Bălți, Renato Usatîi, a spus că angajați ai Centrului Național Anticorupție  i-ar pregăti o provocare de luare de mită președintei Curții Constituționale, Domnica Manole și altor trei magistrați.   

„Cum ar fi că cineva să vină să declare că Doamna Domnica Manole a luat mită de la cineva pentru o decizie sau alta. Ei sunt gata să-i organizeze și protecție, inclusiv protecția martorilor și așa mai departe. La moment, se discută despre o provocare operativă, genul că trebuie să vorbească între ele două persoane ca și cum întâmplător și unul la altul să-i spună: Băi, dar tu atunci când i-ai dat Domnicăi Manole zece mii de euro, tu i-ai dat cu „cupiure” de acelea mășcate de 500 de euro sau de acestea de 50-20, cum au găsit la Vama Leușeni?”, a spus Renato Usatîi într-o conferință de presă.

Centrul Național Anticorupție a respins acuzațiile și a precizat că nu întreprinde măsuri speciale de investigație în privința magistraților CC.

Acțiuni de protest

Renato Usatîi și formațiunea sa s-au remarcat în ultimii cinci ani prin proteste organizate la Chișinău și în alte localități ale republicii. Usatâi a protestat de mai multe ori alături de Igpr Dodon, dar a participat și la unele acțiuni ale Platformei Demnitate și Adevăr, pe când aceasta era în societatea civuilă. La sfârțitul lui 2020 s-a alăturat protestelor organizate de Maia Sandu în favoarea alegerilor parlamentare anticipate.

În septembrie - octombrie 2015 partidul Nostru și socialiștii lui Dodon au organizat proteste non-stop în fața Parlamentului. Susținătorii lor cereau plecarea PDM de la guvernare și avea ca scop „eliberarea Moldovei de oligarhi”. Oamenii au stat în corturi câteva săptămâni la rând. În presă s-a scris că participanților la proteste li se plăteau bani pentru fiecare zi de în cort. În plus toți protestatarii erau asigurați cu hrană și cele necesare pentru dormit. Aceste cheltuieli nu au fost reflectate în bugetele partidelor respective.  

 

Protestele PN-PSRM din toamna anului 2015 se desfășurau în paralele cu protestele organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, doar că ultimul era localizat în Piața Marii Adunări Naționale.      

La 15 octombrie 2015 Renato Usatîi și susținătorii săi din Partidului Nostru, şi Igor Dodon, liderul socialiștilor, au organizat un protest în faţa Parlamentului, cerând demisia lui Vlad Filat. Sutele de persoane prezente la miting, printre care foarte mulți tineri, au scandat "Demisia" sau "El trebuie să răspundă în faţa poporului", cu referire la cererea procurorului general Corneliu Gurin  de a-i ridica imunitatea liberal-democratului Vlad Filat.

Renato Usatîi a declarat că Vlad Filat va încerca să fugă peste hotare, în România. Acesta a îndemnat activiştii prezenți la protest să se mobilizeze şi să nu-i permită acest lucru. Susținătorii primarului orașului Bălți s-au împărțit pe grupuri pentru a bloca drumul liderului PLDM în cazul în care deputatul va încerca să părăsească sediul Legislativului.

Atunci, liderul Partidului Nostru a promis că va dărui un automobil de lux, de model Mercedes, polițistului care îl va reține pe președintele liberal-democraților. 

 

 

În decembrie acelaș an, Usatîi și-a organizat susținătorii la un protest în fața Președinției, prin care cerea demisia președintelui de atunci Nicolae Timofti. În noaptea de duminică spre luni, 14 decembrie, membri și susținători ai PN au pichetat reședința președintelui Timofti de la Condrița. La fața locului, aceștia, împreună cu liderul PN, Renato Usatâi, au făcut frigărui și au cântat karaoke.

Finanțare

Finanțarea Partidului Nostru a fost mereu una cu multe semne de întrebare. Concertele cu artiști scumpi din Rusia și multiplele acte de caritate nu s-au regăsit în rapoartele financiare ale formațiunii. Usatîi și-a creat și o fundație care îi poartă numele și prin care desfășoară mai multe activități și acte de caritate, toate având o vădită tentă electorală. Asociația Promolex a vizat de mai multe ori Partidul Nostru în rapoartele sale pentru că utilizează Fundația Renato Usatîi drept instrument de transfer de imagine în activităţile promoţionale ale candidatului.

anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată că dorinţa de a părea mai aproape de cetăţenii simpli, în cazul unora, sau intenția de a evita controlul riguros al banilor partidelor, precum și interdicțiile legale de sponsorizare din străinătate a activităților politice, în cazul altora, i-au determinat pe mai mulți politicieni moldoveni să deschidă, în ultimii ani, fundaţii sau asociații de caritate. Sumele pompate de fondatorii-filantropi în aceste organizații se ridică la zeci de milioane de lei pe an. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea asociaţiilor şi fundațiilor de caritate ale lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Renato Usatîi și Galina Dodon. O parte dintre acestea își ascund rapoartele financiare și numele donatorilor atât de presă, cât și de instituțiile de stat. Observațiile autorilor arată că organizațiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului. Deocamdată, Ministerul Justiţiei nu a sancționat nicio fundație de caritate pentru implicare în activități politice.

Campaniile electorale ale formațiunii au fost de fiecare dată printre cele mai scumpe. 

În 2016, campania electorală a lui Dumitru Ciubașenco a fost finanțată cu nouă milioane de lei. Suma de un milion și jumătate a fost virată din conturile Partidului lui Renato Usatîi. 600 de persoane au pus mână de la mână pentru a aduna celelalte 7,5 milioane de lei pe care candidatul Partidului Nostru la prezidențiale și-a făcut campanie electorală. Dintre acestea, 17 persoane au donat sume de la 50 de mii de lei în sus. Majoritatea donatorilor fie sunt membri ai Partidului Nostru, fie sunt angajați la întreprinderile subordonate Primăriei Bălți, fie sunt consilieri, primari sau au candidat la anumite funcții de conducere fiind susținuți de Renato Usatîi. 

Într-unul din rapoartele sale de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, misiunea Promo-LEX a calificat acest fapt ca fiind o problemă de transparență. „Promo-LEX reiterează și în această campanie electorală că practica dată este o modalitate subtilă de a masca donatorii și de a evita transparența financiară și controlul public cetățenesc sau controlul organelor de resort. Astfel, se impune explicarea modalității de vărsare a mijloacelor financiare din fondul partidului (persoană juridică) în fondul electoral şi explicarea modalității de reflectare a acestor tranzacții în rapoartele financiare”, se arată în raportul nr. 5 de observare a alegerilor.  Mai multe detalii despre finanțatorii campaniie electorale a reprezentantului Partidului Nostru la prezidențialele din 2016 vedeți în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice „De la miliardari, până la activiști certați cu legea. Cum și-au adunat bani de campanie Mihai Ghimpu, Iurie Leancă și Dumitru Ciubașenco”

Majoritatea donatorilor în toate campaniile electorale ale Partidului Nostru fie sunt membri ai formațiunii, fie sunt angajați la întreprinderile subordonate Primăriei Bălți, fie sunt consilieri, primari sau au candidat la anumite funcții de conducere fiind susținuți de Renato Usatîi.

Campania prezidențială - cel mai mare buget 

Îm campania prezidențială din 2020, Usatîi a avut cel mai mare buget, de peste 9 milioane de lei. 

Anticipate 2021 

Și în campania curentă, pentru parlament, Blocul Electoral Renato Usatîi este în top, cu cele mai mari cheltuieli și mai multe donații. În primele patru săptămâni de campanie, blocul indică donații de la persoane fizice în mărime de 5,5 miloane de lei și cheltuieli de puțin peste 8,9 milioane de lei. Suma donată reprezintă mai mult de jumătate dintre resursele financiare ale blocului. Cei mai mulți bani au fost achitați pentru publicitate, respectiv 6,5 milioane de lei. Până la 1 iulie 2021 formațiunea a primit donații mari, de peste 100 mii de lei, de la două companii mari Onor Impex SRL și Eurorealtcon.  

Blocul Renato Usatâi s-a bucurat de donații de la sute de oameni din țară și până la 100 de persoane din străinătate. Mecanici, manageri, directori, contabili, șoferi, primari, bibliotecari, educatori, ingineri, avocați au contribuit cu sume de la 2.000 până la 50.000 lei.

Notă: Acesta este ultimul Raport de finanțare prezentat la CEC de partid. Toate raportele pot fi accesate aici. 

Cei mai mulți bani, 6,5 milioane au fost plătiți pentru publicitate. Ca să fie vizibil la posturile de televiziune, Blocul Renato Usatîi a achitat 4,9 miloane de lei. Puțin peste 700.000 au fost plătiți pentru publicitatea din presa scrisă, aceiași sumă revenindu-i și vizibilității în mediul online.

Medicii din România i-au returnat plicurile cu bani

În 2020, primarul de Bălți, a fost pus într-o situație jenantă, după ce un grup de medici din România care veniseră la Bălți într-o misiune umanitară i-au returnat plicurile cu bani descoperite în cadourile oferite de primarul de Bălți, Renato Usatîi, după întrevederea pe care au avut-o.  Medicii din România, repartizați la Bălți, pentru a salva bolnavii de coronavirus, au fost primiți la 30 aprilie 2020 de primarul orașului Renato Usatîi care le-a oferit câte un cadou drept mulțumire. Printre materialele oferite cadou au fost identificate, ulterior întâlnirii menționate, unele sume de bani. Aceste sume au fost returnate integral la 1 mai 2020 în prezența presei locale. Unii medici au spus că era vorba de sume a câte 1000 de dolari.  

Avere și interese: venituri mici și donații de milioane      

În declarația pentru ani 2018-2019, prezentată la CEC, la scrutinul prezidențial din 2020, Usatîi declara venituri de doar 24 de mii de lei obținute de la Primăria Bălți. El a raportat o donație de 3,7 milioane de lei, 5.400 de lei i-au revenit după înstrăinarea companiei Euroshow Grup SRL, care deţine postul de televiziune RU TV. După vânzarea a cinci automobile de lux, Renato Usatîi a mai încasat încă 27,3 milioane de ruble, echivalentul a circa șase milioane de lei. Candidatul a mai trecut în declarație 18 loturi de pământ, a căror valoare a fost indicată în ruble ruseşti. Renato Usatîi a mai raportat șase case şi un garaj, precum și alte trei construcții. Toate aceste bunuri imobile s-ar afla în Federaţia Rusă. Usatîi a trecut în declaraţie şi trei ceasuri Breguet, două cumpărate în 2012, cu 70.000 de euro, respectiv 30.000 de euro, iar al treilea, în valoare de 150.000 de euro, i-a fost dăruit. Candidatul a reportat și un automobil de model Rolls Royce, cumpărat în 2019 cu 7,2 milioane de lei. Renato Usatîi a mai indicat că deţine o cotă-parte de 100% la organizația Fundația Renato Usatîi. 

În ultima declarație de avere, depusă la CEC, în 2021, pentru anii 2019-2020, Usatîi indică venituri salariale din funcția de primar în valoare de puțin peste 132 de mii de lei, dar și donații de aproape 5,9 milioane de lei din vânzarea bunurilor donate părinților în 2016, înainte să plece din R. Moldova și care, ulterior, au fost scoase la vânzare, iar banii i-au fost donați. Candidatul indică și peste 45,7 de milioane de ruble rusești, echivalentul a peste 11 milioane de lei, din vânzarea bunurilor mobile sau imobile deținute în Federația Rusă. El deține 10 bunuri imobile și 18 terenuri, toate amplasate în Federația Rusă. Celelate bunuri imobile, deținute de Usatîi, sunt amplasate în R. Moldova.

La capitolul autoturisme, acesta indică șase unități –  un automobil de model Mercedes, fabricat în 2020, a cărui valoare este de aproape 2 milioane de lei, un automobil de model Toyota Land Cruiser, din 2018, obținut în 2019 cu 1,4 milioane lei, un Lexus LX450D, fabricat în 2018, a cărui valoare indicată este de 4 milioane de ruble rusești, echivalentul a aproape 1 milion de lei, dar și un autoturism de model BMW 5X, fabricat în 2020 și care are prețul indicat de 235 de mii de euro. Ultimele două automobile aparțin surorii lui Usatîi, stabilită cu traiul în Germania, și i-au fost transmise în posesie, în baza unor procuri. Anul trecut, acesta a procurat și un mini-tractor pentru spălarea asfaltului, în valoare de 1,1 milioane lei, iar în 2021 și-a luat un scuter de apă, cu puțin peste 436 de mii de lei. 

RU TV si declaratii controversate

În noiembrie 2015 Consiliul Coordonator al Audiovizualului s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de Renato Usatîi pentru portalul Anticorupție.md, în care recunoaşte că era adevăratul proprietar al postului de televiziune RU TV Moldova. În actele postului de televiziune drept proprietar-beneficiar al RU TV Moldova era indicat unul dintre apropiații săi - Sergiu Dobrea, despre care presa a scria atunci că era şoferul politicianului.

Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice nu are resurse suficiente pentru desfășurarea acestei campanii. Parțial folosim resurse din proiectul susținut de Ambasada Canadei. Cea mai mare parte a muncii este de voluntariat. Ne puteți susține ca să monitorizăm mai mulți candidați antrenați în cursa electorală și să vă spunem cine sunt ei, ca să putem opri accederea în parlament a personajelor compromise. Ne poți ajuta cu o donație.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii