Justiţie

Top 20 cele mai grele dosare de corupție din 2019 // Oamenii legii, în frunte

CIJM
Autor: Julieta Savițchi
07/01/2020 4037

Anul 2019 a fost marcat de pornirea mai multor dosare de corupție de rezonanță, în care sunt cercetați demnitari, procurori și funcționari din diferite domenii: medicină, educație, justiție, politică, administrație publică centrală și locală. Polițiștii, procurorii și judecătorii, ca și în anii precedenții, au fost cel mai des vizați în dosarele de corupție de rezonanță.  Echipa portalului Anticoruptie.md a monitorizat pe parcursul anului dosarele de corupție și a selectat 20 cele mai de rezonanță dosare ale anului 2019. Nici unul din aceste dosare nu a avut finalitate.

Vladimir Plahotniuc

1. Dosarul Plahotniuc: După plecarea Partidului Democrat de la guvernare, pe numele fostului lider al formațiunii, Vladimir Plahotniuc, au fost  pornite două cauze penale.În primul caz, acesta este învinuit pentru faptul că în perioada 2013-2015 a organizat o schemă de spălare a banilor prin intermediu unor firme pe care le controla”. Prin această schemă au fost spălați, prin firme off-shore,18 milioane de dolari și trei milioane jumătate de euro, proveniți din cele trei bănci devalizate, Banca Socială, Banca de Economii și Unibank.

Cel de al doilea capăt de acuzare se referă la faptul că în perioada anilor 2013 -2014 de la Tukumaan Limited au fost efectuate plăți: cu destinaţia „acordare împrumut” către Finpar Invest în valoare totală de 7 204 439 dolari, cu destinația „air transport services for passengers” către Nobil Air în valoare de 381 344 euro, către Abd Asiana Development Limited care a efectuat transferuri băneşti către soţia lui .Pe numele lui Plahotniuc a fost emis mandat de arestare pe un termen de 30 de zile, fostul lider al PDM fiind dat în urmărire generală.

2. Dosarul finanțării PSRM: Procuratura Anticorupție a reluat investigațiile privind finanțarea Partidului Socialiștilor de către Federația Rusă , fiind anulată ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, emisă la data de 8 iulie. După ce au eșuat negocierile între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor pentru crearea unei majorități parlamentare, democrații au difuzat o înregistrare în care șeful statului iar spune lui Plahotniuc că ar primi câte 700-800 de mii de dolari pe lună pentru întreținerea partidului.

În înregistrările făcute în timpul negocierilor dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, la sediul PDM și care au apărut ulterior pe Publika.md, Igor Dodon menționează că ar fi primit bani din Rusia pentru finanțarea PSRM. Ulterior, într-o emisiune de la TV8, Dodon a spus că videoul este trucat, iar informațiile ar fi fost scoase din context.

După numirea în funcția de procuror general de către Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo a dispus efectuarea unui control la Procuratura Anticorupție și suspendarea din funcție a șefului instituției, Viorel Morari. Mai mulți experți au declarat că acțiunile lui Stoianoglo față de Procuratura Anticorupție ar fi fost motivate de reluarea dosarului respectiv.

Vlad Filat

3. Dosarul Filat 2: La începutul anului 2019, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată cauza penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari, în care este învinuit ex-premierul Vlad Filat. Fostul premier a fost învinuit că în perioada anului 2013, a spălat bani în proporții deosebit de mari, utilizând un intermediar cu care se afla în relații de afinitate, pentru realizarea transferurilor. Acesta ar fi  încheiat un contract de asistență în campania electorală pentru un partid politic la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanță din Washington, 12.847.902 lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediar, în care erau depozitate mijloace financiare obținute prin infracțiuni de corupție din Banca de Economii.

În 2017, Filat a fost condamnat la 9 ani cu executare într-un alt dosar de corupție.

La finele anului, Vlad Filat a fost eliberat din detenție înainte de termen, fiind aplicată o schemă prin care au fost eliberați mai mulți condamnați pentru infracțiuni deosebit de grave. Eliberarea lui Filat a provocat reacții dure din partea actualei guvernări, au fost demiși mai mulți funcționari, iar decizia de eliberare a fost contestată în instanța ierarhic superioară.

Constantin Țuțu

4. Dosarul Constantin Țuțu: Fostul deputat PDM este cercetat penal în două dosare, pentru trafic de influență și pentru îmbogățire ilicită. Potrivit procurorilor, în perioada anilor 2014-2018, în timp ce a deținut mandatul de deputat, Constantin Țuțu a devenit proprietarul mai multor bunuri, imobile și automobile de lux, care depășesc substanțial veniturile declarate.

Amintim că în iunie 2019, Departamentul de Investigații din cadrul Ministerului de Interne al Federației Ruse i-a pus sub învinuire pentru trafic de droguri pe fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și pe ex-deputatul Constantin Țuțu. Anchetatorii ruși îi acuză pe cei doi că ar fi organizat un canal de contrabandă de proporții cu hașiș din Africa de Nord, care era ulterior comercializat pe teritoriul Federației Ruse. Controlul asupra sindicatului ar fi fost realizat de către Țuțu, la comanda lui Plahotniuc. 

Pe numele fostului parlamentar a fost eliberat mandat de arestare pe un termen de 30 de zile. Țuțu a fost dat în urmărire generală.

Ion Druță

5. Dosarul Druță: Președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, s-a ales cu dosar penal bogășire ilicită.Temei pentru declanșarea urmăririi penale a servit sesizarea Serviciului de Informații și Securitate, care a constatat o discrepanță esențială între proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, în perioada 2016-2019, și veniturile legale declarate. În cadrul perchezițiilor în biroul de serviciu al judecătorului, efectuate în lipsa acestuia, întrucât Druță este plecat peste hotarele Republicii Moldova, procurorii au ridicat mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, precum și acte necesare investigației.

Ulterior, procurorii au aplicat sechestru pe bunuri în valoare de 12,8 milioane de lei.

Printre bunurile asupra cărora procurorii anticorupție au solicitat aplicarea sechestrului, se enumeră:
- trei bunuri imobile (încăperi locative), situate în mun. Chișinău;
- un autoturism fabricat în anul 2016;
- alte șase bunuri imobile (încăperi nelocative), mun. Chișinău.

Toate bunurile erau înregistrate pe numele persoanelor din familie și anturajul judecătorului. Ion Druță a fost reținut pentru 72 de ore, dar a fost eliberat după ce magistrații au refuzat să elibereze pe numele său mandat de arestare. În decembrie 2019, Druță a demisionat.

6. Dosarul Sternioală: Magistratul Oleg Sternioală este cercetat într-o cauză penală pornită pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, caracterizată prin tăinuirea și deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite.

Temei pentru începerea urmării penale au servit investigațiile jurnalistice referitoare la averea magistratului, materialele analizei operaționale și raportul de autosesizare al procurorului. Verificările oamenilor legii arată că magistratul a acumulat, împreună cu membrii familiei sale, venituri de circa șapte milioane de lei (pe parcursul unei perioade de referință). În aceeași perioadă, Oleg Sternioală împreună cu membrii familiei sale a cumpărat bunuri de lux în valoare de circa 13,8 milioane de lei.

Bănuiala rezonabilă a organului de urmărire penală este că diferența de circa 6,7 milioane dintre veniturile și cheltuielile bănuitului constituie bunuri ilicite, care au fost tăinuite, iar natura și originea acestora este deghizată prin transcrierea dreptului de proprietate pe terțe persoane. În decembrie 2019, Sternioală a demisionat.

Caption

7. Dosarul Chitoroagă: Nicolae Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale (PCCOCS), a ajuns să fie cercetat într-o cauză penală pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a pornit cercetările după ce s-a autosesizat în urma unei anchete realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice. Nicolae Chitoroagă este suspectat că ar fi contribuit la acapararea unei afaceri în piscicultură pe care a înregistrat-o pe numele rudelor sale, nașul de cununie și unul dintre frați. Ulterior, Chitoroagă s-a aflat timp de 15 zile în arest preventiv.La 26 iunie 2018, Nicolae Chitoroagă a demisionat din funcția de șef al PCCOCS, funcție pe care a deținut-o timp de trei ani. El a declarat că motivul demisiei ar fi „presiunile enorme asupra instituției” și asupra sa. A doua zi după ce a plecat de la șefia PCCOCS, Chitoroagă a fost transferat în funcția de procuror ordinar în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Ulterior, acesta a plecat în concediu. La moment, Chitoroagă este suspendat din funcție.

 

8. Dosarul consilierului prezidențial Ohotnicov: Alexandru Ohotnicov, consilier prezidențial și membru al Comisiei pentru acordarea cetăţeniei, de pe lângă preşedintele ţării, și un intermediar au fost reținuți,  într-un dosar de trafic de influență. Aceștia sunt bănuiți că l-ar fi ajutat pe un cetățean străin să obțină cetățenia moldovenească, ocolind procedura legală.   
Bănuiții ar fi acționat în complicitate, iar pentru serviciile lor ar fi cerut 2500 de euro. În cadrul documentării cazului, a fost urmărită transmiterea banilor în două tranșe – de la solicitantul cetățeniei către intermediar și de la intermediar către membrul Comisiei.

Dosarul a fost expediat în judecată la finele anului trecut.

 

 

 

9.Dosarul Metalferos: În perioada anilor 2015-2019, factori de decizie de la SA Metalferos au elaborat și au implementat, potrivit procurorilor, o schemă infracțională bazată pe achiziționarea și comercializarea deșeurilor de metale feroase și neferoase, prin intermediul unor activități de intermediere fictive, cu falsificarea documentelor de procurare și de livrare a metalelor feroase și neferoase. Astfel, a fost majorat artificial  prețul la cumpărare și micșorat  la vânzare, diferența fiind încasată de cătri actorii implicați în schemă. Această diferență ar fi constituit 2 miliarde 169 milioane 646 mii de lei, suma prejudiciului adus bugetului fiind de peste 215 milioane lei.

La 7 decembrie,Judecătoria Chișinău a admis demersurile procurorilor Anticorupție și a eliberat pe numele lui Piotr Siumbeli, Iurie Vlas și Mihail Mihail Motruc mandate de arestare pe un termen de 30 de zile. Cei trei afaceriști gestionează mai multe firme, înregistrate pe numele lor și al rudelor, majoritatea în sectorul Buiucani al Capitalei, care ar fi fost implicate în schemele de spălare a banilor de la Metalferos.

10. Dosarul mitei de 450 de mii de la Taraclia: Un administrator de insolvabilitate din Taraclia a fost reținut de procurori, fiind suspectat că ar fi pretins de la un agent economic 450 000 de lei mită pentru a-i vinde la un preţ mai mic întreprinderea, aflată în proces de insolvabilitate.
Administratorul de insolvabilitate ar fi încercat de mai multe ori să scoată la licitaţie bunurile întreprinderii, în valoare de 1 000 000 de lei, dar nu ar fi reuşit să le vândă. Un agent economic a propus preţul cerut însă, la momentul achitării banilor, administratorul de insolvabilitate ar fi venit cu unele condiţionări.
Acesta i-ar fi cerut cumpărătorului să transfere 600 000 de lei pe contul întreprinderii, 250 000 de lei să-i dea personal în numerar, iar alte 200 000 de lei să le pună pe contul unei companii pe care acesta ar fi gestionat-o prin terţi.

11. Dosarul Centrul de Sănătate Publică: 31 de persoane, angajați ai Centrului de Sănătate Publică și intermediari, au fost reținute într-un amplu dosar de corupție, cu cel puțin o sută de epizoade. 

Bănuții  ar fi pretins bani şi pentru eliberarea, fără impedimente, a avizelor la lot, la proiect şi la recepţia finală, organizarea orelor de instruire igienică şi susţinerea cu succes a examenelor, fără prezenţa nemijlocită la instruire a persoanelor, precum şi evaluarea pozitivă a rezultatelor măsurărilor instrumentale şi analizelor de laborator, fără deplasarea la faţa locului. Inspectorii sanitari şi unii conducători ai CSP acceptau bani pentru eliberarea autorizaţiilor şi certificatelor sanitare, pentru renunţarea la unele controale sau neindicarea neregulilor depistate în urma verificărilor inopinate.

Procurorii au mai constatat că unii inspectori întocmeau petiţii fictive cu privire la unele nereguli după care citau agenţii economici la sediul CSP Chişinău şi extorcau bani pentru a nu efectua controlul fizic la faţa locului şi pentru a nu-i sancţiona. Sumele pretinse variau între o mie şi câteva mii de lei pentru un serviciu.

12. Dosarul colonelului Ghenciu:  Colonelul Ruslan Ghenciu, șef de direcție în cadrul Serviciului Protecție Internă și Anticorupție a Ministerului de Interne (SPIA), a fost reținut și învinuit de procurori de infracțiuni de corupție, spălare de bani și îmbogățire ilicită. Ghenciu a pledat  nevinovat și a declara că dosarul i-a fost fabricat de procuroruri după ce a investigat mai multe cazuri de corupție cu implicarea unot ofițeri de rang înalt din Poliție.

Ruslan Ghenciu ar fi  primit mită de 1.000 de euro de la un agent economic ce asigura activitatea unui cazinou, pentru ca acesta să evite răspunderea penală. Într-un alt caz, Ghenciu este suspectat că ar fi făcut presiuni asupra unui agent de circulație, pentru a-l determina să nu întocmească proces verbal pe numele unui șofer, care a încălcat regulile de circulație.

Ghenciu se află sub control judiciar, iar dosarul încă nu a fost transmis în instanță.

 

13. Dosarul avocatului din Comisia de Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților: Ion Malanciuc, unul dintre membrii Comisiei de Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților, a fost reținut fiind învinuit că ar fi estorcat 3.000 de euro pentru a influenţa un expert judiciar să formuleze o concluzie falsă pe marginea unei recipise. Denunţătorul a declarat că ar fi apelat la ajutorul avocatului cu rugămintea de a-l ajuta să câştige un litigiu civil. La mijloc ar fi fost o recipisă cu privire la o datorie, pe care denunţătorul ar fi vrut să o anuleze. Pentru a declara acest document nul, expertul judiciar urma să formuleze o concluzie prin care semnătura de pe recipisă ar fi fost declarată falsă.

Ion Malanciuc a fost condamnat în 1981 la cinci ani cu executare. Acesta a fost găsit vinovat că a luat 1500 de ruble de la o persoană în schimbul promisiunii că va determina un judecător să îi dea câștig de cauză. În perioada respectvă, salariul mediu era de 100 de ruble pe lună.

 

14. Dosarul mitei de 15 mii de euro de la Inspectoratul Național de Investigații: Doi ofițeri de poliție din cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI) - un șef de direcție și subalternul său – sunt suspectați de  trafic de influență și corupere pasivă în proporții deosebit de mari.

Urmărirea penală a început în baza denunțului unui agent economic, care s-a plans că un polițist de la INI i-a cerut mită de 14.950 de euro pentru a-l influența pe șeful său să nu transmită materiaull privind pretinsa evaziune fiscală organului de urmărire penală. După transmiterea banilor, businessmanul a scăpat de dosar penal.

15.Dosarul aleșilor locali din Floreni: Primarul satului Floreni, raionul Anenii Noi, Alexandru David, și un consilier local au fost reținuți, fiind denunțați  de către un agent economic din localitate, care a declarat că funcționarii i-au cerut mită de 350 de mii de lei pentru perfectarea contractului de arendă, cu dreptul de a-l cumpăra ulterior. Denunțătorul a recunoscut că se folosea ilegal de un teren, proprietate publică, și a încercat să-l legalizeze. Cei doi bănuiți ar fi promis omului de afaceri că vor influența membrii Consiliului local ca să voteze în favoarea sa. Totodată, cei doi i-ar fi propus denunțătorului să cumpere ulterior terenul respectiv de la administrația locală.

După depunerea denunțului, ofițerii CNA au organizat un flagrant, banii fiind transmişi în trei tranşe - 200.000 de lei, 10.000 de lei şi 140.000 de lei. În timpul transmiterii ultimei tranșe, cei doi au fost încătușați și escortați la CNA.

Dosarul se află în fază de urmărire penală, iar cei doi învinuiți, sub control judiciar.

 

16. Dosarul procurorului Anticorupție: Un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud, care a deținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Cahul, este bănuit de amestec în înfăptuirea justiției și tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate.

Potrivit procurorilor, temei pentru inițierea urmăririi penale au servit investigațiile jurnalistice, precum și informațiile prelimare prezentate de către SIS. Urmărirea penală a fost pornită la mijlocul lunii septembrie a anului curent. 

Potrivit materialelor cauzei penale, în perioada anului 2015, procurorul în Serviciul Sud al Procuraturii Anticorupție ar fi săvârșit acte de tragere la răspundere penală a unui șef de serviciu din cadrul Inspectoratului General de Poliție al MAI, care la rândul său i-ar fi refuzat încetarea unei proceduri contravenționale în care era vizată o stație PECO din orașul Cantemir. În urma acțiunilor întreprinse de bănuit, în calitatea sa de procuror în Procuratura Anticorupție, victima a fost pusă sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu.

Caption

17. Dosarul expertizelor truncate: Directorul Centrului de Medicină Legală, Valeriu Savciuc, și alți 10 presupuși complici sunt învinuiți în mai multe dosare ce vizează expertizele trucate, contabilitatea neagră şi corupţia din instituţie.

Medicii sunt învinuiţi de organizarea unei scheme infracționale, prin intermediul căreia ar fi dobândit ilicit mijloace bănești ce reprezentau plăți pentru serviciile de expertiză judiciară. Potrivit materialelor cauzei, banii ar fi fost pretinşi pentru formularea unor concluzii denaturate în rapoartele de expertiză, întocmite în legătură cu examinarea cauzei morții, iar aceste plăţi variau între 900 şi 10 000 lei şi nu erau contabilizate în casieria instituției. Sumele indicate ar fi fost împărţite între cei care prestau serviciile menţionate, în acest mod fiind cauzate prejudicii materiale instituţiei medicale.În cadrul percheziţiilor, desfăşurate de ofiţeri şi procurori, de la domiciliile bănuiților au fost ridicate zeci de mii de euro şi lei, bijuterii din aur, precum şi înscrisuri de ciornă ce ar reprezenta contabilitatea neagră sau banii care nu ajungeau în casieria instituţiei. Investigațiile continuă.

18. Dosarul reducerii termenelor de detenție: Un avocat din Chișinău a fost reţinut de ofiţerii Centrului Național Anticorupție şi procurori, fiind bănuit de trafic de influenţă. Acesta ar fi cerut 28 000 de euro de la un condamnat pentru răpire de persoane și omor pentru a-l elibera din detenţie înainte de  termen. Anterior, procurorii anunțau descoperirea unei rețele infracționale care influența deciziile pentru reducerea termenelor de detenție în cazul unor persoane condamnate. Din rețeua deconsopirată făceau parte mai multe persoane, inclusiv deținuți care își ispășesc pedeapsa, dar și un sef de secție dintrun penitenciar.

19. Dosarul vameșilor: Funcționari vamali au implementat o schemă de corupție și  primeau câte 400 de euro pentru radierea datelor despre mașini cu numere de înmatriculare străine. Șase persoane au fost reținute.

Funcționarii vamali modificau informaţia din bazele de date cu privire la „intrarea” sau „ieşirea” din ţară a automobilelor cu numere străine. Deşi, potrivit legii, maşinile cu numere de înmatriculare străine au dreptul să se afle pe teritoriul Republicii Moldova nu mai mult de 180 de zile, prin intermediul sistemului informaţional se bifa ieşirea autoturismului din ţară, fără ca acesta să părăsească postul vamal. Pe parcursul urmăririi penale, au fost identificate mai multe cazuri de manipulare a sistemului informaţional al Serviciului vamal, pentru fiecare maşină taxa fiind de 400 de euro.

20. Dosarul profesoarelor de la Colegiul de Ecologie din Chișinău: Două profesoare de la Colegiul de Ecologie din Chişinău ar fi pretins sistematic de la elevi sume de bani pentru ca aceștia să promoveze examenele și să primească note mai bune la unele discipline. În cadrul urmăririi penale, s-a constatat că profesoarele primeau de la grupe de elevi bani pentru a determina alţi profesori să le acorde note majorate sau pentru a nu-i lăsa restanţieri la unele discipline. Transmiterea banilor a fost documentată cu mijloace speciale, iar în imaginile obţinute de anchetatori se constată perceperea banilor de la elevi, dar şi nemulţumirea profesoarelor în cazurile în care sumele transmise sunt mai mici decât cele pretinse. În episoadele cercetate se constată primirea a 10 000 de lei de la mai multe clase de elevi – bani destinaţi influenţării unor profesori în vederea asigurării susţinerii examenelor şi majorării notelor.

Dosarul se află încă în gestiunea procurorilor.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii