Cine sunt magistrații „înlăturați de la exercitarea funcțiilor administrative”

Mariana Colun
27/06/2019

Toți magistrații revocați sau „înlăturați” recent de la exercitarea funcțiilor administrative de către Consiliul Superior al Magistraturii au intrat, în ultimii ani, în vizorul jurnaliștilor de investigație. Portalul Anticoruptie.md a radiografiat cariera, activitatea, dar și veniturile și proprietățile celor opt magistrați și vă prezintă detalii din trecutul și deciziile controversate pe care le-au emis. 

Ion Druță

Ion Druță

Magistratul Ion Druță a fost desemnat președinte al Curții Supreme de Justiție la începutul lunii mai 2018, într-un concurs în care nu a avut concurenți. Tot el este unul dintre magistrații care, în iunie 2018, au decis să declare inadmisibil recursul primarului ales la alegerile locale noi, Andrei Năstase, și să mențină deciziile Judecătoriei Chișinău, respectiv a Curții de Apel Chișinău, de invalidare a scrutinului.

Ion Druță se număra printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunciCorneliu Gurin. Cazul Aroma Floris îşi are rădăcinile în anul 2010, când  completul de judecători din care făceau parte Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat.

Ion Druță este unul dintre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia, Serghei Filipov.

În februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să-l decoreze pe Druță cu „Diploma de onoare a CSM”.

Radu Țurcanu

Radu Țurcanu

Radu Țurcanu a ajuns președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, după ce câteva tentative anterioare de a alege conducătorul instanței au eșuat. El a fost singurul magistrat înscris în concurs. Țurcanu a participat și la primul concurs pentru funcția de preşedinte, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât CSM a anunțat un nou concurs pentru această funcție. Și de această dată, Țurcanu a fost singura persoană interesată de ocuparea fotoliului.

Examinarea repetată a subiectului a fost amânată însă, după ce Radu Țurcanu a depus o cerere prin care a solicitat ca acest concurs să aibă loc într-o altă zi, invocând că trebuie să fie prezent la o şedinţă în cadrul unui proiect european. Deși membrul CSM Teo Cârnaț a insistat să fie anunțat concurs repetat, sugerând că în cursă ar fi trebuit să se înscrie mai mulţi candidaţi, cererea lui Țurcan a fost acceptată.

În luna mai 2017, Țurcanu a fost desemnat în calitate de expert titular în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

Numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito, scrie ZDG. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

Fostul vicepreședintele al Judecătoriei sectorului Botanica nu a indicat în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul a declarat jurnaliştilor că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, a afirmat că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

Corneliu Guzun

Corneliu Guzun

Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice se arată că judecătorul Corneliu Guzun a ajuns vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la trei ani după ce a început să poarte robă, fiind singurul candidat la funcția respectivă. Guzun a fost recomandat pentru funcția de judecător de către nașul său de cununie, Oleg Sternioală, care este vicepreședinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție și membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Odată cu promovarea în funcție, în bugetul judecătorului au început să curgă donații de la soacră, care lucrează în străinătate.

Dorin Dulghieru

Dorin Dulghieru

Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. Cazul a fost urmărit de portalul Anticoruptie.md

Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

Ghenadie Pavliuc

Ghenadie Pavliuc. Foto: captură Curaj TV

Ghenadie Pavliuc a fost ales la sfârșitul lunii ianuarie 2017 în funcția de vicepreşedinte al Judecătoriei Chișinău. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

Potrivit Ziarului de Gardă, Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial. Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice reporterii scriau că Pavliuc a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni.

„L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul”, se mai arată în investigație.

Vitalie Stratan

Vitalie Stratan. Foto: magistrat.md

Magistratul Vitalie Stratan a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău în septembrie 2017, el fiind singurul participant la concursul anunțat de CSM. El a fost numit în funcția de judecător în anul 2008 și a activat anterior la Judecătoria sectorului Botanica.

Anticoruptie.md a scris că Vitalie Stratan și-a cumpărat în 2018 o casă de locuit de 116,9 metri pătrați, cu tot cu terenul de aproape cinci ari contra sumei de 756.000 de lei. În 2018 vicepreședintele Judecătoriei Chișinău a vândut apartamentul de 66 de metri pătrați, pe care l-a obținut un an mai devreme la preț preferențial. Centrul de Investigații Jurnalistice a dezvăluit într-o anchetă că magistratul a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus, chiar dacă avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați. În urma vânzării apartamentului pentru care achitase puțin peste 410.000 de lei, Stratan s-a ales cu 471.000 de lei.

Oleg Sternioală

Oleg Sternioală. Captură: Jurnal TV

Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție a fost numit membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din partea breslei, pe un termen de patru ani, la sfârșitul lunii noiembrie 2016. Un an mai târziu, el a fost propus pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului civil și de contencios administrativ al CSJ, fiind singurul candidat din concurs.

În 2014, Sternioală a fost promovat de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, iar această avansare a stârnit discuţii în societate. 

Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință, potrivit unui clasament realizat de experții Asociației „Adept”. Deși nu a declarat în anii precedenți niciun imobil, magistratul cu un venit oficial de aproape jumătate de milion de lei tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. 

Nicolae Clima

Nicolae Clima

Nicolae Clima a fost judecător la Curtea Supremă de Justiție și președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. S-a retras din sistem în mai 2015, pentru a reveni câteva luni mai târziu în funcția de inspector-judecător în cadrul Inspecției Judiciare. De-a lungul carierei de judecător a fost ținta mai multor acuzații. În 2013, un panou cu fotografia acestuia a apărut pe străzile din Chișinău, Clima fiind prezentat drept „cel mai corupt judecător”. 

Președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, Nicolae Clima, șeful Inspecției Judiciare, precum și alți patru vicepreședinți ai instanței din Chișinău, au fost înlăturați marți de la exercitarea funcțiilor administrative, iar Oleg Sternioală, membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, a fost revocat. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea unui judecător, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de magistrații respectivi. Cazul a fost preluat de Inspecția Judiciară, care urmează să se pronunțe asupra încălcărilor admise de magistrații înlăturați pe perioada cercetărilor.

Mariana Colun
27/06/2019

Comentarii