Anul 2019 a fost marcat de mai multe demisii, în special în urma crizei politice de la Chișinău. Cele mai multe plecări din funcții importante au fost înregistrate în Justiție. Unele controversate, altele așteptate, demisiile au provocat reacții în societate sau au ridicat semne de întrebare. Reporterii Anticoruptie.md au radiografiat și vă prezintă cele mai controversate și răsunătoare demisii ale anului 2019.

Procurorul Anticorupție, Viorel Morari

Procurorul Anticorupție a fost demis și trecut la funcția de procuror de rând de două ori în anul 2019. 

La sfârșitul lunii aprilie 2019, Viorel Morari a depus cerere de demisie din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, cu doi ani înainte de expirarea mandatului. Presa de la Chișinău a scris că în anumite scrisori anonime, primite de redacțiile unor medii de informare șefului Procuraturii Anticorupție i se incrimina implicarea într-o schemă de corupție și santaj asupra unor oameni de afaceri. Procuratura Anticorupție a calificat, într-un comunicat difuzat presei, conținutul acestor mesaje drept „de o manieră rău intenționată cu scopul de a denigra imaginea instituției”. Procuratura Anticorupție a menționat în comunicatul de presă că mesajele privind implicarea lui Morari într-o schemă de corupție ar fi fost expediate „în mod orchestrat”, atât instituțiilor de presă, cât și unor misiuni diplomatice acreditate la Chișinău, și că sunt „afirmații fără niciun substrat factologic, dar care - într-o manieră manipulatoare - sunt puse în contextul unor informații mai vechi cunoscute opiniei publice”. 

La o săptămână după ce Morari, a demisionat, Procuratura Generală i-a găsit foarte repede o nouă funcție. El a fost angajat în calitate de procuror de rând în Secția unificarea practicii în domeniul învinuirii în instanțele de judecată, care face parte din Direcția urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. În această structură mai sunt incluse secțiile Combaterea traficului de ființe umane, Tehnologii informaționale și Combaterea crimelor cibernetice și Combatere tortură.

La mijlocul lunii septembrie, Viorel Morari a fost restabilit în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Un ordin în acest sens a fost semnat de procurorul general interimar, Dumitru Robu. Restabilirea în funcție a avut loc ca urmare a tranzacției de împăcare amiabilă.

La începutul lunii decembrie, în legătură cu efectuarea unor verificări complexe la procuraturile specializate, șeful Procuraturii Anticorupție a fost suspendat din funcție. Morari activează, pe perioada controlului, în calitate de procuror în Secția unificarea practicii în domeniul învinuirii în instanțele de judecată. 

Șeful CNA, Bogdan Zumbreanu

La 8 iunie, în ziua învestirii Guvernului Sandu, directorul Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu, a fost revocat din funcție cu votul a 61 de deputați. Parlamentarii și-au argumentat decizia prin faptul că șeful CNA se face vinovat de mai multe abuzuri, inclusiv dosare la comandă și cauze pierdute de Republica Moldova la CEDO. Cu toate acestea, nu au urmat anchete care să-i incrimineze lui Zumbreanu acuzațile aduse de parlamentari.   

Mihai Poalelungi și întreaga componență a Curții Constituționale

Șeful Curții Constituționale (CC), Mihai Poalelungi, a demisionat din funcția de judecător și președinte al Curții la 20 iunie. Decizia magistratului vinea la cinci zile după ce Curtea Constituțională și-a anulat hotărârile controversate din 7-9 iunie prin care a decis că noua majoritate parlamentară de coaliție PSRM-ACUM este în afara legii și în imposibilitate de a forma guvernul. Instanța s-a răzgândit după ce Partidul Democrat s-a retras de la putere. Prin deciziile anulate la 15 iunie a fost stabilit termenul limită de 90 de zile pentru investirea Guvernului, au fost declarate neconstituționale deciziile Parlamentului de alegere a Zinaidei Greceanîi în funcția de speaker și investire a Guvernului în frunte cu Maia Sandu, a fost suspendat din funcție  Igor Dodon pentru ca Pavel Filip să poată semna decretul de dizolvare a Parlamentului și să numească data  alegerilor anticipate. Deciziile respective au fost criticate dur de societate, politicieni și experți  în domeniu, iar președintele Igor Dodon și premierul Maia Sandu au pus problema demisiei magistraților CC.

Judecătorii Curții Constituționale au demisionat in corpore la 26 iunie. Demisia judecătorilor Curții Constituționale a venit după verdictul dur al Comisiei de la Veneția, care a calificat drept „fără precedent” deciziile Curții din 7-9 iunie. 

Șeful PCCOCS, Nicolae Chitoroagă

La sfârșitul lunii iunie, șeful Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepșionale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, și-a anunțat demisia din funcția pe care a deținut-o timp de trei ani. Motivul demisiei ar fi fost „presiunile enorme asupra instituției” și a sa personal. Întrebat cine a făcut presiuni asupra PCCOCS, Chitoroagă a declarat că este din cauza dosarelor pe care le-a investigat în ultimii trei ani.

Șefii din Poliție

În cadrul primei ședințe a Guvernului condus de Maia Sandu la 10 iunie, la propunerea lui Andrei Năstase, ministru al Afacerilor Interne, a fost demis Alexandru Pînzari, șeful Inspectoratului General al Poliției. Acesta a fost înlocuit cu vot unanim de fostul judecător Gheorghe Balan.

La mijlocul lunii iulie 2019, colonelul Silviu Mușuc a demisionat din funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție al municipiului Chișinău, pe care l-a condus timp de zece ani. Acesta a plecat la pensie. Silviu Mușuc a reușit să-și construiască în ultimii trei ani o casă de vacanță pe malul lacului din satul Drăsliceni, pe care a înregistrat-o pe numele feciorului său.

Tot în iulie 2019 a demisionat și Marin Maxian, șeful Inspectoratului Naţional de Patrulare. Maxian și-a anunțat demisia fără să precizeze motivul, după ce a prezentat un raport de activitate a instituției în ultimele șase luni.

Procurora Anticorupție, Adriana Bețișor

Șefa interimară a Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor, a demisionat la începutul lunii iulie. Ea nu a făcut declarații publice despre demisia sa și nici nu a răspuns la telefon pentru a oferi explicații. 

Adriana Bețișor a fost numită în funcția de procuror Anticorupție în iunie 2011, iar în decembrie 2017, numită în funcția de adjunct al procurorului-șef în cadrul Procuraturii Anticorupție. După demisia lui Viorel Morari, la finele lunii aprilie 2019, a fost numită șefă interimară a Procuraturii Anticorupție. Adriana Bețișor a ajuns în atenția presei în toamna anului 2015, când a ajuns în gestiunea sa dosarul penal intentat pe numele fostului premier Vlad Filat.

Șeful Penitenciarului nr.13, Igor Pântea

La începutul lunii iulie 2019, Șeful Penitenciarului nr.13 din Chișinău, Igor Pîntea, și-a dat demisia. Cu o zi înainte, o delegație condusă de ministra de atunci a Justiției, Olesea Stamati, a vizitat Penitenciarul la invitația deținutului Gheorghe Petic. Ex-polițistul Igor Pîntea a fost numit șef la Penitenciarul nr.13 în noiembrie 2016, după ce fostul şef al instituţiei, Igor Juvala, a fost demis în urma unui scandal legat de evadarea unui deţinut. Până la numirea în funcție, Igor Pîntea a deținut aproape trei luni interimatul. Pe parcursul aflării lui Pîntea la șefia instituției acesta a fost subiectul mai multor scandaluri mediatice ce țin de aplicarea torturii și condițiilor inumane de detenție. Primii s-au revoltat avocații, care s-au plâns de restricționarea accesului la clienții lor, cercetați în stare de arest. La fel, mai multe nemulțumiri au parvenit din partea rudelor deținuților, din cauza impedimentelor la transmiterea coletelor.

Procurorul General, Eduard Harunjen

În iunie 2017, două organizații neguvernamentale, Free Moldova și Occupy Guguță, au lansat o petiție online în care solicită demisia procurorului general Eduard Harunjen. Autorii petiției îl acuzau pe Harunjen că nu este un promotor al „adevărului și justiției” și că s-a supus doar intereselor Partidului Democrat. Și premierul Maia Sandu a solicitat demisia lui Eduard Harunjen după ce RISE Moldova a publicat o investigație despre interceptarea ilegală a telefoanelor politicienilor din opoziție și jurnaliștilor incomozi guvernării. Drept replică, Eduard Harunjen a declarat că nu va renunța la funcție.

Totuși, la 11 iulie 2019, procurorul general, Eduard Harunjen, și-a anunțat demisia. Anunțul vinea la o zi după ce Parlamentul a constatat că Harunjen a fost promovat, în 2016, în această funcție, cu încălcarea legislației. Legislativul a solicitat președintelui Dodon să semneze ordinul de demitere a procurorului general. Președintele Igor Dodon a anunțat că a semnat cererea de demisie a procurorului general. 

Demisia magistraților

Mai mulți magistrați care au emis hotărâri controversate pe parcursul anilor au decis să plece din sistem anul trecut. Astfel, printre magistrații care vor să părăsească sistemul se numără Mihail Țurcan de la Judecătoria Căușeni, Alexandra Peni, Judecătoria Comrat și Ludmila Ursu, Curtea de Apel Chișinău, vicepreședinta Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Natalia Simciuc, judecătorul CSJ, Valeriu Doagă și magistrații Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi și Gheorghe Iovu. Unii dintre ei au emis decizii controversate în dosare răsunătoare.

Magistrații CSJ, Oleg Sternioală și Ion Druță

La mijlocul lunii decembrie, magistrații Oleg Sternioală și Ion Druță și-au dat demisia din funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție. Fostul președinte al CSJ, Ion Druță, și adjunctul acestuia, Oleg Sternioală, sunt urmăriți penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. 

Magistratul Oleg Sternioală este suspectat de spălare de bani și îmbogațire ilicită. Drept temei pentru pornirea urmăririi penale au servit investigațiile jurnalistice referitoare la averea magistratului. Magistratul ar fi acumulat, împreună cu membrii familiei sale  venituri de circa 7 milioane de lei și au cumpărat bunuri de lux de circca 13,8 milioane de lei. Procurorii Anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat la 4 noiembrie percheziții la domiciliul și locul de muncă al judecătorului.

Și fostul președinte al CSJ, Ion Druță, este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. O cauză penală pe numele acestuia a fost pornită de procurorul general interimar, Dumitru Robu, la 23 septembrie. La numai o zi, pe 24 septembrie, CSM a admis ridicarea imunității președintelui CSJ. În aceeași zi, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție și ofițerii de urmărire penală din cadrul CNA, au efectuat percheziții în biroul judecătorului. La 29 septembrie, au fost efectuate percheziţii acasă la Ion Druță.

Druță a fost reținut pentru 72 de ore, la 2 octombrie, după ce în cadrul perchezițiilor în biroul și domiciliul magistratului au fost găsite ce ar confirma bănuiala procurorilor privind îmbogățire ilicită. Ulterior, la 4 octombrie, Ion Druță a fost pus sub învinuire. 

 

Fii al nostru Patron!